Violul (art.197 cod penal). Decizia 87/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.87/A/2009
Ședința secretă din data de 29 septembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Livia Mango
JUDECĂTORI: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin
PROCUROR:.
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.310/A/21.07.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev.și ped.de art.197 alin.1 și 2 lit.b și alin.3 penal.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar și părțile civile reprezentată de mama sa și asistate de av. în substituirea av., cu delegații avocațiale depuse la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la dosarul cauzei s-a comunicat copia dispozitivului deciziei penale nr.2953/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a respins recursul inculpatului.
Apărătorul părții civile, având în vedere că această parte este minoră, solicită a se declara ședință nepublică.
Instanța, în temeiul art.290 pr.pen. pune în discuția părților declararea ședinței nepublice.
Reprezentantul Parchetului solicită declararea ședinței nepublice având în vedere vârsta părții civile.
Instanța, deliberând, declară ședință secretă și dispune evacuarea sălii de judecată.
Întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că-și menține apelul declarat precum și declarațiile date până în prezent și nu mai are alte completări de făcut.
Apărătorul inculpatului solicită reaudierea părții civile.
Reprezentantul Parchetuluise opune în principiu întrucât nu vede ce completări ar mai avea de făcut.
Apărătorul părții civile arată că a discutat cu partea civilă și aceasta este de acord să dea declarație.
Se procedează la ascultarea părții civile, cele declarate fiind consemnate conform procesului verbal de la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale pronunțată de instanța de fond și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună,în principal, în temeiul art.334 pr.pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de viol, prev.și ped.de art.197 alin.1 și 2 lit.b și alin.3 penal în infracțiunea de act sexual cu un minor, prev.de art.198 alin.1 penal, având în vedere poziția inculpatului de recunoaștere a unui act sexual cu un minor dar nu prin constrângere. Solicită a se avea în vedere și poziția părții civile care dorește ca tatăl ei să vină cât mai repede acasă deoarece este singurul întreținător al familiei. Apreciază că față de toate acestea se poate dispune coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.În subsidiar, dacă apreciați că încadrarea juridică reținută corespunde, solicită a se da eficiență circumstanțelor atenuante prev.de art.74, 76.penal cu consecința coborârii pedepsei mai mult sub minim. Solicită a se avea în vedere că partea vătămată a declarat că nu are sentimente de teamă față de inculpat, prezența inculpatului în grupul infracțional a fost o întâmplare nefericită și este singurul întreținător al familiei. Referitor la latura civilă a cauzei menționează că inculpatul a fost de acord cu pretențiile solicitate.
Apărătorul părții civile, având în vedere poziția părții civile, susține poziția procesuală a acesteia cu mențiunea că adevărul s-a aflat în cauză. Raportat la cererea de schimbarea încadrării juridice lasă la aprecierea instanței. Partea civilă dorește reducerea pedepsei aplicate inculpatului pe considerente strict materiale și familiale. Dincolo de pericolul social al faptei trebuie privit și viața inculpatului vis-a-vis de viața părții civile. În consecință, solicită admiterea apelului în sensul aplicării unei pedepse mai blânde.
Reprezentantul legal al părții civile arată că este de acord cu admiterea apelului inculpatului considerând că ceea ce s-a întâmplat a fost o greșeală.
Partea civilă, solicită reducerea pedepsei aplicate inculpatului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat. Referitor la cererea de schimbarea încadrării juridice arată că din probele adminisrtate în cauză se confirmă elementele constitutive ale infracțiunii reținute prin rechizitoriu, făcându-se dovada constrângerii astfel că solicită respingerea acestei cereri. Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este pe măsura gravității faptei. Sub nici o formă partea civilă, prin declarația dată azi, nu a revenit asupra celor declarate anterior ci a făcut unele precizări dar care nu schimbă situația de fapt și încadrarea juridică.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, consideră că pedeapsa este prea mare, lăsând însă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.
CURTEA
Asupra apelului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Tribunalul Cluj prin sentința penală nr.310 din 21 iulie 2009 condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 25.01.1971 în, jud.I,. în, satul nr.154, jud.C, fără ocupație, fără antecedente penale, CNP-, arestat preventiv în Penitenciarul Gherla, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev.și ped. de art.197 al.1, al.2 lit.b și al.3, cu aplic art. 74 lit.a și c, art.76 lit.a pen. la pedeapsa de 9 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, lit. b pen. pe o durată de 5 ani.
In temeiul art 350.pr.pen. a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv cu începere de la data de 29.04.2009, la zi.
Cu consecințele prev de art. 71, art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b pen.
În temeiul art.14 pr.pen. art.998 civ. a fost obligat inculpatul la daune morale în sume de 50.000 lei către partea vătămată, reprezentată de mama,. în, satul nr.154, jud.
In temeiul art.193 al.6 pr.pen. inculpatul a fost obligat la 800 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată, reprezentată de mama.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj din 22.05.2009, a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev.și ped. de art.197 al.1, al.2 lit.b și al.3 pen. reținându-se că în noaptea de 6/7.03.2009 a întreținut un act sexual normal cu minora u, în vârstă de 11 ani, fiica soției sale dintr-o căsătorie anterioară, împotriva voinței minorei.
Dacă în faza de urmărire penală inculpatul a uzat de dreptul la tăcere, în instanță a recunoscut că a întreținut raport sexual normal cu minora u, născută la data de 06.07.1997 (53), în vârstă de 11 ani, fiica soției sale dintr-o căsătorie anterioară, însă nu împotriva voinței minorei ci cu acceptul acesteia, arătând că inițiativa raportului sexual a avut-o inculpatul.
Coroborând recunoașterea inculpatului din instanță cu restul probelor de la dosar, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice (12-15, 44-52), declarațiile părților vătămate (16-21 și din instanță), declarațiile martorilor (34-36 și din instanță), raportul de constatare medico-legală (41), biletul de ieșire din spital (54), raportul psihologoc (60-62), se reține în fapt că:
Inculpatul s-a căsătorit cu care o avea pe minora u, născută la data de 06.07.1997 (53), dintr-o căsătorie anterioară și cum în noaptea de 6/7.03.2009, soția sa era internată în spital cu unul din copii, iar inculpatul se afla acasă cu restul copiilor, printre care și minora u, în vârstă de 11 ani, lăsată de mama sa în grija inculpatului, s-a urcat în pat lângă minoră, a dezbrăcat-o de haine cu toate că minora i-a cerut s-o lase în, s-a urcat peste minoră și împotriva voinței sale a întreținut cu aceasta raport sexual normal.
Pentru a nu se descoperi fapta comisă, inculpatul a amenințat-o cu moartea pe minoră în cazul în care va divulga fapta lui, însă pentru că minora, în urma violului a rămas însărcinată, și-a schimbat comportamentul, vomita, în cele din urmă, mama sa, a aflat de fapta inculpatului.
Cum minora a rămas însărcinată au fost luate măsuri pentru întreruperea legală a sarcinii și de consiliere psihologică a minorei care așa cum rezultă din raportul psihologic (60-62), a rămas cu traume psihice serioase.
Este adevărat că din raportul de constatare medico-legală rezultă că minora u prezenta la data violului o deflorare veche a cărei dată nu s-a putut stabili, că anterior inculpatul nu a încercat să abuzeze de minoră și nici după ce aceasta a fost violată, însă după această dată inculpatul a început să devină agresiv cu membrii familiei.
Așa cum rezultă din fișa de cazier (29, 31), inculpatul nu a mai suferit condamnări.
Partea vătămată, prin reprezentanta legală (mama sa), s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 lei daune morale.
Inculpatul a fost de acord să achite suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale.
În drept, fapta inculpatului descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol, prev.și ped. de art.197 al.1, al.2 lit.b și al.3, cu aplic art. 74 lit.a și c, art.76 lit.a pen. faptă pentru care i s-a aplicat pedeapsa de 9 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, lit. b pen. pe o durată de 5 ani.
În faza de urmărire penală s-a luat față de inculpat măsura arestului preventiv și cum temeiurile pentru care s-a dispus luarea acestei măsuri subzistă și în prezent, menține starea de arest, iar în baza art.88 pen. deduce din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv cu incepere de la data de 29.04.2009, la zi, pe perioada executării pedepsei interzicându-i drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit. b pen.
Având în vedere prev. art.52, art.72 pen. s-a apreciat că în favoarea inculpatului se pot reține circumstanțe atenuante prev. de art.74 lit.a și c pen. respectiv, lipsa antecedentelor penale și buna conduită a inculpatului înainte de comiterea faptei, atitudinea de regret și acceptarea fără nicio rezervă a daunelor morale, însă cum fapta de viol a inculpatului a lăsat urme serioase asupra minorei u, mai ales că aceasta a rămas și însărcinată și a trebuit să să facă avort, pedeapsa nu se poate coborî prea mult sub minimul special prevăzut de lege, acela de 10 ani, astfel că pentru atingerea scopurilor pentru care a fost aplicată, se apreciază că această pedeapsă nu poate fi sub limita de 9 ani închisoare.
Inculpatul era sub influența băuturilor alcoolice, însă argumentul acestuia că minora ar fi avut relații sexuale înainte de viol, nu este o justificare de a fi violată, mai ales de tatăl vitreg și cum minora a fost nevoită să suporte și urmările unui avort, s-a considerat că fapta inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social ce impune o pedeapsă cu un cuantum mai ridicat, chiar dacă inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
Referitor la latura civilă a cauzei, partea vătămată, prin reprezentanta legală (mama sa), s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 lei reprezentând daune morale, iar cum inculpatul a achiesat la pretențiile părții civile și având în vedere principiul disponibilității ce guvernează materia civilă, instanța în temeiul art. de lege arătate în dispozitivul sentinței, obligat inculpatul la suma menționată mai sus.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen legal inculpatul, arătând că se consideră nedreptățit pedeapsa fiind în opinia sa prea mare. Arată inculpatul apelant că în mică parte se consideră vinovat și regretă foarte mult pentru ce este acuzat, fiind conștient că cei care suferă sunt soția și cei patru copii minori care nu au nici un sprijin din partea nimănui.
În ședința publică din data de 29 septembrie 2009, prin apărător ales a solicitat să se dispună,în principal, în temeiul art.334 pr.pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de viol, prev.și ped.de art.197 alin.1 și 2 lit.b și alin.3 penal în infracțiunea de act sexual cu un minor, prev.de art.198 alin.1 penal, având în vedere poziția inculpatului de recunoaștere a unui act sexual cu un minor dar nu prin constrângere. În subsidiar, a solicitat a se da eficiență circumstanțelor atenuante prev.de art.74, 76.penal cu consecința coborârii pedepsei mai mult sub minim.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.378 pr.pen. curtea constată că apelul nu este fondat și îl va respinge pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se consată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, susținută de probele administrate în cauză.
A rezultat din ansamblul probator că la data de 6/7 martie 2009, pe timp de noapte inculpatul apelant aaî ntreținut un act sexual normal cu minora, în vârstă de 11 ani, fiica soției sale dintr-o căsătorie anterioară, prin constrângere și profitând de imposibilitatea victimei de a-și exprima voința în mod valid.
Această faptă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de viol prev.și ped.de art.197 alin.1 și 2 lit.b și alin.3 penal și nu ale infracțiunii de act sexual cu un minor, prev.de art.198 alin.1 penal, deoarece la vârsta de 11 ani și în împrejurările concrete de comitere a faptei nu se poate susține că minora avea capacitatea de a exprima un consimțământ valid.
Apoi, astfel cum se va detalia mai jos, inculpatul era cunoscut ca fiind violent pe fondul consumului de alcool, astfel că tonul răstit pe care l-a folosit acesta spunându-i să tacă și să nu mai spună nimănui ce o să se întâmple, acoperirea gurii minorei cu mâna pentru ca aceasta să nu țipe, sunt suficiente argumente pentru a contura starea de temere ce a fost indusă minorei părți vătămate și constrângerea acesteia la întreținerea de relații sexuale.
În nici un caz nu ar putea fi avut în vedere art.198 alin.1 pen. ci eventual 198 alin.1 și 5.pen. dar așa cum s-a arătat, acesta nu este incident în cauză.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului instanța de fond a respectat criteriile prevăzute de art.72 penal, ținând seama de gradul de pericol social concret al faptei comise, de persoana inculpatului, s-a apreciat că în favoarea acestuia se pot reține circumstanțe atenuante prev. de art.74 lit.a și c pen. respectiv, lipsa antecedentelor penale și buna conduită a inculpatului înainte de comiterea faptei, atitudinea de regret și acceptarea fără nicio rezervă a daunelor morale.
Tribunalul Cluja redus corespunzător și argumentat pedeapsa, în condițiile în care limitele prevăzute de lege sunt închisoare de la 10 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
În opinia Curții nu se impunea reținerea de circumstanțe atenuante în cauză, deoarece inculpatul nu a avut o conduită bună în societate anterior comiterii prezentei fapte, astfel cum reise din nota de relații a Postului de Poliție în care se arată că inculpatul a creat deseori probleme, acte de tulburare a ordinii și liniștii publice, consumă frecvent băuturi alcoolice fiind sancționat contravențional de mai multe ori. În familie și societate are un comportament necorespunzător, pe fondul consumului de băuturi alcoolice devenind violent și recalcitrant.
Simpla recunoștere a faptei in fața instanței, după ce în cursul anchetei penale a refuzat să dea vreo declarație nu îl îndreptățea la clemență din partea instanței, dar nu se poate crea incupatului o situație mai grea în propria lui cale de atac.
Atitudinea de regret a inculpatului se manifestă doar față de situația în care se află cei patru copii minori ai săi, nearătând nicio compasiune pentru victima minoră, fiică din altă relație a soției sale.
Susținerea că însăși partea vătămată minoră a cerut în fața instanței reducerea pedepsei nu poate fi primită cu consecința diminuării pedepsei, deoarece legea nu prevede o astfel de posibilitate.
Pe de altă parte, cu ocazia audierii minorei instanța a observat că aceasta nu a avut inițiativa de a face o astfel de solicitare, a răspuns cu mare greutate la întrebările instanței și doar la intrebarea sugestivă a avocatei sale a declarat că ar vrea ca inculpatul să revină acasă pentru a contribui material la întreținerea familiei.
În schimb a dat un răspuns imediat și ferm la întrebarea dacă își menține declarația dată în fața instanței de fond, declarație ce i-a fost citită de instanța de apel și despre care a susținut că exprimă adevărul.
Instanța consideră că minora este victimizată pentru doua oară în propria familie și de către propria mamă, care nu observă gravitatea faptei inculpatului, ci doar lipsurile cu care se confruntă. De altfel și organele de poliție au fost sesizate telefonic de martora, sora mamei părții vătămate și nu de către mama însăși, cu toate că aceasta și-a anunțat telefonic fratele, deci avea posibilitatea de a suna și la poliție.
Situația materială grea a familiei părții vătămate nu se datorează faptului că inculpatul este privat de libertate. Din actele de la dosar 42, reiese că acesta nu a avut un loc de muncă stabil și că veniturile pe care le aducea în familie proveneau din munci ocazionale prestate în gospodăriile cetățenilor. Chiar dacă aducea bani în familie, inculpatul cheltuia o bună parte a acestora pe băuturi alcoolice.
Ca urmare, pentru toate considerentele prezentate, constatând că hotărârea atacată este temenică și legală, curtea va respinge în baza art.379 pct.1 lit.b pr.pen. ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 25.01.1971, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.310 din 21.07.2009 a Tribunalului Cluj.
Potrivit art.88 pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 29.04.2009 și până în prezent și se va menține starea de arest, în baza art.383 alin.11rap.la art.350 pr.pen. constatând că temeiul care a determinat arestarea inculpatului, prev.de art.148 lit.f pr.pen. continuă să subziste, lăsarea în libertate a inculpatului continuând să prezinte pericol concret pentru ordinea publică, prin natura infracțiunii, gravitatea deosebită a acesteia, consecințele ei asupra părții vătămate, care a fost supusă și unui avort terapeutic, precum și prin rezonanța negativă în comunitatea în care a avut loc fapta.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 25.01.1971, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr.310 din 21.07.2009 a Tribunalului Cluj.
Potrivit art.88 pen.deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 29.04.2009 și până în prezent și menține starea de arest.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red./
4 ex. - 14.10.2009
Jud.fond.
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Livia Mango
