Violul (art.197 cod penal). Decizia 72/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PE NALĂ NR. 72/A/MF
Ședința publică din 15 2009
Curtea compusă din:
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
PREȘEDINTE:dr. - -,
JUDECĂTOR 1: Marius Andreescu
Grefier: -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr.7/MF din data de 06 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal, făcut în ședința publică,au răspuns: apelantul-inculpat, în stare de deținere, asistat de avocat din oficiu, care substituie pe avocat din oficiu, desemnat în baza împuternicirii avocațiale nr.4325 din 10 noiembrie 2009, emisă de Baroul Argeș, avocat din oficiu pentru intimatul-parte vătămată, potrivit împuternicirii avocațiale numărul 4735 din 7 2009 emisă de Baroul Argeș, lipsă fiind acesta și curatorul desemnat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului apelantului - inculpat să ia legătura cu acesta.
I-au fost aduse în vedere intimatului - inculpat dispozițiile referitoare la exercitarea dreptului la tăcere, iar acesta a precizat că nu dorește să declare nimic în fața instanței de apel.
Avocat, pentru apărătorul apelantului - inculpat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv acte medicale, pentru a face dovada stării
precare de sănătate a inculpatului.
Avocat pentru intimatul - parte vătămată -, arată că lasă la aprecierea instanței cererea formulată de apărătorul apelantului -inculpat privind amânarea cauzei pentru a depune la dosar acte medicale.
Reprezentantul parchetului, pune concluzii de respingere a probei cu înscrisuri, formulată de apărătorul apelantului - inculpat, apreciind că nu are relevanță în cauză, nefiind necesare soluționării cauzei.
Curtea, constată proba solicitată de apărătorul apelantului - inculpat ca nefiind utilă și pertinentă soluționării cauzei, motiv pentru care o respinge. Nemaifiind cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat, apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia. Din oficiu, pune în discuția părților legalitatea și temeinicia măsuri arestării preventive a inculpatului.
Avocat, apărătorul apelantului-inculpat, solicită admiterea apelului declarat împotriva sentinței penale nr. 7/MF pronunțată de Tribunalul Argeș, desființarea acesteia, ca fiind nelegală și netemeinică, iar pe fond reducerea pedepsei aplicată inculpatului. Solicită a se avea în vedere starea de beție în care se afla acesta la data comiterii infracțiunii, apreciind că inculpatul nu putea discerne consecințele faptelor sale, precum și circumstanțele personale. Cu privire la starea de arest a apelantului-inculpat lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere ca nefondat a apelului declarat de inculpat și de menținere ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de prima instanță, urmând a se menține si starea de arest a inculpatului, cu obligarea la cheltuieli judiciare.
Avocat, apărătorul intimatului - parte vătămată, solicită respingerea apelului declarat de inculpat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de Tribunalul Argeș.
Apelantul-inculpatul, având ultimul cuvânt potrivit dispozițiilor art.377 alin.4 Cod procedură penală, arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a apelului. De asemenea, arată că lasă la aprecierea instanței și stare de arest.
CURTEA:
Asupra apelului penal formulat;
Din examinarea actelor dosarului, constată:
Prin sentința penală nr.7/MF din 6 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, n baza art.197 alin.1,3 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 21.12.1977, în Curtea de A, domiciliat în Curtea de A,-, CNP -, la pedeapsa închisorii de 18 ani, cu executarea în condițiile art.57 Cod penal, și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a,b și e Cod penal.
În baza art.71 alin.1,2 Cod penal, s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a,b și e Cod penal.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestului preventiv de la 25.11.2008, până în prezent.
În baza art.357 alin.2 lit.b Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat.
În baza art.14 și 346 alin.1 Cod pr.penală rap. la art.998 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă (curatorul părții vătămate ) a sumei de 30.000 lei daune morale.
În baza art.191 alin.1 Cod pr.penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1305,02 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu avocat oficiu, conform delegației 724/18.02.2009, și 200 lei onorariu avocat oficiu, conform delegației nr.1311/30.03.2009.
S-au admis cererile de reexaminare formulate de comisar șef din cadrul Poliției municipiului Curtea de A și de agentul șef principal G, din cadrul Poliției comunei, jud. A și dispune, în baza art.199 alin.3 Cod pr.penală, scutirea de plata amenzilor judiciare aplicate prin încheierea de ședință din 02.06.2009.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în data de 23.11.2008, inculpatul, prin folosirea violențelor și profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra, a întreținut cu acesta un raport sexual anal.
În declarațiile sale ( 35-39 dosar urmărire penală, 32), partea vătămată a arătat că în seara zilei de 23.11.2008, pe când se afla pe str. -, s-a întâlnit cu inculpatul, care era însoțit de martorul Cele trei persoane s-au îndreptat către stadionul " " din P, însă, atunci când au intrat în parcare, pe drumul asfaltat din spatele, au schimbat direcția coborând spre.
La un moment dat, inculpatul l-a împins pe minor din sparte, acesta căzând pe un mal de pământ. Martorul Gai ntervenit, însă, conform propriilor declarații (57-61 dosar urmărire penală, 116), care se coroborează cu cele ale părții vătămate, a fost nevoit să părăsească locul în fața amenințărilor pe care i le-a adresat inculpatul.
După ce martorul Gaf ugit, inculpatul a tras cu forță pantalonii și chiloții cu care era îmbrăcată partea vătămată și a întreținut cu aceasta un raport sexual anal, în ciuda opoziției minorului.
După consumarea raportului sexual, inculpatul s-a îndepărtat de locul faptei, iar partea vătămată, sesizând că nu se mai află în pericol, a luat-o la fugă spre casă. Pe drumul de întoarcere a acostat un jandarm, identificat ulterior ca fiind martorul, căruia i-a relatat cele întâmplate și care, la rândul său, l-a predat pe minor organelor de poliție.
În cauză a fost efectuată și o expertiză medico-legală (raportul nr.711/A7 emis de A) în care s-a concluzionat că minorul prezintă leziuni traumatice la nivelul regiunii anale, leziuni ce pot data din 23.11.2008, produse posibil în urma unui raport sexual anal, pentru care necesită circa 5 zile de îngrijiri medicale de la data producerii, aspecte ce se coroborează cu cele relatate de partea vătămată în declarațiile sale.
De asemenea, în cuprinsul raportului de constatare tehnico - științifică nr. -/07.01.2009, întocmit de Institutul de Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică din cadrul IGPR (2532 dosar urmărire penală), s-a reținut că urmele notate T -031 (fracția spermatică) găsite pe chilotul ce aparține minorului sunt constituite din elementele specifice spermei (lichid seminal și spermatozoizi). acestor urme a pus în evidență corespunzător markerilor analizați, un amestec de profile genetice provenit de la minim două persoane de sex masculin, în care se poate identifica în raport majoritar profilul genetic al minorului, iar în raport minoritar profilul genetic al inculpatului, ceea ce confirmă aspectele consemnate în declarațiile părții vătămate.
Având în vedere probatoriul administrat, astfel cum a fost analizat, prima instanță a considerat că acesta dovedește atât existența faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, cât și vinovăția inculpatului în comiterea acesteia.
Inculpatul, în declarațiile sale (67-77dosar urmărire penală, 31), nu și-a recunoscut vinovăția față de fapta comisă, însă cele relatate de acesta nu pot fi reținute, deoarece sunt contrazise de celelalte probe, așa cum au fost analizate. Nici starea de beție pe care a invocat-o nu poate fi reținută ca circumstanță atenuantă și nici a fortiori, drept cauză ce înlătură caracterul penal al faptei.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului care, în seara zilei de 23.11.2008, prin folosirea violențelor și profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra, întreținut cu acesta un raport sexual anal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 197 alin.1 și 3 cod penal.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului a rezultat că acesta a suferit mai multe condamnări pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, astfel că, instanța a reținut la încadrarea juridică și starea de recidivă post-executorie prev. de art. 37 lit Cod penal, al cărei prim termen este format din cele 4 condamnări anterioare.
La individualizarea judicioasă a pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, respectiv: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptei, reliefat de modul și mijloacele folosite, respectiv utilizarea violențelor și profitarea de starea de minoritate a victimei, împrejurările în care a fost comisă, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și pe timp de noapte, urmările produse ce au constat în leziuni traumatice atât de natură fizică, cât mai ales psihică; persoana inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale și care nu și-a recunoscut vinovăția față de fapta imputată.
Față de cele de mai sus, tribunalul, în baza art.197 alin.1,3 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal, a condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 18 ani, cu executarea în condițiile art.57 Cod penal și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a,b și e Cod penal.
În baza art.71 alin.1, 2 cod penal, s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a,b și e Cod penal, considerând, în ceea ce privește interzicerea dreptului prev. de art. 64 alin.1 lit.e cod penal, că o persoană condamnată pentru comiterea acestui gen de faptă este incompatibilă să exercite atribuții de tutore sau curator.
În baza art.88, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestului preventiv de la 25.11.2008 până în prezent.
În baza art.357 alin.2 lit.b Cod pr.penală, a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat, deoarece se mențin temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, dar și din rațiuni ce țin de buna desfășurare a procesului penal.
În ceea ce privește latura civilă, instanța a considerat că pretențiile curatorului părții vătămate sunt întemeiate, având în vedere traumele psihice suferite de minor susceptibile a afecta dezvoltarea sa armonioasă și pe viitor, astfel încât, în baza art.14 și 346 alin.1 Cod pr.penală rap. la art.998 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă (curatorul părții vătămate ) a sumei de 30.000 lei daune morale.
În baza art.191 alin.1 Cod pr.penală, a mai fost obligat inculpatul la plata sumei de 1305,02 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu avocat oficiu, conform delegației 724/18.02.2009 și 200 lei onorariu avocat oficiu, conform delegației nr.1311/30.03.2009.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, care a criticat-o pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, solicitând reducerea acesteia, un argument fiind săvârșirea faptei în stare de beție.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivului invocat, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.371 Cod pr.penală, curtea apreciază, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Astfel, este de necontestat săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, aceasta fiind dovedită prin probe concludente, legal administrate și corect interpretate.
In acest sens, martorii G, au relatat organelor judiciare, pe parcursul procesului penal, că, în seara zilei de 23 noiembrie 2008, prin folosirea violențelor și profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra, inculpatul a întreținut cu acesta un raport sexual anal.
In legătură cu individualizarea judiciară a pedepsei, contestată de inculpat, Curtea observă că tribunalul a dat eficiență dispozițiilor art.72, 52 Cod penal.
Pedeapsa la care inculpatul a fost condamnat reflectă pericolul social al faptei, periculozitatea inculpatului.
Din această perspectivă, fapta inculpatului săvârșită asupra unui minor este extrem de gravă, cu consecințe asupra dezvoltării psihice și fizice a unei persoane cu vârstă fragedă.
De reținut că minorul, la data săvârșirii infracțiunii de către inculpat avea vârsta de 12 ani.
Nu trebuie ignorate nici antecedentele penale ale inculpatului reliefate prin starea de recidivă postexecutorie, dar nici atitudinea nesinceră, de negare a săvârșirii faptei în fața unor probe evidente de vinovăție.
In altă ordine de idei, prima instanță a valorificat la maxim, criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, în individualizarea judiciară a pedepsei, dându-le eficiența cuvenită.
In raport de acestea, starea de beție invocată de inculpat este irelevantă.
Reținându-se și limitele de pedeapsă prevăzute de lege, curtea consideră că individualizarea judiciară a pedepsei este corectă.
De asemenea, există suficiente garanții că scopul pedepsei aplicate de tribunal în cuantumul stabilit de acesta poate fi atins prin executarea acesteia în condiții de penitenciar.
Concluzionând, motivul de apel este neîntemeiat.
Prin urmare, în baza art.379 alin.1 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va fi respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
In baza art.350 Cod pr.penală, rap. la art.381 Cod pr.penală, art.160/b Cod pr.penală, constatând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, curtea va menține această măsură față de inculpat.
Aceasta, deoarece, se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv cele prevăzute de art.148 lit.f Cod pr.penală.
In acest sens, prin argumentația ce precede, s-a demonstrat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
De asemenea, pedeapsa prevăzută de art.197 alin.1 și 3 Cod penal, infracțiune pentru care inculpatul a fost condamnat este mai mare de 4 ani.
Un argument în plus, în favoarea menținerii arestării preventive îl constituie condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în condițiile art.57 Cod penal de către tribunal, soluție menținută prin prezenta.
In baza art.88 Cod penal, se va deduce starea de arest, începând cu data pronunțării sentinței, la zi.
In baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare care vor include și onorariu avocat oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, conform delegațiilor aflate la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 21.12.1977, în Curtea de A, domiciliat în Curtea de A,-, CNP -, împotriva sentinței penale nr.7/MF din 06 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Menține arestarea preventivă a inculpatului și deduce starea de arest începând cu data pronunțării sentinței, până la data pronunțării prezentei decizii.
Obligă pe inculpat să plătească 750 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 350 lei, onorariu avocat din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, conform delegațiilor aflate la dosar.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
dr.- - -
Grefier,
Red.- -
Tehnored.
Ex.3/4 ianuarie 2010
Jud.fond
Președinte:Marius AndreescuJudecători:Marius Andreescu, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
