Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 64/2013. Tribunalul CONSTANŢA

Decizia nr. 64/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 21-01-2013 în dosarul nr. 27765/212/2012/a3

DOSAR NR._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.64

Ședința publică din data de 21.01.2013

PREȘEDINTE – C. C.

JUDECĂTORI – I. C. S.

- C. D.

GREFIER – C. O.

Cu participarea PROCUROR – M. V.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de recurentul inc.S. M. I. - fiul lui M.-V. și D., născut la data de 15.11.1986 în mun. C., jud. C., deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din 16.01.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 12.

La apelul nominal făcut în ședință publică cu respectarea disp.art.297 al.1 cod pr.penală, se prezintă recurentul inculpat – personal, în stare de deținere și asistat de apărător ales, avocat N. M. baza împuternicirii depuse la dosarul cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea dispozițiilor art.176-181 cod pr.penală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează părțile, obiectul cauzei, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.

Recursul este declarat cu respectarea dispozițiilor art.385/2 Cod pr.penală, în termenul prevăzut de art.385/3 Cod pr. penală, motivat.

Constatând că nu sunt cereri, excepții sau alte chestiuni prealabile de formulat, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri în baza art.385/13 Cod pr. penală.

Avocat N. M. având cuvântul, arată că a declarat recurs împotriva încheierii de ședință prin care s-a menținut măsura arestării preventive.

Analizând încheierea recurată, instanța fondului a avut în vedere doar existența unor indicii pentru infracțiunile pentru care inculpatul este acuzat.

În cauza de față cercetarea judecătorească este avansată, inculpatul a fost ascultat de instanța fondului, parte din martori au fost ascultați, mai sunt de ascultați martori în circumstanțiere și efectuarea unei expertize.

La acest moment procesual față de stadiul procesual, să se mențină măsura arestării preventive doar că sunt indicii la care nu s-au adăugat probe nu se poate justifica; indiciile trebuie să se concretizeze în probe.

Instanța fondului a analizat și pericolul social concret pentru ordinea publică, că sunt indicii de comiterea infracțiunilor și probe că cercetat în stare de libertate inculpatul prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, care nu a fost identificat până acum; putem să constatăm că împrejurări noi nu sunt sub nici o formă.

Starea de fapt a fost analizată, la menținerea măsurii arestării preventive ținându-se seama de modul în care inculpatul a acționat; se arată că infracțiunile pentru care este cercetat nu sunt dovedite, lipsind intenția.

Procurorul arată că inculpatul a sustras sume de bani pentru că a găsit asupra sa o șurubelniță și o tablă, dar acestea pot fi folosite și în alte scopuri, intenția inculpatului nu era de a sustrage bani, ci de a deteriora această piesă a bancomatului, opinând că intenția nu este dovedită iar prima instanță trebuie să arate acest lucru și nu ne găsim în ipoteza de a reține cu certitudine vinovăția.

Inculpatul este arestat preventiv de 4 luni și este cercetat pentru infracțiunea de tentativă de furt insuficient probată.

Instanța fondului nu a dat relevanță circumstanțelor personale ale inculpatului; a depus la dosarul cauzei un înscris din care rezultă că o societate comercială este dispusă să-l angajeze pe inculpat dacă va fi cercetat în stare de libertate, înscris ce nu a fost avut în vedere, iar inculpatul beneficiază de suportul familiei și va fi supravegheat de aceasta.

Înlocuirea măsurii arestării preventive este oportună iar obligațiile care se impun în această situație pot satisface opinia publică.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat, hotărârea primei instanțe este legală și temeinică și în mod corect a apreciat că temeiurile inițiale care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă în continuare neschimbate și nu au intervenit altele care să opereze în favoarea sa, și se impune păstrarea acestuia în stare de arest preventiv.

Inculpatul a încercat să sustragă bani din 5 ATM, are un grad ridicat de specializare în astfel de infracțiuni și a acționat înlăuntrul unui termen de încercare stabilit tot pentru același gen de infracțiuni.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt achiesează la concluziile apărătorului său și solicită să se aibă în vedere că are un copil minor, nu primește alocație și înainte să fie arestat era agent de vânzări la Eforie Sud.

Instanța rămâne în pronunțare, pronunțarea după deliberare în ședință publică.

TRIBUNALUL

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că prin încheierea de ședință din 16.01.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 12 s-a dispus:

În temeiul art. 3002 C.p.p. rap. la art.160b alin.3 C.p.p.s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului S. M. I. ( fiul lui M.-V. și D., născut la data de 15.11.1986 în mun. C., jud. C. ) .

Au fost respinse cererile privind revocarea / înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de către avocatul inculpatului .

Măsurile s-au comunicat administrației locului de deținere .

Pentru a pronunța această încheiere, instanța fondului a avut în vedere următoarele:

Asupra inculpatului S. M. I. planează suspiciunea rezonabilă că la în zilele de 02.12.2011 și respectiv 10.10.2012 a încercat să sustragă bani din 5 ATM-uri, prin montarea unei bande adezive la fanta de emitere numerar a bancomatului ori prin forțarea fantei de emitere numerar a bancomatelor cu o șurubelniță și un instrument confecționat din lama metalică cu balama tip furculiță, fără a reuși acest lucru, fiind trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la furt calificat, prev. de art.20 C.pen rap la art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e C.pen, tentativă la furt calificat, prev. de art.20 C.pen rap la art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e,g,i C.pen cu aplic. art.37 lit.a C.pen, tentativă la furt calificat, prev. de art.20 C.pen rap la art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e,g,i C.pen cu aplic. art.37 lit.a C.pen, tentativă la furt calificat, prev. de art.20 C.pen rap la art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e,g,i C.pen cu aplic. art.37 lit.a C.pen, tentativă la furt calificat, prev. de art.20 C.pen rap la art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e,g,i C.pen cu aplic. art.37 lit.a C.pen,toate cu aplic. art.33 lit.a C.pen

Prin încheierea nr. 268/11.10.2012 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul penal nr._/212/2012, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S. M. I. pe o durată de 29 zile,.

La pronunțarea încheierii s-a avut în vedere că în cauză sunt indicii temeinice, în sensul art. 68¹ C.p.p., privind săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor pentru care este cercetat (fiind, astfel, incidente dispozițiile art. 143 C.p.p.) și, de asemenea, că sunt întrunite condițiile prev. de art. 148 lit. f C.p.p.

Prin încheierea de ședință din data de 05.11.2012, în temeiul art. 3001 C.p.p., verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive și apreciind că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate, instanța a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului S. M.-I., apreciind că măsura este legală și temeinică și că motivele care au determinat arestarea preventivă nu au încetat.

VerificândDU-SE din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive luate cu privire la inculpatul S. M.-I., instanța a apreciat că măsura este legală și temeinică și că motivele care au determinat arestarea preventivă nu au încetat, subzistând și la acest moment procesual indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă cu privire la comiterea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului și probe certe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În cauză, instanța verificând din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive luate cu privire la inculpatul S. M.-I., instanța apreciază că măsura este legală și temeinică și că motivele care au determinat arestarea preventivă nu au încetat, subzistând și la acest moment procesual indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă cu privire la comiterea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului și probe certe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Suspiciunea rezonabilă privind comiterea faptelor, este dată la acest moment procesual de următoarele acte și mijloace de probă: proces-verbal încheiat cu ocazia controlului autoturismului marca Daewoo Cielo, cu nr. de înmatriculare_ ; procese verbale de cercetare la fața locului însoțite de planșe foto; suporturile optice tip CD-R însoțite de procese verbale de vizualizare a imaginilor surprinse de către camerele de supraveghere, declarațiile părților vătămate; -declarații martori Tile E. R. T. și Amet E.; raportul de constatare tehnico-științifică nr._/23.10.2012, dovada de predare către camera de corpuri delicte a IPJ C. a instrumentelor găsite asupra inculpatului, declarațiile inculpatului.

Prezența pericolului concret pentru ordinea publică este reflectată de modul de săvârșire al faptelor, inculpatul a premeditat săvârșirea faptelor, având asupra sa instrumente apte să producă rezultatul urmărit, respectiv sustragerea sumelor de bani din ATM-uri, de numărul mare de acte materiale, chiar dacă acestea au rămas în fază de tentativă, instrumentele utilizate, acțiunile comise, timpul relativ scurt scurs între actele de executare, de ordinul a câtorva minute reflectă dezvoltarea unui mod de operare cu grad ridicat de specializare, în timpul nopții, în locuri publice, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care a încercat de să-și ascundă urmele infracțiunii care îl incriminau în momentul în care a fost surprins de către polițiști, având în vedere și faptul că inculpatul ar fi comis infracțiunile din prezenta cauză în timp ce era judecat, respectiv în termenul de încercare al unei pedepse la care a fost condamnat tot pentru comiterea unor infracțiuni ce implică utilizarea în mod fraudulos a unor instrumente de plată; fiind fără ocupație, și loc de muncă, aspect care se traduce în pericolul de reiterare a comportamentului infracțional, dar și de reacția particulară a opiniei publice la săvârșirea unor astfel de fapte, care pun sub semnul îndoielii securitatea tranzacțiilor financiare prin mijloace electronice și care aduc atingere siguranței circulației monetare, prin utilizarea cardurilor bancare și care impun, corelativ, o reacție fermă, de reprimare și sancționare, din partea autorităților judiciare în cazul nerespectării acestor norme.

Astfel, raportat la cele mai sus menționate, în prezent, asupra inculpatului planează bănuiala că ar fi comis fapte cu un grad ridicat de pericol social, îndreptate împotriva patrimoniului; văzând circumstanțele reale ale cauzei, instanța apreciază că, prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea pericol pentru ordinea publică, care ar avea reprezentarea că organele judiciare nu concură la sancționarea fermă a acestui gen de fapte penale.

Ținând seama de împrejurarea că subzistă temeiurile care au determinat luarea și menținerea măsurii arestării preventive și că în favoarea inculpatului nu au intervenit elemente noi care să justifice punerea în libertate și nici nu s-au schimbat aceste temeiuri, apreciind caracterul necesar al măsurii pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal, cercetarea judecătorească fiind abia demarată, în cauză a fost audiat inculpatul, urmând a fi pusă în discuție efectuarea unei expertize, precum și audierea părții vătămate, T. V. și caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatului și cu scopul urmărit, caracterul insuficient al altor măsuri privative de drepturi față de circumstanțele cauzei și că durata acestei măsuri nu a depășit un termen rezonabil (inculpatul fiind arestat preventiv din data de 11.10.2012), instanța va respinge cererile privind revocarea/înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de către avocatul inculpatului

Luând în considerare posibilitatea luării față de inculpați a altor măsuri preventive mai puțin intruzive în libertatea acestora, față de circumstanțele cauzei în acest stadiu procesual, față de caracterul necesar al măsurii arestării preventive pentru protejarea publicului împotrivapericolului de repetare a faptelor de natura celor față de care se efectuează cercetări și pentru derularea în bune condiții a prezentului proces penal, față de caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatului și cu scopul urmărit, instanța constată caracterul insuficient al unor astfel de măsuri.

S-a aratat totodata că măsura arestării preventive se justifică în continuare, fără a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul,, întrucât a fost luată pe baza unor presupuneri rezonabile, în sensul comiterii unei infracțiuni, fără a se face vreo referire la vinovăție, și nu tinde să reprezinte o executare anticipată a unei eventuale pedepse, ce i-ar putea fi aplicată, măsura arestării preventive având, la acest moment procesual, caracter rezonabil.

Împotriva încheierea sus menționate, în terme legal a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, învederând că starea de arest preventiv a depășit o durată rezonabilă. S-a mai susținut că de la momentul reținut ca fiind cel al săvârșirii faptei și până în prezenet, rezonanța socială negativă a faptei s-a diminuat astfel încât lăsarea în libertate nu ar mai prezenta un pericol pentru ordinea publică.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii atacate, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, în conformitate cu art 385/6 al.3 cod pr penală, tribunalul constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele care urmează :

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța apreciază că măsura arestării preventive este legală, iar temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă la acest moment procesual.

Raportat la circumstanțele reale în care se presupune că inculpatul ar fi comis faptele, natura relațiilor sociale prejudiciate, multitudinea actelor cu caracter infracțional reținute dar și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este la primul conflict cu legea penală, se afla la momentul savarsirii acestor fapte în termenul de încercare al unei pedepse la care a fost condamnat tot pentru comiterea unor infracțiuni ce implică utilizarea în mod fraudulos a unor instrumente de plată; este fără ocupație și loc de muncăîn condițiile în care cercetarea judecătorească este într-o fază de debut, în raport și de reacția negativă a opiniei publice în situația în care persoane asupra cărora planează suspiciunea comiterii de infracțiuni cu grad ridicat de periculozitate ar fi cercetate în stare de libertate,Tribunalul apreciază că prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea pericol pentru ordinea publică.

De asemenea, se poate reține că măsura arestării preventive nu a depășit o durată rezonabilă raportat atât la intervalul de timp de la luarea măsurii arestării preventive, cât și la atitudinea organelor judiciare care au desfășurat în mod continuu activități specifice, nefiind constatate perioade de inactivitate în derularea procedurilor.

În urma analizării posibilității luării față de inculpat a altor măsuri preventive, ținând seama de împrejurarea că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și că în favoarea acestuia nu au intervenit elemente noi care să justifice punerea în libertate și nici nu s-au schimbat aceste temeiuri, apreciind caracterul necesar al măsurii pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal și caracterul proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva acestuia, instanța constată nejustificate cererea de luarea a altor măsuri privative de drepturi față de circumstanțele cauzei în acest stadiu procesual, care ar conduce practic la reintegrarea inculpatului în chiar comunitatea afectată de activitatea infracțională, fapt pentru care va respinge cererile de revocare, respectiv înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de apărătorii inculpaților.

Aceasta soluție este în acord si cu prevederile din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, iar în jurisprudența sa, instanța de contencios european a subliniat că, deși regula este judecarea inculpatului în stare de libertate, masurile privativa de libertate având un caracter cu totul excepțional, în anumite împrejurări particulare, are prioritate protejarea ordinii publice.

Constatând că singura măsură preventivă adecvată la acest moment este măsura arestării preventive, in mod corect a fost respinsa cererea privind revocarea/ înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea formulată de inculpat.

Pentru considerentele aratate ,recursul formulat de recurentul–inculpat S. M. I. împotriva Încheierii din data de 16.01 2013 pronunțată de Judecătoria Constanta în dos.pen. nr._ este nefondat si va fi respins.

Vazand si art 192 alin 2 c.p.p;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE :

În baza art. 385/15 pct. 1 lit b c.p.p. ;

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul–inculpat S. M. I. - fiul lui M.-V. și D., născut la data de 15.11.1986 în mun. C., jud. C., deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva Încheierii din data de 16.01 2013 pronunțată de Judecătoria Constanta în dos.pen. nr._

In baza art 192 alin 2 c.p.p. ;

Obligă pe recurentul -inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.01.2013

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

C. CoadăIulia C. SuciuCornelia D.

GREFIER,

O. C.

Jud.fond S P.

Tehnored.jud.CD

29.01.2013/3 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 64/2013. Tribunalul CONSTANŢA