Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Decizia nr. 75/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 75/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 11-03-2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BRASOV
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
DECIZIA NR.75/CONTESTAȚIE
Ședința publică din data de 11.03.2015
PREȘEDINTE: D. M.-G. - judecător
GREFIER: C. A. – E.
Cu participarea PROCURORULUI: U. C. E. - din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul B.
Pe rol fiind soluționarea contestațiilor formulate de inculpații I. S., Conoloș C. și L. G. împotriva încheierii penale din data de 05.03.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ 15.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate prin mijloace tehnice.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul inculpat I. S. (deținut în Penitenciarul C.) și asistat de avocat ales R. M., contestatorul inculpat Conoloș C. (deținut în Penitenciarul C.) și asistat de avocat desemnat din oficiu B. I., contestatorul inculpat L. G. (deținut în Penitenciarul C.) și asistat de avocat ales S. A. I..
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța procedează la identificarea contestatorilor inculpați I. S., Conoloș C. și L. G. cărora le aduce la cunoștință motivul pentru care se află în sala de judecată la acest moment și care arată că își mențin contestațiile formulate.
Contestatorul inculpat Conoloș C. arată că este de acord ca asistența juridică în cauză să-i fie asigurată de avocatul desemnat din oficiu, avocat cu care a luat legătura.
Avocații contestatorilor inculpați și reprezentanta Parchetului arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul al dezbateri.
Avocatul contestatorului inculpat I. S. solicită admiterea contestației și apreciată că la acest moment nu se mai impune menținerea măsurii. Solicită a se avea în vedere faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv infracțiunea de furt, cuantumul prejudiciului care este relativ mic și care a fost recuperat integral, putându-se vorbi doar despre niște despăgubiri pe care părțile civile le-au solicitat și pe care inculpatul și-a exprimat disponibilitatea de a le achita. Arată că la termenul de judecată de la instanța de fond s-a prezentat una din părțile civile care și-a exprimat intenția de a se împăca cu inculpatul, urmând a se face demersuri pentru ca și pentru celelalte părți civile să le fie achitate aceste despăgubiri. Solicită a se avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, faptul că a cooperat cu organele de urmărire penală, a avut o atitudine procesuală sinceră și nu apare nici o modalitate în care inculpatul ar mai putea să impieteze bunul mers al procesului penal în acest moment procesual din moment ce inculpatul și-a recunoscut faptele și și-a exprimat intenția de a achita acele despăgubiri părților civile. Apreciază că la acest moment procesual s-ar impune judecarea acestuia în stare de libertate. În cazul în care instanța consideră că s-ar impune luarea față de acest inculpat a unei măsuri, susține că și măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar sunt măsuri mai blânde față de măsura arestului preventiv. Solicită a se avea în vedere și data de la care s-a luat această măsură, respectiv 20.12.2014, timpul scurs de la acel moment fiind de natură a-l face pe inculpat să conștientizeze că ceea ce a făcut nu a fost bine. De asemenea solicită a se avea în vedere și faptul că inculpatul are familie, are copii minori, soția acestuia nu lucrează și se impune cercetarea sa în stare de libertate sau luarea față de inculpat a unei alte măsuri mult mai blânde. Arată că inculpatul are un domiciliu stabil unde va putea fi citat și nu există indicii că inculpatul va încerca în vreun fel să se sustragă de la judecată și că nu se va prezenta în fața instanței de judecată ori de câte ori va fi nevoie. Mai arată că dacă va intervenii împăcarea părților, procesul penal va înceta. Solicită admiterea contestației formulate.
Avocatul contestatorului inculpat Conoloș C. solicită admiterea contestației și pe cale de consecință solicită a nu se mai menține măsura arestării preventive luate față de acesta. Consideră că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă. Cu privire la pericolul pe care acest inculpat l-ar prezenta pentru ordinea publică, susține că s-a diminuat pe baza perioade pe care a petrecut-o inculpatul în stare de arest preventiv începând din decembrie 2014, faptul că prejudiciul pe care l-a produs este unui redus, cu atât mai mult cu cât acesta a fost și recuperat. De asemenea arată că există indicii conform cărora inculpatul s-ar împăca cu partea vătămată. Față de aceste considerente apreciază că față de acest inculpat s-ar putea dispune o măsură mai puțin restrictivă, cum ar fi aceea de arest la domiciliu sau control judiciar, astfel că solicită admiterea contestației.
Avocatul contestatorului inculpat L. G. solicită admiterea contestației și pe cale de consecință, modificând în parte încheierea instanței de fond, să nu se mai mențină măsura arestului preventiv dispusă față de acest inculpat și dispunerea unei alte măsuri cu caracter preventiv, fie arestul la domiciliu, fie controlul judiciar așa cum a și solicitat în fața instanței de fond. În susținerea acestei cerere solicită a se avea în vedere că inculpatul este arestat din luna decembrie 2014, timp în care a conștientizat și conștientizează și la acest moment c-am care ar trebui să fie comportamentul lui nu numai în cadrul cauzei de față, dar și în general față de ordinea de drept. Solicită a se avea în vedere și faptul că inculpatul este căsătorit, are un copil în întreținere și consideră că în varianta în care i se va aplica o altă măsură cu caracter preventiv, inculpatul nu va desfășura nici un fel de activitate menită a îngreuna în vreun fel sau altul normala desfășurare a judecății. De asemenea arată că și-a manifestat disponibilitatea de a se împăca cu părțile civile, de altfel fiind antamată o astfel de discuție cu părțile vătămate, care sunt dispuse să primească prejudiciul sub forma distrugerilor și nu sub forma bunurilor, pentru că bunurile au fost recuperate, urmând ca la termenul de judecată pe fond să se facă o asemenea declarație în fața instanței de judecată care implicit va duce la încetarea procesului penal.
Reprezentanta Parchetului apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală, fiind întemeiată pe dispozițiile care reglementează materia arestului preventiv. Consideră că instanța la momentul pronunțării soluției temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri se mențin, sens în care are în vedere starea de pericol concret pentru ordinea publică pe care o prezintă faptele inculpaților, atât din perspectiva faptelor pentru care sunt cercetați, dar nu în ultimul rând și din perspectiva datelor dumnealor personale. În aceste condiții solicită a se respinge ca nefondate contestațiile formulate și a se menține hotărârea instanței de fond.
Contestatorul inculpat I. S., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate pentru că are doi copii minori și dorește să se angajeze ca să poată să îi crească. Arată că se va prezenta la fiecare solicitare a instanței.
Contestatorul inculpat Conoloș C., având ultimul cuvânt, solicită a i se acorda o șansă și arată că în penitenciar nu învață nimic.
Contestatorul inculpat L. G., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, arată că are un copil minor și dorește să meargă să muncească.
TRIBUNALUL:
Asupra contestațiilor penale de față:
Constată că prin încheierea ședinței publice din 05.09.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosar penal nr. _ 15 s-a dispus:
În baza art. 362 al. 2 Cod de procedură penală, art.208 al. 2, 3 rap. la art. 207 al. 4 NCpp constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților I. S. , născut la data de 21.05.1995 în mun. B., jud. B., fiul lui N. și E., CNP_, deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr.157/21.12.2014, C. C., născut la data de 16.06.1996 în mun. B., jud. B., fiul lui N. și C., CNP_ deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 5 emis de Judecătoria B. la data de 15.01.2015 și L. G., născut la data de 18.12.1995 în mun. B., jud. B., fiul lui N. și M., CNP_, deținut în baza mandatului de arestare preventivă nr. 9 emis de Judecătoria B. la data de 16.01.2015.
În baza art. 207 alin. 4 Cod de procedură penală menține starea de arest preventiv a inculpaților.
Respinge cererile formulate de inculpați privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau cu măsura arestului la domiciliu.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță, analizând la acest moment procesual atât legalitatea cât și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpați, a reținut următoarele:
La momentul arestării preventive a inculpaților au fost avute în vedere ca și temeiuri ale luării măsurii arestării preventive dispozițiile art.223 alin.2 Noul Cod de procedură penală, reținându-se că există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor de „furt calificat”, fapte prev. și ped. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d din Cod Penal (3 fapte), fiecare cu aplicarea art. 77 alin 1 lit a C.p reținute în sarcina lor, că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care s-a dispus arestarea preventivă este mai mare de 5 ani iar privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, raportat la circumstanțele personale ale acestuia, natura infracțiunii și circumstanțele în care se susține că ar fi fost săvârșită fapta.
Cu privire la legalitatea măsurii arestării preventive, instanța a constatat că au fost respectate toate dispozițiile legale privind arestarea preventivă.
În ceea ce privește menținerea măsurii arestării preventive sub aspectul temeiniciei acesteia, instanța a apreciat că în cauză sunt în continuare incidente dispozițiile privind existența unei stări de pericol pentru ordinea publică pentru înlăturarea căreia ar fi necesară privarea de libertate a inculpaților date fiind antecedentele penale ale acestora ( inculpatul I. S. a fost condamnat prin sentința penală nr.1541/22.08.12 la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu suspendare condiționată, prin sentința penală nr.692/2013 la pedeapsa de 2 ani închisoare și prin sentința penală nr.1090/07.06.2013 la pedeapsa de 2 ani închisoare, toate infracțiunile pentru care a fost condamnat fiind îndreptate împotriva patrimoniului, față de inculpatul C. C. a fost aplicată măsura educativă a internării într-un centru de reeducare prin sentințele penale nr.36/S/2011 a Tribunalului B., nr.1090/2013 a Judecătoriei B. și nr.2044/2013 a Judecătoriei B. pentru infracțiuni îndreptate împotriva persoanei (tentativa de omor) și împotriva patrimoniului, acesta fiind eliberat la data de 24.03.2014, iar inculpatul L. G. a fost condamnat prin sentințele penale 1541/22.08.2012 a Judecătoriei B. la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, nr.1090/07.06.2013 la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, nr.1743/2013 a Judecătoriei B. la pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare, cu suspendare condiționată a executării pedepsei, nr. 2044/2013 la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru săvârșirea unor infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului), dar și modalitatea în care se susține că faptele ar fi fost săvârșite, respectiv, prin pătrunderea în mod repetat, pe timpul nopții în case aflate în construcție pentru sustragerea de bunuri ușor de valorificat.
Pentru toate aceste considerente, instanța a constatat temeinicia arestării preventive a inculpaților L. G., C. C. și I. S. va menține starea de arest preventiv a acestora și a respins cererile formulate de aceștia de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau arestului la domiciliu.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal au declarat contestație inculpații I. S., C. C., L. G., care prin apărători au solicitat revocarea măsurii arestării preventive, raportat la aceea că în acest moment în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, inculpații sunt deja arestați din luna decembrie 2014, au familii și copii minori în întreținere, au recunoscut săvârșirea faptelor și în cauză au fost administrate toate probele, la dosar nu există temeiuri noi pentru a justifica menținerea măsurii arestării preventive, mai mult, inculpații doresc împăcarea cu partea vătămată, inculpații nu îngreunează buna desfășurare a procesului penal. În subsidiar se solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai ușoară.
Contestațiile declarate de inculpații I. S., C. C., L. G., nu sunt fondate și urmează să fie respinse pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Analizând suspiciunea rezonabilă privind comiterea faptelor de către inculpați în raport cu standardele CEDO în această materie, se constată că la luarea măsurii preventive s-a avut în vedere că probele administrate în cursul urmării penale conduc la reținerea indiciilor temeinice privind săvârșirea infracțiunilor de furt calificat de către inculpați.
Astfel, conform art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Cu privire la starea de pericol pentru ordinea publică, judecătorul primei instanțe a ținut cont atât de circumstanțele reale privind comiterea faptelor, cât și de circumstanțele personale ale inculpaților. Astfel, s-a avut în vedere gravitateaconcreta a faptelor comise, care rezultă din împrejurările și modalitatea concretă de săvârșire a acestora, inculpații acționând în mod similar de cele trei ori respectiv în timpul nopții, alegând case aflate în construcție pentru a sustrage bunuri lesne de valorificat, aspecte care denotă o planificare a acțiunilor și prin urmare relevă o gravitate sporită a faptelor. Pe de altă parte, s-au avut în vedere și circumstanțele personale aleinculpaților care nu se află la un prim impact cu legea penală - corect evidențiate în încheierea atacată, circumstanțe ce demonstrează un dispreț profund al acestora pentru normele de conviețuire socială.
În contextul unor asemenea manifestări din partea inculpaților, în mod corect judecătorul primei instanțe a considerat că, la acest moment procesual, subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, măsură care se impune cu prioritate față de celelalte măsuri preventive.
Prin urmare, în condițiile în care inculpații au săvârșit mai multe infracțiuni de furt calificat, în modalitatea reținută prin rechizitoriu, rezultă că aceștia nu prezintă nicio garanție că nu vor relua comportamentul infracțional odată puși în libertate, astfel că singura măsura adecvată pentru înlăturarea pericolului pe care îl prezintă pentru ordinea publică este măsura arestării preventive.
În raport de cele mai sus expuse, nu se poate dispune revocarea măsurii preventive a arestării întrucât nu au încetat temeiurile care impus luarea acesteia și nici nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea măsurii și, în al doilea rând, în prezent, o altă măsură neprivativă de libertate nu este suficientă în cauză pentru atingerea scopurilor prevăzute de lege, motiv pentru care nu sunt îndeplinite nici condițiile pentru înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliul sau a controlului judiciar.
În privința motivelor de ordin familial invocate de inculpați, acestea nu pot prevala față de scopul pentru care s-a luat față de aceștia măsura arestării preventive, anume acela de a preveni săvârșirea de alte infracțiuni.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 425/1 al. 1 lit. b Cpp urmează a se respinge ca neîntemeiate contestațiile formulate de inculpații I. S., C. C., L. G. împotriva încheierii Judecătoriei B., pe care o va menține ca legală și temeinică.
Cu aplicarea art. 272, 275 al. 2 ,4 Cod de procedură penală în privința cheltuielilor judiciare avansate de stat în calea de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații I. S., C. C., L. G. împotriva încheierii ședinței publice din data 05.03.2015 în dosarul penal nr._ 15 al Judecătoriei B., încheiere pe care o menține.
Onorariul apărătorului din oficiu B. I. de 100 lei desemnată pentru contestatorul inculpat C. C. se avansează din fondurile Ministerului Justiției și se include în cheltuielile judiciare.
În baza art. 275 al. 2,4 Cod procedură penală obligă pe contestatorul inculpat C. C. la plata către stat a sumei de 130 lei și pe ceilalți contestatori inculpați la plata sumei de câte 35 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în contestație .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 11.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. M.-G. C. A.-E.
Red. D.M.G./ 23.03.2015
Dact.A.C./ 23.03.2015 - 6 ex.
Jud.fond. B. L./05.03.2015
| ← Luarea de mită. Art.289 NCP. Sentința nr. 34/2015. Tribunalul... | Revocare măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
