Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 507/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr.-

DECIZIA PENALĂ NR. 507/R/2008

Ședința publică din 02 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Munteanu Traian

JUDECĂTOR 2: Țarcă Gabriela președinte secție penală

JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la data de 09.04.1976, din Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr.131/A din 07 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie prin care s-a desființat sentința penală nr.5 din 15 ianuarie 2008, pronunțată de Judecătoria Marghita, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art.192 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent în stare de arest, asistat de apărătorul acestuia av., în baza împuternicirii avocațiale nr.3486 din data de 23.06.2008, emisă din oficiu de Baroul Bihor lipsă fiind partea vătămată intimată.

Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.

Apărătorul inculpatului recurent susține recursul, solicită admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârilor recurate în sensul de a se dispune, în principal, achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală. În subsidiar, solicită a se dispune reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului sub minimul special prevăzut de lege.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat, a se menține ca legale și temeinice hotărârile recurate, cu obligarea inculpatului recurent la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.

Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, arată că este nevinovat, el a fost bătut și legat cu sârmă de către partea vătămată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului penal de față, constată că:

Prin sentința penală nr.5/2008 Judecătoria Marghitaa dispus în baza art. 180 alin 2 cod penal cu aplicarea art. 37 lit a Cod penal condamnarea inculpatului, deținut în Penitenciarul Oradea în executarea unei pedepse, la o pedeapsă de:

-8 luni închisoare

În baza art. 192 alin 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit a Cod penal a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

-3 ani și 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a și a art. 34 lit. c Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului stabilind în sarcina acestuia pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 2 luni închisoare fără ca să o sporească astfel că inculpatul va avea de executat o pedeapsă rezultantă de:

-3 ani și 2 luni închisoare în detenție

S-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit b Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 alin 2 Cod penal.

S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la 250 lei cheltuieli judiciare în favoare statului.

A fost obligat Tribunalul Bihor la plata către Baroul d e Avocați Bas umei de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul este deținut în penitenciarul d e maximă Siguranță O, aflându-se în executarea unei pedepse privative de libertate de 3 ani și 6 luni închisoare. În data de 06.07.2007 a beneficiat de o învoire de la penitenciar pentru a se deplasa la domiciliul său din.

Pe timpul învoirii, mai precis în data de 08.07.2007, s-a deplasat cu bicicleta din în localitatea. Aici în jurul orelor 4,00 pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate care are în curte un.

de lătratul câinilor partea vătămată a ieșit în curte, iar din curte în stradă unde a observat bicicleta rezemată de gardul ce se afla în fața locuinței sale. că a uitat-o cineva seara a luat-o și a dus-o în curte după care a intrat în casă să se culce.

Întrucât câinii continuau să latre, a ieșit a doua oară afară unde a l-a văzut ascuns pe inculpat sub o de trandafiri. L-a întrebat ce caută acolo moment în care acesta a sărit la el, l-a lovit cu pumnul în față după care a încercat să fugă. A fugit după el și ajungându-l s-a luptat cu el, strigând după ajutor la vecini. Inculpatul a reușit să scape din mâna părții vătămate, abandonând geaca ce o avea pe el în mâinile părții vătămate, după care a sărit peste gard în curtea locuinței din vecinătate proprietatea martorului.

Auzind strigătele de ajutor martorul s-a trezit și a ieșit în stradă împreună cu soția sa și cu fiicele sale. Aici a aflat de la partea vătămată cu inculpatul a sărit gardul în locuința sa. S-a dus în curtea proprie și l-a văzut pe inculpat cățărat într-un prun iar când s-a apropiat de el acesta a sărit peste gard mai departe în locuința numitei în niște cotețe de porci. Aici au reușit să-l prindă pe inculpat iar partea vătămată împreună cu vecinii și după ce l-au legat cu sârmă ca să nu poată fugi au anunțat poliția. a fost anunțat agentul de poliție, care l-a contactat pe adjunctul șefului de post din localitate, agent și împreună s-au deplasat la fața locului.

Aici agentul de poliție l-a recunoscut pe inculpat, pentru că acesta cu două zile înainte se prezenta-se la poliție, ca să fie luat în evidență cu privire la învoirea din penitenciar și împreună cu colegul său au demarat cercetările cu privire la faptele descrise.

Fapta a fost săvârșită în condițiile recidivei postcondamnatorii prevăzute de art. 37 lit a cod penal și pentru comiterea ei instanța îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 3 ani și 2 luni închisoare.

Împotriva hotărârii instanței de fond în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita și inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs parchetul a arătat că în mod nelegal prima instanță a dispus contopirea celor două pedepse aplicate inculpatului fără a constata că în cauză sunt incidente disp. art 39 al.2 Cod penal.

Potrivit acestui text de lege dacă pedeapsa anterioară a fost executată în parte, contopirea se face între pedeapsa cea mai rămas de executat și cea aplicată pentru infracțiunea săvârșită ulterior.

După cum rezultă din actele de la dosar, inculpatul a săvârșit infracțiunile deduse judecății în timpul executării pedepsei anterioare de 4 ani 6 luni închisoare aplicată prin sp.nr.1838/2006 a Judecătoriei Oradea - executată în parte - 851 zile.

În acest sens, contopirea trebuia a se efectua între pedeapsa cea mai rămas de executat respectiv 798 zile și pedepsele aplicate ulterior în prezenta cauză, cu aplicarea unui spor, facultativ, și cu deducerea perioadei executate.

Inculpatul a criticat hotărârea atacată arătând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, din probatoriul administrat în cauză nerezultând că ar fi participat în vreun fel la comiterea acestora.

Prin decizia penală nr. 131/A din 07 mai 2008, Tribunalul a admis apelul penal declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita împotriva sentinței penale nr.5 din 15.01.2008. pronunțată de Judecătoria Marghita pe care a desființat-o în sensul că a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani 2 luni închisoare aplicată inculpatului, fiul lui și, ns. la 9.04.1976 în, actualmente deținut în Panitenciarul O, în pedepsele individuale, respectiv în pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.180 al.2 Cod penal cu art.37 lit."a" Cod penal și pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.192 al.2 cu art.37 lit.a Cod penal.

În baza art.39 al.2 Cod penal a contopit pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatului în prezenta cauză pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.180 al.2 Cod penal, cu art. 37 lit a Cod penal, cu restul de pedeapsă de 789 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin SP nr.1838/2006 a Judecătoriei Oradea și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de

-789 zile închisoare.

În baza art.39 al.2 Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului în prezenta cauză pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.192 al.2 Cod penal cu art. 37 lit a Cod penal, cu restul de pedeapsă de 789 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin. SP 1838/2006 a Judecătoriei Oradea și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de:

-3 ani 2 luni închisoare.

În baza art.33,34 Cod penal s-a contopit pedeapsa de 789 zile închisoare cu pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de:

- 3 ani și 2 luni închisoare, și s-au menținut restul dispozițiunilor sentinței apelate.

Din fondurile Ministerului Justiției s-a dispus virarea în favoarea Baroului Bas umei de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu pentru avocat, conform delegației nr.2289/17.04.2008.

S-a dedus din pedeapsă perioada executată din data de 08.07.2007, la zi.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:

Prima instanță în mod corect a reținut vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 180 al.2 și 192 al.2. Cod penal, în condițiile existenței stării de recidivă postcondamnatorie, primul termen constituindu-l o condamnare anterioară respectiv o pedeapsă de 4 ani și 6 luni aplicată prin sentința penală nr.1838/2006 a Judecătoriei Oradea. La data de 9.03.2005. inculpatul a fost arestat în vederea executării pedepsei, iar în data de 6.07.2007. a beneficiat de o permise acordată de PRMS O până la data de 11.07.2007, din probele administrate în cauză a rezultat că în această perioadă inculpatul a săvârșit infracțiunile deduse judecății, care au dat naștere stării de recidivă postcondamnatorie, impunându-se astfel și stabilirea pedepsei prin prisma incidenței disp. art. 39 al.2 Cod penal.

În acest sens admițând apelul parchetului, instanța de apel a desființat hotărârea atacată, a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani 2 luni închisoare, în pedepsele individuale stabilite de prima instanță.

În baza art. 39 al.2 Cod penal a contopit pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată în baza art. 180 al.2 Cod penal, cu restul de pedeapsă de 789 zile rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sp.nr.1838/2006 stabilindu-se pedeapsa cea mai grea de 789 zile închisoare.

În baza art. 39 al.2 Cod penal a contopit pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare aplicată inculpatului în baza art. 192 al.2 Cod penal, cu același rest de pedeapsă de 789 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare, stabilindu-se pedeapsa cea mai grea de 3 ani 2 luni închisoare.

În baza art. 33 și 34 Cod penal s-a contopit pedeapsa de 789 zile închisoare cu pedeapsa de 3 ani 2 luni închisoare, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani 2 luni închisoare pe care inculpatul o execută în modalitatea stabilită de prima instanță cu aplic art. 71 și 64 lit. a teza II și lit b Cod penal.

Cu privire la apelul declarat de inculpat tribunalul a apreciat că acesta este nefondat.

Din probele administrate în cauză a rezultat în mod clar săvârșirea faptelor de către inculpat, astfel încât criticile sale cu privire la lipsa unor elemente clare de vinovăție sunt nefondate.

Împotriva acestor hotărâri, în termenul prevăzut de lege a declarat recurs inculpatul solicitând instanței casarea lor ca fiind nelegale, în principal, și netemeinice în subsidiar.

În motivarea recursului inculpatul arată că se impune modificarea hotărârilor și a se dispune achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală.

În subsidiar, a se dispune reducerea pedepsei sub minimul prevăzut de lege.

Curtea, examinând hotărârile atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală combinate cu art. 385/6 alin. 1 și art. 385/7 alin. 1 Cod procedură penală, constată că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat în cauză, dând faptelor săvârșite de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.

De asemenea, instanța de fond și cea de apel au efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului atât sub aspectul naturii și al cuantumului acestora, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal.

Astfel, inculpatul era la data săvârșirii faptei fără ocupație, neîncadrat în muncă, recidivist, iar instanța de fond a evaluat în mod judicios atât aceste aspecte cât și faptele și mai ales gradul de pericol ridicat a unor asemenea fapte.

Infracțiunea de lovire prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 Cod penal, este dovedită prin existența certificatului medico legal din care rezultă că partea vătămată prezintă leziuni care datează din 08 iulie 2007 și care necesită 9 zile de îngrijire medicală, coroborat cu declarațiile martorilor și.

Și infracțiunea de violare de domiciliu este probată, acesta pătrunzând fără drept în noaptea de 08 iulie 2007, în curtea locuinței părții vătămate.

Așa fiind, instanța apreciază că achitarea inculpatului este inoportună, faptele sale fiind fiind dovedite în cauză.

Pentru aceste motive, curtea constată că o reducere a cuantumului pedepselor aplicate inculpatului nu ar fi temeinică, lipsind de conținut dispozițiile art. 72 și art. 52 Cod penal și creând o disproporție între scopul și rezultatul acestora.

Față de cele menționate mai sus, curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat.

În baza art. 192 Cod procedură penală, obligă pe inculpat la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 09 aprilie 1976, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva deciziei penale nr. 131/A din 07 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 250 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 02 octombrie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

- - - - - - - -

decizie - /15.10.2008.

Jud. apel - -

Jud.fond

3 ex./15.10.2008,

Președinte:Munteanu Traian
Judecători:Munteanu Traian, Țarcă Gabriela, Pătrăuș Mihaela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 507/2008. Curtea de Apel Oradea