Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 437/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 192 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 437
Ședința publică din 25 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 2: Cheptene Micu Diana
JUDECĂTOR 3: Biciușcă
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror din
cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul,fiul lui și, născut la data de 24 decembrie 1963 în orașul D, județul B, domiciliat în com., sat, județul B, împotriva deciziei penale nr. 194 din 22 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat, care substituie pe avocatul desemnat din oficiu, lipsă fiind acesta din urmă.
Procedura de citare este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că inculpatul a depus la dosar o cerere prin care arată că s-a împăcat cu partea vătămată, precum și un memoriu din partea mamei inculpatului.
Instanța aduce la cunoștința inculpatului că poate da o nouă declarație în această fază procesuală, iar în caz afirmativ, tot ceea ce declară poate fi folosit atât în favoarea, cât și împotriva sa.
În acest context, întrebat fiind, inculpatul arată că nu dorește să mai dea o declarație în fața instanței de recurs.
Apărătorul inculpatului arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Avocat, pentru inculpat, arată că acesta în recursul formulat în scris precizează că s-a împăcat cu partea vătămată, ceea ce nu este posibil față de încadrarea juridică dată faptei și că nu el este autorul faptei, aspecte ce nu sunt relevante vizavi de soluția dată în apel, respectiv cea de trimitere a cauzei spre rejudecare.
Precizează că singura problemă care se impune a fi discutată este dacă soluția de trimitere spre rejudecare este corectă sau nu. Atâta timp cât partea vătămată nu a fost citată în acest proces, apreciază că soluția instanței de apel este corectă, situație în care urmează să se respingă recursul.
În situația în care se va aprecia că Tribunalul Botoșani trebuia să judece cauza pe fond, solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei acestei instanțe pentru judecarea cauzei pe fond.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, precizează că nu dorește să facă pușcărie deoarece nu este vinovat. Mai arată că nu se opune trimiterii cauzei pentru rejudecare la Judecătoria Darabani și că părțile vătămate sunt plecate din țară.
Desfășurarea ședinței a fost înregistrată în sistem audio, conform art. 304 Cod procedură penală.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Darabani din 16 ianuarie 2009, fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, reținându-se în sarcina acestuia că, în ziua de 09 noiembrie 2008, în jurul orelor 17,30 (afara fiind întuneric), a pătruns fără drept în curtea și locuința părții vătămate și din sat și comuna, județul B, imobil în care se aflau numai copii acestora, refuzând să părăsească respectiva locație la solicitările verbale repetate ale acestora, provocând scandal, prin proferarea de insulte și amenințări.
Investită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Darabani, prin sentința penală nr. 227 din 17 martie 2009, condamnat pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 24 decembrie 1963 în orașul D, județul B, cu domiciliul în satul și comuna, județul B, de cetățenie română, studii 8 clase, necăsătorit, CNP -, cu antecedente penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, la 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal și art. 71 Cod penal.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 800 lei, sumă în al cărei cuantum s-a inclus și onorariul pentru asistența juridică din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că numita, împreună cu cei doi frați ai săi minori, - de 15ani și - de 15 ani, locuiește în casa părinților săi care sunt plecați la muncă în străinătate.
În ziua de 09 noiembrie 2008, în jurul orelor 1730, numita se afla în bucătăria casei, timp în care a auzit deodată ușa de acces deschizându-se. Verificând acest lucru, l-a găsit pe inculpat în holul casei. Fiind speriată, a închis ușa de acces din hol și l-a strigat pe fratele său,.
Inculpatul a început să-i adreseze cuvinte jignitoare și injurii, motivând că dorește să întrețină relații sexuale cu ea și refuzând să părăsească locuința la cererile repetate ale numitei.
După aproximativ 10 minute, inculpatul a ieșit din casă, în curtea locuinței, moment în care a fugit la locuința numitei după ajutor.
La întoarcere, împreună cu numita, l-a văzut pe inculpat ieșind din curtea locuinței.
Situația de fapt a fost dovedită cu plângerea și declarația numitei, declarațiile martorilor, și.
Inculpatul, atât la urmărirea penală cât și în instanță nu a recunoscut fapta comisă, susțineri care au fost înlăturate de către prima instanță ca fiind nesincere.
Împotriva acestei sentințe, a formulat în termen legal apel inculpatul criticând-o pentru netemeinicie cu motivarea că în mod greșit prima instanță i-a reținut vinovăția pentru fapta de violare de domiciliu deși, așa cum a arătat în declarațiile date, nu a comis-
Prin decizia penală nr. 194 din 22.10.2009 a Tribunalului Botoșanis -a admis apelul declarat de inculpatul, s-a desființat hotărârea atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru efectuarea cercetării judecătorești în contradictoriu cu părțile vătămate și.
Pentru a pronunța această decizie s-a reținut că datorită naturii juridice a infracțiunii de violare de domiciliu, în structura ei existând atât subiecți activi cât și pasivi, era obligatoriu ca prima instanță să introducă în cauză proprietarii imobilului care a făcut obiectul infracțiunii cercetarea judecătorească nefiind făcută în contradictoriu cu aceștia pentru a-și putea face apărările și a le fi respectate drepturile atrăgând nulitatea hotărârii atacate.
Împotriva acestei decizii în termen legal a declarat recurs inculpatul care a arătat în principal că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat de instanța de fond.
În subsidiar, a solicitat instanței de recurs să analizeze soluția adoptată de instanța de apel, respectiv a oportunității de a trimite cauza spre rejudecare la prima instanță.
Examinând recursul declarat de inculpat sub aspectul motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei Curtea reține următoarele:
Investită cu soluționarea cauzei penale, Judecătoria Darabania efectuat cercetarea judecătorească privind pe inculpatul trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Se constată că într-adevăr cercetarea judecătorească în fața instanței de fond s-a desfășurat fără a fi introduse în cauză și citate părțile vătămate, proprietare a imobilului în care inculpatul a pătruns fără drept, însă această situație nu impunea în calea de atac a apelului declarat de inculpatul pronunțarea unei soluții de desființare a sentinței penale cu trimitere spre rejudecare a cauzei.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 371 alin. 1 Cod procedură penală efectul devolutiv al apelului și limitele sale, instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.
De asemenea, se constată că în cauză nu este dat niciunul din cazurile de nulitate reglementate de art. 197 Cod procedură penală și în mod special a celor imperative arătate în alin. 2 al textului legal care în lipsa invocării lui de către partea interesată sau a necesității refacerii actului pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei să poată fi luată în considerare din oficiu de către instanța de judecată.
Față de cele prezentate mai sus se constată că în mod greșit instanța de apel a desființat în apelul inculpatului sentința penală atacată și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond pentru a fi introduse părțile vătămate în proces, motiv față de care urmează ca în baza art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală să admită recursul declarat de inculpat, să caseze decizia atacată și să trimită cauza instanței de apel pentru judecarea apelului declarat de inculpat.
Onorariul pentru avocatul din oficiu al inculpatului recurent se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24 decembrie 1963 în orașul D, județul B, cu domiciliul în satul și comuna, județul B, de cetățenie română, studii 8 clase, necăsătorit, CNP -, cu antecedente penale, împotriva deciziei penale nr. 194A din 22 octombrie 2009 Tribunalului Botoșani (sentința penală nr. 227 din 17 martie 2009 Judecătoriei Darabani ).
Casează în totalitate decizia penală menționată și trimite cauza Tribunalului Botoșani pentru judecarea apelului declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 227/17.03.2009 a Judecătoriei Darabani.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, inclusiv onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei care va fi avansat din fondul către Baroul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnoredact.
2 ex./02.12.2009
Jud. fond:
Jud. apel:
Președinte:Ilieș TitianaJudecători:Ilieș Titiana, Cheptene Micu Diana, Biciușcă
