Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 444/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 444
Ședința publică din data de 19.06.2009
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Dan Andrei Enescu Cristina
: -
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror -, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui G si, născut la data de 31 octombrie 1958, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr. 86/15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care s-a admis apelul declarat de inculpat, împotriva sentinței penale nr. 1/6.01.2009 pronunțată de Judecătoria Rm. S, s-a desființat în parte, în latură penală sentința apelată, s-a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 al.2 cu aplic. art. 37 lit. a de la 4 ani șa 3 ani închisoare. S-a menținut revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 77/2007 a Judecătoriei Rm. Inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani închisoare. S-a menținut starea de arest a inculpatului si s-a dedus din pedeapsa de executat reținerea si arestul preventiv de la 26.10.2008 la zi. S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns recurentul inculpat în stare de arest preventiv si asistat de avocat în substituire avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 2621/22.05.2009 eliberată de Baroul Prahova, lipsă fiind intimatele părți vătămate si.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul inculpat, aflat în stare de arest.
Avocat din oficiu pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Curtea față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat din oficiu pentru recurentul inculpat, susține că acesta a înțeles să formuleze recurs împotriva deciziei penale nr. 86/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, întrucât din punctul său de vedere pedeapsa aplicată acestuia este mult prea mare, în raport de circumstanțele sale personale, în sensul că a avut o conduită bună pe parcursul procesului penal, avea un loc de muncă, fiind zidar, astfel încât își câștiga în mod cinstit existența. Precizează de asemenea că partea vătămată și-a retras plângerea pentru viol.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Buzău și pe fond redozarea pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii dată de Tribunalul Buzău ca legală și temeinică, întrucât instanța a făcut o corectă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, pedeapsa aplicată fiind de 3 ani închisoare, deci la limita minimă prevăzută de textul incriminator.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței cu privire la decizia ce urmează a se pronunța.
CURTEA:
Asupra recursului penal reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1/6.01.2009 Judecătoria Rm.S a dispus în baza art. 192 al.2 cu aplic. art. 37 lit. a condamnarea inculpatului, fiul lui G si, născut la data de 31 octombrie 1958, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, CNP -, la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 83 s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 77/2007 a Judecătoriei Rm. S, urmând să execute în total 5 ani închisoare. Cu aplic. art. 71-64 lit. a teza a II-a si lit. b
S-a menținut și dedus din pedeapsă reținerea 24 ore la 26.10.2008 și arestarea preventivă cu data de 27.10.2008 la zi.
În baza art. 11 pct.2 lit. b cu referire la art. 10 lit. h C.P.P. s-a încetat procesul penal prin retragerea plângerii pentru cele două infracțiuni de viol prevăzute de art. 197 al.1
Pentru a hotărî astfel,instanța de fond a reținut în fapt că în noaptea de 25/26.10.2008,fiind în stare de ebrietate,inculpatul a pătruns prin efracție ( a scos ușa de acces în casa părții vătămate din balamale) în locuința părții vătămate,în vârstă de 77 de ani,și apoi,prin constrângere,a întreținut relații sexuale cu aceasta cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale. De asemenea,inculpatul a întreținut relații sexuale prin constrângere cu partea vătămată care locuia și o îngrijea pe partea vătămată, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale.
Instanța de fond a mai reținut că la termenul de judecată din 6.01.2009 părțile vătămate si și-au retras plângerile pentru infracțiunea de viol prev.de art.197 alin.1 cod penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul solicitând să se dispună reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată, întrucât a avut o conduită sinceră pe parcursul procesului penal iar părțile vătămate și-au retras plângerile pentru infracțiunea de viol. A mai susținut că este bolnav iar anterior își câștiga existența practicând zidăria.
Tribunalul Buzău prin decizia penală nr. 86/15.04.2009 admis apelul declarat de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr.1 din 06.01.2009 pronunțata de Judecătoria Rm.S, a desființat în parte, în latura penala sentința apelata și a redus pedeapsa aplicata inculpatului pentru infracțiunea de violare de domiciliu prevăzuta de art.192 alin.2 pen. cu aplicarea art.37 lit.a) pen. de la 4 ani la 3 ani închisoare.
S-a menținut revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicata prin sentința penala nr.77/2007 a Judecătoriei Rm.S, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani inchisoare.
S-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa de executat reținerea și arestul preventiv de la 26 oct.2008 la zi.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a apreciat că instanța de fond a
reținut în mod corect împrejurările în care a fost comisă infracțiunea de violare de domiciliu, prev.de art.192 alin.2 cod penal,precum și vinovăția inculpatului, vinovăție ce rezultă din mijloacele de probă administrate, respectiv declarațiile părților vătămate,procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice.
Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, din 26.10.2008, ușa de acces în locuința părții vătămate a fost găsită dislocată, scoasă din balamale și rezemată de peretele din cameră,pe interior.
Inculpatul a recunoscut în declarațiile date la urmărirea penală și la instanța de fond că în noaptea de 26.10.2008,in jurul orelor 1,00 pătruns fără drept în locuința părții vătămate, prin forțarea ușii de la intrare,pentru a întreține relații sexuale,prin constrângere,cu părțile vătămate.
Astfel, s-a apreciat de instanța de apel că încadrarea juridică dată infracțiunii este legală.
Însă, în raport de împrejurările concrete ale comiterii infracțiunii, de circumstanțele ce caracterizează persoana inculpatului care a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, de faptul că părțile vătămate și-au retras plângerile pentru infracțiunile de viol, tribunalul a constatat că pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de violare de domiciliu este prea aspră, astfel încât a fost redusă la 3 ani închisoare.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că pedeapsa aplicată de Tribunalul Buzău este mult prea mare în raport de circumstanțele sale personale, că a avut o conduită bună pe parcursul procesului penal, că avea un loc de muncă câștigându-și existența ca zidar și de faptul că părțile vătămate și-au retras plângerile formulate pentru infracțiunea de viol.
În final, acesta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond, reducerea pedepsei aplicate.
Examinând hotărârile recurate, în raport de probele administrate în cauză, de susținerile recurentului inculpat ce se circumscriu cazului de casare prevăzut de art.385/9 alin.1 pct.14 pr.penală și de dispozițiile alineatului 3 al aceluiași text legal, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat.
Probele administrate în cauză cu: declarațiile părților vătămate și, procesul verbal de cercetare la fața locului (filele 5- 6 dosar urmărire penală) însoțite de planșele fotografice (filele 8 - 23 dosar urmărire penală), rapoartele de constatare medico-legală (filele 30 și 36 dosar urmărire penală), dovedesc că în noaptea de 25/26 octombrie 2008 inculpatul a pătruns prin efracție, scoțând din balamale ușa de acces în casa părții vătămate și apoi, prin constrângere a întreținut relații sexuale atât cu această parte vătămată în vârstă de 77 de ani, cât și cu partea vătămată, în vârstă de 67 de ani, care locuia și o îngrijea pe prima parte vătămată.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, atât prin declarațiile date în cursul urmăririi penale, cât și la judecata cauzei în primă instanță.
Prezente la prima instanță, în ședința din 6 ianuarie 2009, părțile vătămate au arătat că își retrag plângerile formulate împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de viol comise de inculpat față de fiecare dintre acestea.
Ca atare, față de aceste manifestări de voință ale părților vătămate, prima instanță a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru cele două infracțiuni de viol, prevăzute de art.197 alin.1 penal.
Într-un memoriu scris, adresat Curții de Apel, inculpatul susține că retragerea plângerilor părților vătămate ar fi trebuit să opereze și pentru infracțiunea de violare de domiciliu reținută în sarcina sa și în acest fel, trebuia să fie exonerat de orice răspundere penală.
Susținerile recurentului-inculpat nu pot fi primite întrucât, în sarcina sa în mod corect s-a reținut săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, în formă calificată prevăzută de art.192 alin.2 penal, deoarece inculpatul a pătruns fără drept în locuința părții vătămate, în timpul nopții de 25/26 octombrie 2008. Or, săvârșirea faptei de violare de domiciliu în timpul nopții, este una din variantele alternative de agravare cuprinse în art.192 alineat 2 penal, sancționată cu închisoarea de la 3 la 10 ani. Potrivit art.192 alineat 3 penal, plângerea prealabilă a persoanei vătămate este necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, doar pentru fapta prevăzută de art.192 alin.1 penal, violare de domiciliu în formă simplă.
Ca atare, în mod corect inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea de violare de domiciliu în formă calificată prevăzută de art.192 alin.2 penal, pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face din oficiu, nefiind influențată în nici un mod de atitudinea părții vătămate, și din acest motiv retragerea plângerii părții vătămate nu are nici un efect asupra reținerii în sarcina inculpatului a infracțiunii prev. de art.192 alin.2 penal.
În ce privește celelalte critici cuprinse în recursul inculpatului, având ca obiect individualizarea pedepsei aplicate atât de prima instanță, cât și de instanța de apel, pe motiv că nu s-ar fi reținut în favoarea sa circumstanțe atenuante care să ducă la coborârea sancțiunii sub limita minimă, Curtea le consideră neîntemeiate.
În opinia Curții, fapta inculpatului de a pătrunde pe timp de noapte, prin smulgerea ușii din balamale, în locuința unor femei în vârstă, în scopul de a întreține relații sexuale cu acestea, prin constrângere, are o gravitate deosebită, însă a fost sancționată de instanța de apel numai cu o pedeapsă situată la limita minimă prevăzută de textul legal incriminator.
Mai mult decât atât, inculpatul a săvârșit infracțiunea fiind în stare de recidivă postcondamnatorie, acesta având în antecedența sa penală o condamnare la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendare condiționată, pentru săvârșirea unor infracțiuni de violare de domiciliu și furt calificat, prevăzute de art.192 alin.2 și 208 - 209 alin.1 lit.g penal, cu aplicarea pentru ambele infracțiuni a disp. art.74 și 76 penal, privind reținerea de circumstanțe atenuante judiciare (sentința penală nr.77/06 martie 2007 Judecătoriei Râmnicu Sărat ).
Prin urmare, se constată că la un an după ce fusese condamnat pentru infracțiuni de același gen și beneficiase de aplicarea circumstanțelor atenuante și de suspendarea condiționată a executării pedepsei, inculpatul a comis noi fapte penale, de o gravitate crescută, situație față de care reținerea din nou de circumstanțe atenuante nu se justifică în nici un mod.
Atitudinea inculpatului de recunoaștere a faptelor, a fost deja avută în vedere de instanța de apel care a redus pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată de prima instanță, la 3 ani închisoare, astfel încât, neintervenind elemente noi, Curtea consideră că nu este necesar să se dea o eficiență mai mare acestei împrejurări.
Ca atare, Curtea consideră că nu există temeiuri pentru reducerea pedepsei aplicate inculpatului, compusă dintr-o pedeapsă minimă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea dedusă judecății și pedeapsa de 1 an închisoare alăturată ca urmare a revocării suspendării condiționate, argumentele invocate de către inculpat neputând constitui circumstanțe atenuante.
Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
În conformitate cu disp. art.192 alin.2 pr.penală, Curtea va dispune obligarea inculpatului la 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Prahova, în conformitate cu disp. art.2 alin.1 lit.a din Protocolul privind stabilirea onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală, în vigoare din 1 octombrie 2008.
Cererea apărătorului din oficiu de acordare a unui onorariu separat pentru termenul din 22 mai 2009, când a avut loc verificarea stării de arest a inculpatului, nu poate fi primită aceasta contravenind dispozițiilor art.2 alin.2 din același protocol.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui G si, născut la 31.10.1958, în prezent aflat in Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr. 86/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și împotriva sentinței penale nr. 1/6.01.2009 pronunțată de Judecătoria Rm.
Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției si Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.06.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Gabriela Diaconu, Dan Andrei Enescu Cristina
- - - - - -
(fiind în concediu de odihnă
se semnează de către
Președintele completului)
Grefier,
(fiind în concediu de odihnă
se semnează de către
Grefierul șef al secției penale)
Red. GD//MM
4 ex/02.07.2009
f-- Jud.
jud. fond
dosar apel -- Tb.
jud. apel., G
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Dan Andrei Enescu Cristina
