Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 366/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - art. 182 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR. 366

Ședința publică din 12 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Acsinte Viorica

JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa

JUDECĂTOR 3: Ghertner

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din

cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava

Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 203 din 17.10. 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat pentru inculpatul recurent, avocat ales pentru partea vătămată intimată, lipsă fiind inculpatul recurent, partea vătămată intimată și reprezentantul părții civile intimate.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că nu s-a primit răspunsul solicitat din partea părții vătămate.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, pentru inculpatul recurent, având în vedere că prezenta cauză a fost repusă pe rol, își menține aceleași concluzii ca la termenul din 13 mai 2009, apreciind că se impune admiterea recursului și casarea sentinței pronunțate de către instanța de fond precum și a deciziei instanței de apel. Solicită schimbarea încadrării juridice a faptei din cea prev. de art. 182 Cod penal în cea prev. de art. 180 Cod penal. Partea vătămată a declarat și la instanță că nu înțelege să se împace cu inculpatul, aceeași poziție având-o și în ipoteza în care se schimba încadrarea juridică pentru infracțiunea cu privire la care acesta a fost inițial judecat. În consecință, solicită aplicarea unei sancțiuni pentru comiterea infracțiunii de lovire, prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, urmând ca instanța dispună și cu privire la latura civilă în raport de noua încadrare.

Avocat, pentru partea vătămată intimată, arată că își menține concluziile puse anterior, precizând că nu este de acord cu schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 182 Cod penal în cea prev. de art. 180 Cod penal, având în vedere că inculpatul, pe tot parcursul procesului penal, nu a depus nicio diligență în vederea împăcării cu partea vătămată, deși aceasta din urmă s-a arătat dispusă în a-și primi banii și a acționa mai departe în consecință. Cele două expertize sunt făcut într-o asemenea manieră încât nu oferă niciun argument pentru schimbarea încadrării juridice. Cea de-a doua expertiză crea posibilitatea unei interpretări în acest sens, însă concluziile ei, coroborate cu celelalte probe din dosar, conduc la ipoteza contrară.

Reprezentanta parchetului își menține concluziile de la termenul din data de 13 mai 2009, în sensul că se impune admiterea recursului, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal în infracțiunea prev. de art.180 alin. 2 Cod penal. Urmează să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă în limitele textului incriminator, cu suspendarea condiționată a executării, apreciind că se justifică aplicarea art. 81 Cod penal. Solicită de asemenea stabilirea unei sume cu titlu de daune morale într-un cuantum corespunzător gravității faptei comise.

Desfășurarea ședinței a fost înregistrată în sistem audio, conform art. 304 Cod procedură penală.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 378/30.11.2005 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. 1452/2005, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 500 RON amendă penală, parte vătămată fiind.

A fost obligat să plătească părții vătămate, constituită parte civilă, suma de 715 RON daune materiale și 200 RON daune morale.

Pentru a hotărî astfel, a reținut prima instanță că, la data de 26.06.2005, în discoteca din, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată peste față, zdrobindu-i superioară, rănindu-i și lobul stând al urechii, leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 14-16 zile de îngrijiri medicale.

Reținându-se vinovăția inculpatului, prima instanță l-a condamnat pe acesta la o pedeapsă individualizată în raport de criteriile prev. de art.72 Cod penal, și, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, l-a obligat la plata de despăgubiri civile.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât partea vătămată, cât și inculpatul, admise prin decizia penală nr. 160/03.03.2006, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 30/P/2006, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.

După reînregistrare, prin sentința penală nr. 219 din data de 04.07.2006 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. 671/RJ/2006, în baza art. 285 Cod procedură penală s-a scos cauza de pe rol și s-a trimis dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei pentru a se efectua cercetări sub aspectul comiterii de către inculpat a infracțiunii prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal.

Sentința a rămas definitivă prin respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, prin decizia penală nr. 643/22.09.2006 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.

Ulterior, prin Rechizitoriul nr. 1363/P/2006 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dorneia fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal.

S-a reținut prin actul de sesizare al instanței că inculpatul, în dimineața de 26.06.2005, aflându-se la discoteca SRL, a lovit cu o sticlă partea vătămată în zona feței, cauzându-i leziuni ce au necesitat un număr de 14-16 zile îngrijiri medicale pentru vindecare și cicatrici retractile la superioară și aripa nazală ce constituie prejudiciu estetic în sensul sluțirii.

Prin sentința penală nr. 68 din 21.02.2008 a Judecătoriei Vatra Dorneia fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare, parte vătămată-civilă fiind, iar parte civilă Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. "

În baza art. 71 Cod penal, pe durata executării pedepsei, inculpatul a fost lipsit de drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului și a pedepselor accesorii, pe durata prev. de art. 82 Cod penal (de patru ani).

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor ce decurg din prevederile art. 83 Cod penal.

În baza art. 14, 346 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 998 cod civil și OG 72/2006, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. " I suma de 16,78 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că inculpatul, în dimineața de 26.06.2005, aflându-se la discoteca SRL, a lovit cu o sticlă partea vătămată în zona feței, cauzându-i leziuni care au necesitat un număr de 14-16 zile îngrijiri medicale pentru vindecare și cicatrici retractile la superioară și aripa nazală ce constituie prejudiciu estetic în sensul sluțirii.

Partea vătămată, prin declarația dată în fața instanței, s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale, justificate prin suferința fizică la care a fost supus și prejudiciul estetic cauzat.

Prin adresa depusă la dosar, Spitalul Clinic de Urgențe "SF. " I s-a constituit parte civilă cu suma de 16,78 cu titlul de cheltuieli de spitalizare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât locuiește în Spania din data de 16.02.2007, nefiind înscris în registrul localității din 5 martie 2007, iar în registrul central pentru străini din 27 iulie 2007. S-a mai invocat și autoritatea de lucru judecat, întrucât prin sentința penală 378/2005 a Judecătoriei Vatra Dorneia fost condamnat pentru aceeași faptă. Pe fondul cauzei s-a arătat că fapta nu constituie sluțire, întrucât în actele medico-legale se arată că există posibilitatea ameliorării prejudiciului estetic.

Prin decizia penală nr. 203 din data de 17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr- s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

Pentru a decide astfel, a reținut instanța de control judiciar că, referitor la lipsa de procedură cu inculpatul, aceasta a fost legal îndeplinită prin afișare la domiciliul acestuia, precum și la Consiliul Local, iar pentru unele din termene citația a fost semnată de soția sa. Potrivit art. 177 alin. 3 și 4 Cod procedură penală, acesta este citat la noua sa adresă numai dacă a încunoștiințat organul de urmărire penală ori instanța de judecată de schimbarea intervenită sau dacă organul judiciar apreciază pe baza datelor obținute potrivit art. 180 Cod procedură penală că s-a produs o schimbare de adresă. Dacă nu se cunoaște adresa unde locuiește învinuitul sau inculpatul și nici locul de muncă, citația se afișează la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea.

Referitor la excepția de lucru judecat, ea nu este dată în speță. Astfel, prin sentința penală nr. 378 din 30.11.2005 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 500 lei amendă pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs partea vătămată, calea de atac fiind admisă prin decizia penală nr. 160 din 03.03.2006 a Tribunalului Suceava, iar cauza a fost casată în totalitate și trimisă spre rejudecare instanței de fond.

În rejudecare, prin sentința penală nr. 219 din 04.07.2006 a Judecătoriei Vatra Dornei, în baza art. 285 Cod procedură penală s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea sa Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, competent în a efectua cercetări în raport cu dispozițiile art. 182 alin. 2 Cod penal, dat fiind că prin adresa nr. 288/A din 16.06.2006 părții vătămate i-a fost stabilit un prejudiciu estetic definitiv minor care nu mai poate fi corectat prin tratament chirurgical de specialitate determinat de cicatricea de la nivelul buzei superioare produsă prin lovire cu corp contondent (sticlă ce s-a spart în momentul impactului).

În ce privește fondul cauzei, din întreg probatoriul administrat reiese cu certitudine atât existența faptei, precum și vinovăția inculpatului. În acest sens sunt: declarațiile date de martorii OG, și, probe coroborate cu actele medico-legale. Este de menționat că expertiza medico-legală se referă doar la ameliorarea prejudiciului estetic și nu la eliminarea în totalitate a acestuia.

Referitor la cuantumul pedepsei, tribunalul a reținut că acesta a fost corect individualizat în conformitate cu dispozițiile art. 52 și 72 Cod penal, prima instanță dând dovadă de clemență prin aplicarea în favoarea inculpatului a beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recurentului, acesta a arătat că nu a fost legal citat la judecata fondului și a apelului, el locuind în Spania () din data de 05.03.2007, astfel că se impune casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

De asemenea, a fost condamnat de două ori pentru aceeași faptă, inițial încadrată juridic în disp. art. 180 alin. 2 Cod penal pentru care a fost sancționat prin sentința penală nr. 378/2005 a Judecătoriei Vatra Dornei.

În plus, faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică, nerezultând din actele medicale că partea vătămată a încercat un prejudiciu estetic definitiv, ce constituie sluțire. Față de acest aspect, a solicitat în subsidiar condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, cu reducerea despăgubirilor civile în raport de noua încadrare juridică dată faptei.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 15,17 Cod procedură penală, precum și în conformitate cu dispozițiile art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:

A susținut inculpatul că nu a fost legal citat la judecata în primă instanță și în apel. Or, din actele și lucrările dosarului de urmărire penală și cele ale dosarului de fond, reiese că singura adresă cunoscută la acel moment a inculpatului este comuna, județul H, la care acesta a fost citat, prima instanță dispunând în plus și citarea prin afișare la Consiliul Local de la locul săvârșirii faptei ( ).

Potrivit disp. art. 177 alin. 3 Cod procedură penală, "în caz de schimbare a adresei arătată în declarația învinuitului sau inculpatului, acesta este citat la noua sa adresă numai dacă a încunoștiințat organul de urmărire penală ori instanța de judecată de schimbarea intervenită, sau dacă organul judiciar apreciază pe baza datelor obținute potrivit art. 180 că s-a produs o schimbare de adresă". Cum inculpatul nu a procedat în conformitate cu aceste dispoziții legale, nu se poate reține că instanța de fond a procedat la o nelegală citare a sa.

Cât privește faza de judecată a apelului, prin declarația sa de investire a instanței, aflată la fila 3 dosar, inculpatul și-a ales domiciliul la Cabinetul individual de avocatură " ", cu sediul în D, B- - -, -. 47, județul H, iar ulterior, la termenul de judecată din data de 12.05.2008, s-a prezentat în instanță, luând termen în cunoștință. Așadar, nici în această fază procesuală nu se poate reține nelegala sa citare.

Prin urmare, acest motiv de recurs invocat de către inculpat nu este dovedit în cauză.

A mai arătat inculpatul că a fost condamnat de două ori pentru aceeași faptă, căreia i s-au dat două încadrări juridice distincte: cea prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal, respectiv cea prevăzută de art. 182 alin.2 Cod penal, astfel că s-a încălcat principiul autorității de lucru judecat.

Or, corect a reținut instanța de apel, date fiind toate etapele procesuale parcurse în cauză, astfel cum pe larg au fost expuse în prima parte a prezentelor considerente, că sentința penală nr. 378/30.11.2005 a Judecătoriei Vatra Dornei, prin care inculpatul fusese condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, a fostcasată în totalitateprin decizia penală nr. 160/03.03.2006 a Tribunalului Suceava, cauza fiind trimisă spre rejudecare primei instanțe. În rejudecare, nu s-a pronunțat o soluție pe fond, ci s-a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei pentru a se efectua cercetări sub aspectul săvârșirii de către inculpat a infracțiunii prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal.

Așadar, nu se poate reține nici existența acestui motiv de recurs invocat de către inculpat.

Pe fondul cauzei, corect și argumentat au reținut instanțele de fond și de apel prin interpretarea coroborată a probatoriului administrat în cauză că, la data de 26.06.2008, inculpatul a lovit partea vătămată cu o sticlă, în zona feței, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 14-16 zile de îngrijiri medicale.

Conform concluziilor Raportului de nouă expertiză medico-legală nr. 15991/11.12.2008 întocmit de către I, leziunile încercate de către partea vătămată (concretizate în prezent în "sechelele cicatriciale posttraumatice hemibuza superioară, cu cicatrice keloidă consecutivă pentru care s-a recomandat intervenție de chirurgie plastică și reparatorie ce ar putea îmbunătăți aspectul) îi conferă acesteia "un prejudiciu estetic temporar"( 64-68 ds. rec.). Se mai concluzionează aici că "aprecierile definitive privind sluțirea se vor putea face după efectuarea intervențiilor de chirurgie plastică și reparatorie".

Supus avizării Comisiei Superioare de Medicină Legală a " Minovici" B, acest raport de expertiză a fost în totalitate aprobat, cu precizarea că "aprecieri definitive cu privire la o eventuală sluțire pot fi făcute după epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice, în cadrul unei expertize la IML I" ( 98 ds. rec.).

Din cele aici constatate, concluzionează Curtea că prejudiciul estetic suferit de partea vătămată, nefiind unul definitiv, nu poate fi încadrat în noțiunea de "sluțire" în accepțiunea disp. art. 182 alin. 2 Cod penal.

Prin urmare, se impune, în conformitate cu dispozițiile art. 334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat din infracțiunea prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal.

Cum elementele constitutive ale acestei din urmă infracțiuni sunt întrunite, Curtea va proceda la condamnarea inculpatului pentru săvârșirea ei.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce se va aplica vor fi avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal.

Date fiind modul și mijloacele de comitere a faptei, urmarea produsă-numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesar părții vătămate pentru vindecare, dar și prejudiciul estetic temporar încercat de aceasta -, precum și elementele ce caracterizează persoana și conduita inculpatului - nu a depus niciun fel de diligențe pentru înlăturarea sau ameliorarea consecințelor faptei sale -, Curtea apreciază că scopul pedepsei poate fi atins față de acesta prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea.

. fiind condițiile prev. de art. 81 alin. 1 lit. a și b Cod penal și apreciind că, în raport de durata mare scursă de la comiterea faptei, timp în care a conștientizat consecințele ei, reeducarea inculpatului poate fi asigurată și fără executare ( dată fiind astfel și cerința prev. art. 81 alin. 1 lit. c Cod penal), Curtea va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind termen de încercare în conformitate cu dispozițiile art. 82 Cod penal.

În latura civilă a cauzei, față de noua încadrare juridică dată faptei și constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prev. de art. 998 Cod civil, Curtea va proceda la o diminuare a sumei la care inculpatul a fost obligat a o achita părții vătămate, cu titlu de daune morale, la cea de 6000 lei. Acest cuantum, alături de pronunțarea hotărârii de condamnare, constituie, apreciază Curtea, o justă reparare a suferinței fizice și psihice cauzate părții vătămate de către inculpat prin fapta sa culpabilă.

Pentru considerentele arătate, Curtea, constatând întemeiat recursul declarat de inculpat ( fiind date cazurile de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 17, 18 Cod procedură penală), în conformitate cu dispozițiile art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, îl va admite.

Va casa în totalitate decizia penală atacată și în parte sentința penală nr. 68/21.02.2008 a Judecătoriei Vatra Dornei și, în rejudecare, va proceda în sensul celor mai sus arătate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele Legii

DECIDE

Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, ns. la data de14.06.1970 în loc., jud. H, cu același domiciliu, CNP: -, împotriva deciziei penale nr.203 din data de 17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.

Casează în totalitate mai sus-menționată și în parte sentința penală nr.68 din data de 21.02.2008 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei și în rejudecare:

Înlătură dispoziția de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.182 alin.2 Cod penal.

Condamnă pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art.180 alin.2 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.182 alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 3(trei) luni închisoare.

În temeiul art.82 Cod penal stabilește termen de încercare 2 ani și 3 luni (în loc de 4 ani).

În temeiul art.14, 346 alin.1 Cod procedură penală rap. la art.998 Cod civil obligă inculpatul să plătească părții civile suma de 6000 lei cu titlu de daune morale (în loc de 10000 lei).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.

Respinge cererea inculpatului privind obligarea părții vătămate la plata cheltuielilor judiciare din recurs, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12.10.2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Dact..

Ex. 2/29.10.2009

Jud. fond:

Jud. apel:

Președinte:Acsinte Viorica
Judecători:Acsinte Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 366/2009. Curtea de Apel Suceava