Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Sentința nr. 395/2015. Tribunalul ARGEŞ

Tribunalul ARGEŞ - Sentințe și decizii penale / 2015

Sentința nr. 395/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 3045/109/2014

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 395

Ședința publică de la 06 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. D.

Grefier L. D.

Ministerul Public, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism –S. Teritorial Pitești este reprezentat prin procuror G. S..

S-a luat în examinare, spre pronunțare, cauza penală privind pe inculpații P. I.-C., fiul lui P. si M., născut la 20.03.1978 in mun. Slatina, jud. O., cu dom. in P., .. 4, ., ., CNP_, supraveghetor in cadrul Penitenciarul Colibași, pentru săvârșirea a două infracțiuni de droguri de mare risc, prima prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 C.pen., iar cea de-a doua prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 în cond. art. 38 alin. 1 C.pen. și L. G., zis „B. U.”, fiul lui D. si N., nascut la data de 11.03.1971 in mun. Bucuresti, cu dom. in mun. Bucuresti, sector 3, . nr.6 . ap.14, CNP_, pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, prev. și ped. de art. 47 C.pen. rap. la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. în cond. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 alin.1 C.pen. săvârșite în stare de recidivă în condițiile art. 37 lit. a din Codul penal de la 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul nr. 103DP/2012 din 20.06.2014 al D. – S. TERITORIAL PIITEȘTI.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită, fără citare.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16.03.2015, când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință.

TRIBUNALUL :

Asupra cauzei de față:

Constată că prin rechizitoriul nr 103D/P/20.06.2014, D.I.I.C.O.T. – S. Teritorial Pitești a trimis în judecată pe inculpații: G. G. A., pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de droguri de mare risc, prima prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. și a doua prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000, ambele cu aplic. art. 13 alin.1 lit. a și c din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 78 C.pen. și a două infracțiuni de luare de mită, prima prev. și ped. de art. 289 alin. 1 C.p. rap. la art. 5 alin. 1 și art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 5 C.pen. și a doua prev. de art. 289 alin. 1 C.p. rap. la art. 5 alin. 1 și art. 6 din Legea 78/2000, toate în cond. art. 38 alin. 1 C.pen., P. I.-C., pentru săvârșirea a două infracțiuni de droguri de mare risc, prima prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 C.pen., iar cea de-a doua prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000, ambele cu aplic. art. 13 alin.1 lit. a și c din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 78 C.pen. și în cond. art. 38 alin. 1 C.pen., I. M. - F., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, faptă prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. disp. art. 5 C.pen. și art. 13 alin.1 lit. c din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 78 C.pen.,, săvârșită în stare de recidivă, în condițiile art. 37 lit. a din Codul penal de la 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p., G. N., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată ( trei acte materiale), prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. în cond. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplic. disp. art. 5 alin. 1 C.pen. și art. 13 alin.1 lit. c din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 78 C.pen., săvârșite în stare de recidivă, în condițiile art. 37 lit. a din Codul penal de la 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p., L. G., pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată ( două acte materiale), prev. și ped. de art. 47 C.pen. rap. la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. în cond. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 alin.1 C.pen., săvârșite în stare de recidivă în condițiile art. 37 lit. a din Codul penal de la 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p., C. Fănuța, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată ( două acte materiale), prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. în cond. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 alin.1 C.pen., săvârșite în stare de recidivă, în condițiile art. 37 lit. a din Codul penal de la 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p., I. M. R., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată ( două acte materiale), prev. și ped. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. în cond. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 5 alin.1 C.pen., săvârșite în stare de recidivă, în condițiile art. 37 lit. b din Codul penal de la 1968 cu aplic. art. 5 C.pen., V. C., pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 47 C.pen. rap. la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., în stare de recidivă, în condițiile art. 37 lit. a din Codul penal de la 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. și V. E.-M., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen.

În esență, în actul de sesizare se reține că inculpații, sub diferite forme de participație (autori, complici, instigatori) având sprijinul inculpaților G. și P. care aveau calitatea de gardieni, au introdus în Penitenciarul Colibași droguri de risc, inculpatu G. primind în schimbul sprijinului acordat diverse sume de bani.

Prin încheierea din data de 16.09.2014, judecătorul de cameră preliminară a examinat cererile și excepțiile formulate de către inculpații P. I. C., L. G. și G. N., pe care în baza art 345 alin 1 Cpp le-a respins, constatând legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispunând începerea judecății.

Cu ocazia audierii în faza de judecată, inculpații, mai puțin P. I. C. și L. G., au recunoscut săvârșirea faptelor așa cum au fost reținute în actul de sesizare și au solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate potrivit art 374 alin 4 Cpp, cerere care, în baza art 375 Cpp a fost încuviințată.

Ca urmare, prin încheierea din 24.11.2014 s-a dispus disjungerea cauzei și formarea altui dosar în ce-i privește pe inculpații cărora li s-a admis cererea de judecare după procedura simplificată în cazul recunoașterii învinuirii, respectiv G. G. A., I. M. F., G. N., C. Fănuța, I. M. R., V. C. și V. E.-M., în prezentul dosar continuându-se cercetarea judecătorească doar pentru inculpații P. I. C. și L. G..

În legătură cu acești doi inculpați, din probatoriul administrat în cauză, Tribunalul reține, în fapt, următoarele:

Inculpatul P. I. C., agent șef în Penitenciarul Colibași – Secția E2, a procurat, în luna iulie 2012, de la persoane neidentificate până în prezent aproximativ 5 gr heroină pe care, la data de 29.07.2012 le-a livrat deținutului I. M. F., aflat în camera de deținere E 2.13, situată pe Secția E 2 - regim închis din Penitenciarul Colibași, unde inculpatul P. I. C. își desfășura activitatea în calitate de supraveghetor. După introducerea celor aproximativ 5 gr heroină, ceilalți deținuți, la solicitarea deținutului I. M. F., în interiorul cambuzei de la camera de deținere mai sus menționată, au confecționat cca. 200 doze heroină destinate vânzării acestora către alte persoane private de libertate din incinta Penitenciarului Colibași.

Martorul C. Floriniță, deținut în Penitenciarul Colibași, a declarat că deținuții „Dințone” și „Vijai”, colegi de cameră cu inculpatul I. M. F., zis „B.”, i-au spus că acesta din urmă, în perioada iulie - august 2012, a primit heroină de la inculpatul P. I. C., care, ulterior, a fost porționată și comercializată către alți deținuți.

Susținerile martorului C. Floriniță sunt confirmate și de către martorul C. M., coleg de cameră cu inculpatul I. M. F., acesta precizând că a participat la porționarea heroinei în aproximativ 200 de doze tip bilă, fiindu-i încredințate spre păstrare de către I. M. F..

De asemenea, în același sens, sunt și declarațiile martorilor M. Nicușor A., care, fiind coleg de celulă cu inculpatul I. M. F., a observat când inculpatul P. I. C. i-a înmânat lui I. M. F. cantitatea de aproximativ 5 grame de heroină, după care s-a realizat porționarea acesteia în interiorul cambuzei camerei de deținere, Șude V., care a arătat că a observat când agentul P. I. C. i-a înmânat inculpatului I. M. F. o punguță în care se aflau mai multe bile, S. I., om de încredere al inculpatului P. I. C., care cunoștea faptul că agentul de penitenciar introducea droguri și alte obiecte interzise în interiorul locului de deținere la solicitarea mai multor deținuți din Secția a 2-a, precizând că, în luna noiembrie 2012, a încercat să sustragă de la acesta un număr de două bile de heroină, F. D., care a arătat că are cunoștință despre faptul că în vara anului 2012 agentul P. I. C. a introdus droguri în camera de deținere E 2.13, de altfel acesta fiind cunoscut printre deținuți cu astfel de preocupări, precum și ale martorului M. F. I., care a declarat că inculpatul P. I. C. i-a introdus în penitenciar un număr de trei telefoane mobile la un preț de 300 euro/telefon, aspect ce reiese și din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de M. F. cu alți deținuți.

Din exploatarea imaginilor înregistrate de una dintre camerele de supraveghere video amplasate în incinta Penitenciarului Colibași rezultă că în seara zilei de 29.07.2012, între orele 20:46:45 – 20:58:55, inc. P. I. C., la ora 20:46:45, a deschis ușa camerei de deținere E 2.13, în care se aflau, printre alții, martorul C. M. și inculpatul I. M. F., purtând discuții cu deținuții din celulă, după care a plecat și s-a reîntors la orele 20:58:35, a deschis din nou ușa camerei și a staționat 20 de secunde, împrejurări ce contrazic susținerile inculpatului P. I. C. cum că, la acea dată, nu ar fi pătruns în incinta camerei de deținere E 2.3.

Totodată, din vizualizarea imaginilor înregistrate de cealaltă cameră de supraveghere amplasată în Secția E 2, în data de 29.07.2012, se constată că, deși aceasta funcționa, aspect atestat de cronometrul camerei video, nu sunt vizibile imaginile surprinse de cameră, fapt ce poate fi explicat prin acoperirea obiectivului acesteia.

Suspectul C. L., comandantul Secției E 2 – regim închis, a declarat că mai mulți deținuți, inclusiv C. M., i-au semnalat faptul că subordonatul său, agentul șef de penitenciar P. I. C., introducea droguri și alte obiecte interzise în incinta secției.

Cu ocazia percheziției administrative efectuate la data de 03.08.2013 de către personalul penitenciarului, în salteaua martorului denunțător C. M. au fost identificate 152 de doze tip bilă conținând heroină (2,18 gr.), conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr._/03.08.2012 întocmit de Laboratorul central de analiză și profil al drogurilor din cadrul IGPR.

În urma efectuării analizelor de laborator a rămas cantitatea de 1,89 gr heroină neconsumată, care a fost ambalată, sigilată și introdusă la camera de corpuri delicte din cadrul IGPR.

La data de 24.02.2014, inculpatul P. I. C. împreună cu martorul F. V. A., au primit de la martorul P. I. două pachete de țigarete, într-unul dintre acestea aflându-se și 26 de doze tip bilă de heroină (droguri substituite), înmânate acestuia din urmă de către inculpatul G. G. A. pentru a-i fi transmise astfel colaboratorului G. M.. Cele două pachete de țigarete, dintre care unul conținea 26 de doze tip bilă de heroină (droguri substituite), i-au fost livrate colaboratorului G. M. de către martorul F. V. A..

Săvârșirea faptei de către inc. P. I. C. reiese din declarațiile martorilor cu identitate atribuită G. M. și C. E..

De asemenea, din imaginile înregistrate de camerele de supraveghere video amplasate în curtea de plimbare ce delimitează Secțiile a 2-a și a 6-a și pe holurile Secției a 2-a, în intervalul orar 18:06:52 – 18:15:40, se observă că martorul F. V. A. se deplasează neînsoțit în curțile de plimbare ale Secției E 2 ce au legătură cu curțile de plimbare ale Secției E6, după care agentul de penitenciar P. I. C. se deplasează în curțile de plimbare ale Secției E 2, unde îl așteaptă pe deținutul F. V. A., care îi arătă două pachete de țigări. Ulterior, cei doi se reîntorc în Secția E 2, unde inculpatul P. I. C. deschide ușa camerei E 2.5, iar deținutul F. V. A. scoate pachetele de țigări din buzunar și le înmânează unui deținut din acea cameră.

În imaginile înregistrate se observă și prezența unui alt deținut ce nu poate fi identificat din imagini, însă deținutul S. I., cu ocazia audierii în cauză, a declarat că, înainte de percheziția efectuată de D.I.I.C.O.T. în ziua de 26.02.2014 l-a văzut pe agentul P. I. C. înmânând un pachet unui deținut de la camera E 2. 5. De asemenea, inculpatul G. G. A. a arătat că la data de 24.02.2014, inculpatul P. I. C. a insistat, pe tot parcursul zilei, să-i predea pachetul destinat deținutului S. M. S., ambii agenți cunoscând că în interiorul acestuia se aflau droguri.

La data de 09.06.2013, inculpatul L. G., zis „B. U.” – deținut în Penitenciarul Colibași – Sectia E2, i-a propus colaboratorului G. M. să-i indice o persoană de încredere care să procure heroină de la concubina sa – inculpata C. Fănuța, ce urma a fi introdusă ulterior în Penitenciarul Colibași, cu ajutorul agenților.

La aceeași dată, sub coordonarea inc. L. G., a avut loc o întâlnire între investigatorul sub acoperire C. H. și inculpata C. Fănuța, în cadrul căreia investigatorul i-a plătit suma de 2000 lei pentru 10 gr. heroină, marfă adusă de către aceasta după circa 2 ore de la momentul înmânării sumei de bani.

Prin Raportul de constatate tehnico-științifică nr._/17.06.2013 întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul IGPR, s-a stabilit că substanța livrată de C. Fănuța reprezintă 7,81 gr heroină, cantitatea de 7,67gr. heroină rămasă în urma efectuării analizelor de laborator fiind ambalată, sigilată și introdusă la camera de corpuri delicte din cadrul IGPR.

Ulterior, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul L. G. a determinat-o pe inculpata C. Fănuța să-i livreze aceluiași investigator cantitatea de 5 gr heroină în schimbul sumei de 1500 lei.

Astfel, la data de 25.09.2013, investigatorul sub acoperire C. Harlamabie, la indicația inc. L. G., i-a plătit inc. C. Fănuța prin mandat poștal suma de 1500 lei pentru cele 5 gr. de heroină.

La data de 26.09.2013, inculpata C. Fănuța i-a înmânat investigatorului, într-un pachet de țigarete marca „Dunhill”, heroina pentru care încasase suma de 1500 lei.

Din conținutul Raportului de constatate tehnico-științifică nr._/08.10.2013 întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogu-rilor din cadrul IGPR, reiese că substanța livrată de C. Fănuța la data de 26.09.2013 reprezintă 4,16 gr heroină, cantitatea de 3,71 gr heroină rămasă în urma efectuării analizelor de laborator fiind ambalată, sigilată și introdusă la camera de corpuri delicte din cadrul IGPR.

Inculpata C. Fănuța a recunoscut faptul i-a vândut heroină investigatorului sub acoperire, precizând că a procedat astfel la cererea deținutului S. M. S., zis „ S.” și nu la cererea inculpatului L. G., concubinul său., aspect infirmat de celelalte probe administrate în cauză.

Săvârșirea faptelor de către inculpatul L. G. și inculpatul C. Fănuța reiese și din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, declarațiile colaboratorilor G. M. și C. E., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de L. G., C. Fănuța și investigatorul sub acoperire, dovezi de transfer a sumelor de bani folosite la cumpărarea autorizată de droguri și procesele verbale de supraveghere operativă a inc. C. Fănuța.

Situația de fapt a fost dovedită cu actele întocmite de către organele de urmărire penală, probe ce se coroborează cu depozițiile martorilor propuși de acuzarea și audiați nemijlocit în faza de judecată, și cu depozițiile martorilor propuși de către inculpați.

Tribunalul apreciază că situația de fapt reținută în actul de sesizare este susținută de probele administrate, astfel încât instanța își însușește punctul de vedere al procurorului în ce privește activitatea infracțională dedusă judecății.

Inculpatul P. I. C. nu a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa, construindu-și o apărare proprie, potrivit căreia nu se face vinovat de infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Inculpatul L. G. a recunoscut că a determinat-o pe concubina sa, inculpata C. Fănuța să procure și să-i vândă investigatorului sub acoperire, droguri, însă își motivează gestul prin aceea că a fost constrâns de către deținutul S. să facă acest lucru.

Tribunalul consideră că apărările inculpaților nu pot fi primite, având în vedere probatoriul existent la dosar.

In faza de judecată martorii F. D., S. I., M. Nicușor A. și C. Floriniță și-au schimbat declarațiile date în faza de urmărire penală, declarații ce îl încriminau pe inculpatul P. I. C..

Motivarea acestui gest este neconvingătoare, toți martorii susținând că au dat declarațiile din faza de urmărire penală întrucât li s-a promis că vor fi liberați condiționat, atât de către procuror cât și de către ofițerul responsabil cu combaterea criminalității în penitenciar.

Această susținere nu poate fi primită din două considerente: în primul rând pentru că în legea română instanța de judecată este cea care acordă liberarea condiționată, procurorul sau ofițerul de combatere a criminalității penitenciare neavând niciun fel de competențe în acest sens, iar pe de altă parte întrucât respectivii martori cunoșteau care este procedura de acordare a liberării condiționate și cine anume o acordă, lucru pe care l-au relevat în declarațiile date la instanță.

Pe de altă parte, în momentul în care au dat declarații în faza de urmărire penală au fost asistați de apărători, or este greu de crezut ca in fața avocaților li s-a cerut să declare ce au declarat.

Față de toate acestea, Tribunalul apreciază că declarațiile celor patru martori, date în faza de judecată, sunt nesincere, motiv pentru care urmează să fie înlăturate și să fie avute în vedere declarațiile date în faza de urmărire penală.

In acest context, tribunalul consideră că cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului P. I. C. sunt probate.

In apărarea sa inculpatul arată că probatoriul cauzei în ce-l privește se bazează exclusiv pe probe testimoniale provenite de la persoane private de libertate, sugerând că acestea nu ar fi persoane pe ale căror relatări ale evenimentelor să se pună bază.

Tribunalul apreciază că, dat fiind locul unde s-au comis infracțiunile, deținuții erau singurele persoane care ar fi putut oferi date și informații despre activitatea infracțională.

Pe de altă parte legea română nu cere să se analizeze profilul moral al martorului, sancțiunea pentru ascunderea adevărului fiind aceeași pentru toate persoanele audiate în calitate de martor, indiferent de profilul moral.

In continuare inculpatul mai susține că depozițiile martorilor prezintă neconcordanțe, fiind analizate câteva declarații strict prin prisma unor amănunte nu doar nesemnificative de multe ori, dar și greu de ținut minte (cum ar fi ora și minutul unei acțiuni, numărul de persoane și identitatea lor aflate la un moment dat într-un anumit loc etc.).

Nu trebuie uitat că respectivele declarații au fost date la aproape doi ani de la comiterea primei infracțiuni, și este cunoscut că amănunte de genul celor enumerate se sterg destul de repede din memorie, uneori nici la momente mai apropiate evenimentului relatat un martor nefiind capabil să-și amintească astfel de amănunte.

Prin urmare, apreciem că neconcordanțele în legătura cu chestiuni de amănunt provin nu din rea credinți, ci din limitele naturale ale memoriei omenești.

După vizionarea înregistrărilor de pe camerele de supraveghere, inculpatul a depus note scrise în care explică, din punctul său de vedere, conținutul acelor imagini, activitățile pe care acestea le-au surprins.

Tribunalul apreciază că explicațiile oferite de către inculpat sunt neconvingătoare, raționamentul procurorului în ce privește relevanța probatorie a respectivelor imagini fiind în concordanță cu punctul de vedere al instanței.

Mai susține inculpatul, în legătură cu cea de-a doua faptă, că singurele probe sunt declarațiile investigatorului și a colaboratorului, probe ce nu sunt suficiente potrivit jurisprudenței CEDO.

Tribunalul apreciază că declarațiile investigatorului și martorilor sub acoperire se coroborează cu depoziția martorului S. I. din faza de urmărire penală, a martorului F. precum și cu înregistrările de pe camerele de supraveghere pe care le considerăm relevante sub aspect probator.

Prin urmare, prima faptă este probată cu declarațiile martorilor M. Nicușor A., care, fiind coleg de celulă cu inculpatul I. M. F., a observat când inculpatul P. I. C. i-a înmânat lui I. M. F. cantitatea de aproximativ 5 grame de heroină, după care s-a realizat porționarea acesteia în interiorul cambuzei camerei de deținere, Șude V., care a arătat că a observat când agentul P. I. C. i-a înmânat inculpatului I. M. F. o punguță în care se aflau mai multe bile, S. I., care cunoștea faptul că agentul de penitenciar introducea droguri și alte obiecte interzise în interiorul locului de deținere la solicitarea mai multor deținuți din Secția a 2-a, precizând că, în luna noiembrie 2012, a încercat să sustragă de la acesta un număr de două bile de heroină, F. D., care a arătat că are cunoștință despre faptul că în vara anului 2012 agentul P. I. C. a introdus droguri în camera de deținere E 2.13, de altfel acesta fiind cunoscut printre deținuți cu astfel de preocupări, precum și ale martorului M. F. I., care a declarat că inculpatul P. I. C. i-a introdus în penitenciar un număr de trei telefoane mobile la un preț de 300 euro/telefon, aspect ce reiese și din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de M. F. cu alți deținuți.

A doua faptă este probată cu imaginile înregistrate de camerele de supraveghere video amplasate în curtea de plimbare ce delimitează Secțiile a 2-a și a 6-a și pe holurile Secției a 2-a, în intervalul orar 18:06:52 – 18:15:40, se observă că martorul F. V. A. se deplasează neînsoțit în curțile de plimbare ale Secției E 2 ce au legătură cu curțile de plimbare ale Secției E6, după care agentul de penitenciar P. I. C. se deplasează în curțile de plimbare ale Secției E 2, unde îl așteaptă pe deținutul F. V. A., care îi arătă două pachete de țigări. Ulterior, cei doi se reîntorc în Secția E 2, unde inculpatul P. I. C. deschide ușa camerei E 2.5, iar deținutul F. V. A. scoate pachetele de țigări din buzunar și le înmânează unui deținut din acea cameră.

În ce-l privește pe inculpatul L. G. acesta s-a apărat în sensul că a determinat-o pe concubina sa să procure și să-i vândă investigatorului sub acoperire droguri, însă a făcut-o constrâns fiind de către deținutul S. care îl amenința că îi va face probleme la liberarea condiționată, ba chiar a instigat alți deținuți să-l bată în curtea de plimbare, lucru care s-a și întâmplat.

Inculpatul susține că, în această situație, nu a comis fapta reținută în sarcina sa cu forma de vinovăție cerută de lege.

Susținerea este inexactă, întrucât apreciem că acțiunea de a o determina pe concubină să procure droguri nu putea să fie realizată din culpă, ci doar cu intenție.

S-ar pune problema cazurilor de neimputabilitate referitoare la costrângerea fizică sau constrângerea morală, însă Tribunalul apreciază că din probele existente în legătură cu incidentul din curtea de plimbare nu rezultă condiția ca . fizică să fi fost de așa natură încât inculpatul nu i-a putut rezista, iar în legătură cu amenințările privind liberarea condiționată, aceasta nu este o amenințare care să pună în pericol grav persoana inculpatului așa cum cere art 25 Cp.

Prin urmare, Tribunalul consideră că nu se pot reține aceste cauze de neimputabilitate, iar inculpatul a comis fapta cu forma de vinovăție cerută de lege, respectiv cu intenție.

Având în vedere situația de fapt reținută, Tribunalul apreciază că încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare, în ce-l privește pe inculpatul L. G. este greșită.

Întrucât ne aflăm în situația reglementată de art 5 Cp, respectiv de la săvârșirea unora dintre infracțiunile deduse judecății până la judecarea definitivă a cauzei intervenit o lege penală nouă, se pune problema legii mai favorabile în baza căreia se vor pronunța condamnările.

Procurorul a reținut dispozițiile mai favorabile conținute în cele două legi succesive, respectiv Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 și Codul penal din 1968, procedeu pe care îl apreciem, întrucât rezultatul este o lex tertia, alcătuită din cele mai favorabile dispoziții aplicabile inculpatului, existente în cele două acte normative.

Tribunalul consideră că pentru aprecierea legii mai favorabile este necesar un examen riguros al celor două acte normative, avându-se în vedere nu doar limitele de pedeapsă, ci și toate instituțiile aplicabile cu consecințele fiecăreia asupra cuantumului pedepselor ce urmează a fi stabilite.

Prin urmare, tribunalul a procedat la condamnarea inculpatului in abstracto, potrivit celor două coduri, reținând toate circumstanțele reale și personale de natură să influențeze întinderea pedepsei, iar în final a comparat cele două pedepse rezultate în urma acestui proces, stabilind astfel, în funcție de cuantumul abstract al fiecăreia, legea mai favorabilă.

In ce-l privește pe inculpatul L. G., Tribunalul constată, în urma examenului comparativ efectuat că, pentru acesta, lege mai favorabilă este Codul penal în vigoare, dat fiind restul relativ mic, neexecutat din pedeapsa în a cărei executare se află și care, adăugat la pedeapsa pentru infracțiunea dedusă judecății, nu ar conduce la o pedeapsă finală mai mare decât minimul prevăzut în Codul penal din 1968.

Așa fiind, în baza art. 386 C.p.p. se va schimba încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina sa din infracțiunea prevăzută de art. 47 C.p. rap. la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. în cond. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplic. disp. art. 5 alin. 1 C.pen. și art. 37 lit. a din Codul penal de la 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. în infracțiunea prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., art. 41 alin. 1 C.p. și art. 43 alin. 1 C.p. în cond. art. 5 alin. 1 C.p., texte în baza cărora se va pronunța condamnarea, fapta inculpatului întrunind elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Din fișa sa de cazier și din relațiile furnizate de administrația locului de deținere se constată că inculpatul lazăr G. a comis fapta în starea de recidivă prev de art 41 alin 1 și 43 alin 1 Cp, primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 7 ani, închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1360/24.11.2009 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 2642/2009 a ICCJ, din care, la data săvârșirii infracțiunii deduse judecății, mai avea de executat un rest de de 1 an și 268 de zile.

La stabilirea pedepsei vor fi avute în vedere, pe lângă împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, gravitatea lor, accentuată de locul în care a fost comisă, respectiv unul de detenție și scopul urmărit, starea de recidivă a inculpatului, precum și atitudinea acestuia față de fapta comisă, care a fost una relativ sinceră, însoțită însă de justificări care sa excludă intenția sa în comiterea faptei, ba chiar lasând să se înțeleagă că ar fi comis fapta cu ˝bună credință˝.

Față de aceste circumstanțe, Tribunalul apreciază că scopul pedepsei va fi realizat numai prin condamnarea inculpatului la o pedeapsă situate la minimul special, cu executare în condiții privative de libertate, potrivit art 60 Cp.

În baza art 67 Cp i se va aplica inculpatului și pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p.

Având în vedere starea de recidivă, în baza art. 43 alin. 1 C.p. se va adauga la pedeapsă restul neexecutat din pedeapsa anterioară, urmând să execute cele două pedepse cumulat, în condiții privative de libertate potrivit art. 60 C.p.

In baza art. 65 C.p. pe durata executării pedepsei i se va interzice exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p. ca pedeapsă accesorie.

Din dosarul cauzei rezultă că inculpatul a fost reținut și apoi arestat preventiv la data de 26.02.2014, astfel că, în baza art. 72 alin. 1 C.p. se va deduce din pedeapsă perioada executată.

În ce-l privește pe inculpatul P. I. C. Tribunalul apreciază că problema legii mai favorabile nu se pune, întrucât una dintre faptele reținute în sarcina sa au fost comise sub imperiul legii noi, art 10 din Legea nr 187/2012 stabilind că în atare situații se aplică legea nouă.

Prin urmare, considerăm că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de trafic de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 13 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 143/2000 în cond. art. 5 alin. 1 C.p., texte în baza cărora se vor pronunța condamnările, dat fiind că faptele au fost comise cu forma de vinovăție cerută de lege.

Întrucât inculpatul a săvârșit două fapte mai înainte de condmnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, se vor reține și dispozițiile art 38 alin 1 Cp, privind concursul de infracțiuni.

La stabilirea pedepsei vor fi avute în vedere, pe lângă împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, gravitatea lor, accentuată de locul în care a fost comisă, respectiv unul de detenție și scopul urmărit, calitatea pe care inculpatul o avea în acel moment, atitudinea sa nesinceră, dar și împrejurarea cp acesta este infractor primar,

Față de aceste circumstanțe, Tribunalul apreciază că scopul pedepsei va fi realizat numai prin condamnarea inculpatului la pedepse situate către minimul special, cu executare în condiții privative de libertate, potrivit art 60 Cp.

Se impune această modalitate de executare, date fiind împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, gravitatea lor, accentuată de calitatea pe care o avea inculpatul și scopul urmărit, acela de a realiza foloase materiale.

În baza art 67 Cp i se va aplica inculpatului și pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g C.p.

In baza art. 38 alin. 1 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.p. se vor contopi pedepsele, urmând ca inculpatul să o execute pe cea mai grea, sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă, în condiții privative de libertate potrivit art. 60 C.p., precum și pedeapsa complementară cea mai grea.

In baza art. 65 C.p. pe durata executării pedepsei i se va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g C.p. ca pedeapsă accesorie.

Din dosarul de urmărire penală rezultă că acesta a fost arestat în cauză la data de 26.02.2014, până la data de 17.02.2015, când această măsură a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu, motiv pentru care, în baza art. 72 alin. 1 C.p. se vor deduce din pedeapsă perioadele executate.

Tribunalul apreciază că se impune menținerea măsurilor preventive întrucât continuă să subziste temeiurile care au fost avute în vedere la momentul luării lor.

În acest context, considerăm că în momentul de față, disp. art. 223 alin2 NC.p.p., își au pe deplin aplicabilitate în speță.

Starea de pericol pentru ordinea publică despre care vorbește textul citat, constă într-o incertitudine a relațiilor sociale ocrotite de legea penală în condițiile în care traficul de droguri a devenit un fenomen alarmant.

Faptele inculpaților prezintă un grad sporit de pericol social, motiv pentru care, instanța consideră că temeiurile care au determinat luarea inițială a măsurilor preventive nu au încetat să existe, lăsarea lor în libertate prezentând un real pericol pentru ordinea publică.

În legătură cu acest ultim aspect, Tribunalul apreciază, că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea faptelor, din modalitatea de săvârșire a infracțiunilor și din urmările produse prin săvârșirea lor

În raport de gravitatea faptelor comise, dată de valorile sociale ocrotite, de caracterul repetat și modul organizat în care au fost săvârșite, de consecințele produse (afectarea sanatatii persoanelor consumatoare de stupefiante, in speta de fata destinatarii finali ai acestor substante fiind persoane private de libertate, posibil inchise si pentru infractiuni de detinere in vederea consumului propriu de droguri si care, . normal, sunt puse la adapost de aceste tentatii), în raport de anturajul inculpaților, se constată că măsurile preventive se impun în continuare pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Tribunalul consideră, față de aceste împrejurări, că singurele măsuri preventivă de natură să ducă la realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 și 3 NC.p.p. sunt cele deja luate împotriva inculpaților, interesul general al societății fiind acela de a se asigura securitatea membrilor săi, primând în raport cu interesul personal al inculpatului de a fi judecat în stare de libertate.

De asemenea măsurile sunt nu numai necesare, ci și proporționale cu gravitatea acuzațiilor, o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă nefiind de natură să ducă la realizarea scopului general instituit de art. 202 NC.p.p.

În acest context, avem in vedere ca prin faptele presupus a fi savarsite este afectata activitatea sistemului judiciar in sens larg, câtă vreme executarea pedepsei este o fază a procesului penal(finalitatea activității judiciare penale), persoanele care concură la realizarea acestei proceduri trebuind sa manifeste corectitudine, iar deținuții să se îndrepte, deziderate pe care fapte ca cele deduse judecății le pune sub semnul întrebării.

Este adevărat că în Convenția Europeană a Drepturilor Omului se statuează în art. 5 că individul are dreptul la libertate și securitate, însă atunci când securitatea societății este afectată prin comiterea unor fapte antisociale, libertatea celui ce se dedă la astfel de fapte trece pe plan secund.

Față de toate acestea, în baza art 399 Cpp se vor menține măsurile preventive luate împotriva inculpaților.

De asemenea se va constata că prin sentința penală nr. 2310 din data de 29.12.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ s-a dispus confiscarea banilor și a drogurilor indicate în rechizitoriu.

Văzând și disp art 274 Cpp.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Condamnă pe inculpatul P. I.-C., fiul lui P. si M., născut la 20.03.1978 in mun. Slatina, jud. O., cu domiciliul în Bascov, .. 95A, jud. Arges, CNP_ la:

-6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit.

a, b și g C.p. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 13 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 143/2000 rap. și art. 78 C.p. în cond. art. 5 alin. 1 C.p.

- 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,

b și g C.p. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 13 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 143/2000 rap. și art. 78 C.p. în cond. art. 5 alin. 1 C.p.

In baza art. 39 alin. 1 lit. b C.p. contopește pedepsele, urmând ca inculpatul

să o execute pe cea mai grea, de 6 ani închisoare, sporită cu 2 ani, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă, în total 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g C.p., în condiții privative de libertate, potrivit art. 60 C.p.

In baza art. 65 C.p. pe durata executării pedepsei interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g C.p. ca pedeapsă accesorie.

In baza art. 72 alin. 1 C.p. deduce din pedeapsă perioada executată în stare de arest preventiv, începând cu data de 26.02.2014 și până la data de 17.02.2015, în baza art. 399 alin. 9 C.p.pen. deduce din pedeapsă perioada executată în stare de arest la domiciliu începând cu data de 18.02.2015 și până la pronunțare.

In baza art. 399 alin. 1 C.p.pen. menține măsura arestului la domiciliu luată împotriva inculpatului.

In baza art. 386 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptei în ce-l privește pe inculpatul L. G. din infracțiunea prev. și ped. de art. 47 C.p. rap. la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. în cond. art. 35 alin. 1 C.pen. cu aplic. disp. art. 5 alin. 1 C.pen. și art. 37 lit. a din Codul penal de la 1968 cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p. în infracțiunea prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., art. 41 alin. 1 C.p. și art. 43 alin. 1 C.p. în cond. art. 5 alin. 1 C.p.

Condamnă pe inculpatul L. G., zis „B. U.”, fiul lui D. si N., nascut la data de 11.03.1971 in mun. Bucuresti, cu dom. in mun. Bucuresti, sector 3, . nr.6 . ap.14, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași la 5 ani și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la trafic de droguri de mare risc prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., art. 41 alin. 1 C.p. și art. 43 alin. 1 C.p. în cond. art. 5 alin. 1 C.p.

In baza art. 43 alin. 1 C.p. dispune ca inculpatul să execute restul de 1 an și 268 de zile neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1360/24.11.2009 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 2642/2009 a ICCJ alăturat de pedeapsa din prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 ani și 268 de zile închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p., în condiții privative de libertate, potrivit art. 60 C.p.

In baza art. 65 C.p. pe durata executării pedepsei interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p. ca pedeapsă accesorie.

In baza art. 72 alin. 1 C.p. deduce din pedeapsă perioada executată începând cu data de 26.02.2014 și până la pronunțare, iar în baza art. 399 alin. 1 C.p.p. menține starea de arest a inculpatului.

Constată că prin sentința penală nr. 2310 din data de 29.12.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ s-a dispus confiscarea banilor și a drogurilor indicate în rechizitoriu.

Obligă pe inculpatul P. I. C. la 6.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul L. G. la 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 5.000 lei, respectiv 2.500 lei în faza de urmărire penală.

Cu apel.

Pronunțată în ședința publică de la 06 aprilie 2015, la Tribunalul Argeș Secția penală.

Președinte,

M. D.

Grefier,

L. D.

Red. MD/Dact.MD

5 ex./ 13.05.2015

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 131/2015....		Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 150/2015.... →

Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Sentința nr. 395/2015. Tribunalul ARGEŞ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Sentința nr. 395/2015. Tribunalul ARGEŞ