Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 231/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 231/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 2984/118/2015
Dosar_
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică din data de 24 06 2015
SENTINȚA PENALĂ NR.231
PREȘEDINTE: T.-V. G.
GREFIER – I. B.
Cu participare PROCUROR – Grațiela L.
Pe rol, pronunțarea cu privire la inculpatul B. I., fiul lui V. și Natalița, născut la data de 24.01.1956 în ., domiciliat în ., ., jud. C., crescător particular de animale, CNP_, în prezent aflat sub imperiul măsurii preventive a arestului la domiciliu, trimis in judecată, conform rechizitoriului cu nr.209/P/2015 emis de P. de pe lângă Tribunalul C., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 C.pen. rap. la art.188 C.pen.
Dezbaterile au avut loc in ședința publică din data de 22 06 2015 si au fost consemnate in încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta încheiere, iar completul, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen de pronunțare la data de 29 06 2015, termen care, prin rezoluția din 23 06 2015, în baza art.353 alin.10 Cod procedură penală, a fost preschimbat la 24 06 2015, cu încunoștințare inculpat si avocat oficiu, procuror, pentru soluționarea cu celeritate a cauzei, având in vedere data expirării măsurii preventive, când s-a pronunțat următoarea soluție:
TRIBUNALUL
Cu privire la cauza penală de față,
Prin rechizitoriul nr 209/P/2015 din 29 aprilie 2015, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul B. I., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal.
S-a reținut în actul de sesizare a instanței că în noaptea de 27/28 februarie 2ol5, în jurul orei 23,45, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, între inculpatul B. I. și persoana vătămată C. E. a avut loc un conflict spontan în stradă în timpul căruia, cel din urmă a fost înjunghiat cu un cuțit în zona abdominală de către inculpat, suferind o plagă tăiată-înțepată penetrantă la nivelul flancului stâng abdominal ce necesită 12-14 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații, neexistând elemente obiective medicale care să ateste punerea în primejdie a vieții.
Din probele dosarului tribunalul reține în fapt următoarele:
La data de 27.o2.2ol5, la orele 23,51 lucrătorii Postului de Poliție Comana au fost sesizați prin intermediul SNAU 112 C. de către martorul DEJICA A. cu privire la faptul că persoana vătămată C. E. a fost înjunghiată de către B. I. pe .. Comana, având nevoie de îngrijiri medicale.
în urma deplasării la fața locului a echipajului poliției și ambulanței s-au luat măsuri de cercetare a locului faptei și de transportare a victimei la spital.
La data de 28.o2.2ol5, orele 9,oo, lucrători din cadrul I. C., S. Investigații Criminale împreună cu medicul legist de serviciu din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală C., au procedat la examinarea persoanei vătămate C. E. ce se afla internată în S. C. Județean de Urgență C. cu diagnosticul plagă deschisă a peretelui abdominal.
în urma examinării au fost stabilite următoarele concluzii provizorii medico-legale: „ Victima C. E. prezintă la nivelul flancului stg o plagă tăiată-înțepată de cca 1 cm dispusă relativ transversal cu unghiul lateral rotunjit și cel medial ascuțit, ce se continuă cu o excoriație dispusă în sens cranio- caudal de cca 6 cm. Din documentația medicală rezultă faptul că traiectul plăgii este oblig dinspre lateral spre medial cu o lungime de cea 8 cm. Având în vedere cele de mai sus opinăm că leziunea traumatică s-a putut produce prin lovire cu corp dur tăietor-înțepător cu lungimea lamei de minim 8 cm, lățime de minim 1 cm, cu un singur tăiș, ce a acționat dinspre lateral spre medial de la stânga la dreapta. Necesită 12-14 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații. Din documentația medicală reținem caracterul penetrant al plăgii și mici acumulări aerice intraperitoneal fără răsunet asupra echilibrului hemodinamic și fără semne de abdomen acut chirurgical, astfel opinăm că nu există elemente obiective medicale care să ateste punerea în primejdie a vieții sus-numitului. "
Cu această ocazie, solicitându-se persoanei vătămate C. E. explicații cu privire la împrejurările plăgii înjunghiate ce o prezintă, acesta a precizat că în seara zilei de 27.o2.2o 15, pe fondul unui conflict spontan ca urmare a unei stări conflictuale mai vechi, a fost înjunghiat de către B. I..
Ca urmare acestui fapt adică, având în vedere plaga înjunghiată penetrantă în hipocondrul stg emfizem subcutanant, stabilit de către medicii din cadrul Spitalului C. Județean de urgență C., cu o poartă de intrare de aproximativ 1 cm și adâncă de 8 cm, ținând cont de obiectul folosit de inculpat și de zona lezată, dosarul a fost preluat de echipa de cercetare fixată la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul C., spre competentă soluționare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor prev.de art. 32 rap.la art. 188 Cod penal.
Ca urmare acestui fapt, avându-se în vedere că lucrătorii Postului de Poliție Comana prin ordonanța din data de 28 februarie 2ol5 au dispus începerea urmăririi penale in rem. pentru infracțiunea de lovituri sau alte violențe, prev.de art. 193 al.l Cod penal, constând în aceea că în noaptea de 27/28 februarie 2ol5, în jurul orei 23,45 numitul B. I. 1-a înjunghiat cu un cuțit în zona abdominală pe C. E., prin ordonanța din o2.o3.2ol5 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C. s-a dispus schimbarea încadrării juridice.
Efectuându-se cercetări în cauză, s-a stabilit că atât inculpatul B. I., cât și persoana vătămată C. E. sunt cetățeni ai . cunoscuți cu o comportare corespunzătoare în societate. Ei se cunoșteau de mulți ani și se aflau în relații normale.
Totodată, s-a stabilit că la sfârșitul lunii ianuarie 2ol5 între cei doi s-a creat o stare conflictuală, aceasta fiind prezentată în mod diferit de către cele două părți.
Astfel, inculpatul arată că într-una din serile de la sfârșitul lunii ianuarie 2ol5, fiind sub influența băuturilor alcoolice, pe motiv că locuiește singur (concubina fiind plecată la muncă în străinătate) și urma ca a doua zi să dea de mâncare la cele aproximativ 51 de ovine ce le deține, a rugat-o pe persoana vătămată să înnopteze la el și să-1 ajute la hrana animalelor, ocazie cu care, pe timpul nopții au consumat băuturi alcoolice. Aceeași versiune o are și persoana vătămată.
Inculpatul mai precizează că în jurul orelor 3,oo din acea noapte, în timp ce el și persoana vătămată dormeau, la un moment dat s-ar fi trezit în timp ce atât el cât și persoana vătămată erau îmbrăcați, pipăit de C. E. în zona pieptului și a organelor genitale, ocazie cu care l-ar fi întrebat ce se întâmplă, persoana vătămată nu i-ar fi răspuns nimic, dar a părăsit domiciliul.
Inculpatul precizează că acest incident, în zilele următoare, l-ar fi povestit cunoștințelor comune, fapt ce ar fi născut unele glume pe seama persoanei vătămate C. E., împrejurare ce a dus la supărarea acesteia.
În declarația dată în cursul judecății persoana vătămată a relatat aceleași aspecte, cu precizarea că nu este adevărat că în noaptea respectivă l-ar fi pipăit pe inculpat.
Inculpatul B. I. a mai precizat că în perioada următoare ar fi avut discuții contradictorii cu persoana vătămată, ultima dată, înainte de comiterea faptei, s-ar fi întâmplat pe data de 22.o2.2o 15 tot la Barul . din . vătămată l-ar fi amenințat pe inculpat cu bătaia și moartea.
Persoana vătămată C. E. nu își însușește cele spuse de inculpat, dar precizează că într-adevăr, într-una din zilele de la sfârșitul lunii ianuarie a fost la domiciliul inculpatului B. I. la invitația acestuia, au consumat băuturi alcoolice până în jurul orelor 2,oo noaptea, devenind în stare de ebrietate, după care a plecat la domiciliul său, fără a fi vorba despre o înțelegere de a-1 ajuta la hrana animalelor.
Acesta mai precizează că, de la această dată până în noaptea de 27/28.o2.2ol5 nu a mai avut nici o discuție contradictorie cu inculpatul B. I., cu toate că a auzit faptul că acesta a lansat prin . sunt conforme cu realitatea, dar nu a avut nici o discuție în mod direct cu acesta, motiv pentru care a luat hotărârea de a vorbi cu inculpatul la data comiterii faptei.
Persoana vătămată în mărturia sa arată că în seara zilei de 27.o2.2ol5, în jurul orelor 18,oo, a mers la Barul . din . consumat băuturi alcoolice până în jurul orelor 23,oo sau 24,oo, nu reține exact, împreună cu mai multe cunoștințe din localitate în special cu martorul DEJICA A. și L. C.. C. E. mai precizează că în jurul orelor 19,oo în același bar a venit și inculpatul B. I. ce la rândul lui a consumat băuturi alcoolice la o altă masă cu alți cetățeni din localitate, fără a intra în discuții cu acesta.
Persoana vătămată mai precizează că în jurul orelor 24,oo văzând că inculpatul B. I. pleacă din bar spre casă, a luat hotărârea să meargă după el, pentru a-l întreba de ce a lansat în . adresa sa, zvonuri care i-ar fi adus prejudicii morale. În cursul judecății persoana vătămată arată că nu avea de gând să-l agreseze pe inculpat, ci doar să stea de vorbă, și nu a dorit să vorbească în local cu inculpatul pentru a nu auzi cei din jur –dat fiind subiectul discuției, compromițător pentru persoana vătămată.
Persoana vătămată precizează că a ieșit imediat din bar după inculpatul B. I., ajungându-1 din urmă pe stradă, la o distanță de aproximativ 2o-3o m de barul în care aceștia fuseseră. C. E. arată că în momentul în care a ajuns în spatele inculpatului la o distanță de aproximativ 2 m, i-a cerut acestuia să se oprească, să vorbească cu el, la care inculpatul s-ar fi oprit, s-a întors cu fața spre el și în timp ce i-a răspuns ,,ce vrei să vorbim?”, a introdus mâna dreaptă în buzunarul gecii cu care era îmbrăcat, a scos ceva dar fără a percepe anume ce, cu care i-a aplicat o lovitură de la dreapta spre stânga și spre înainte lovindu-1 în abdomen partea stângă. In urma acestei lovituri primite, el s-a îndepărtat în grabă pe acostamentul din dreapta sa de unde ar fi luat o piatră de dimensiuni mari, pe care o ținea cu ambele mâini și s-a îndreptat cu ea spre inculpatul B. I. cu intenția de a-1 lovi, dar în momentul în care s-a apropiat de inculpat la aproximativ 2 m, inculpatul l-ar fi amenințat cu expresia: „ Poate vrei să-ți mai fac încă un buzunar!", iar între ei a apărut martorul DEJICA A. care, cu forța mâinilor 1-a deposedat de acea piatră, fiind proiectată în spatele lui pe carosabil, ocazie cu care s-a spart în mai multe bucăți.
Persoana vătămată mai precizează că în urma intervenției martorului DEJICA A., inculpatul B. I. a plecat spre domiciliul său, iar el la solicitarea martorului, spre barul de unde venise, dar după parcurgerea câtorva metri i-a venit rău căzând la sol, știind că ulterior a fost transportat cu ambulanța la S. C. Județean de Urgență C..
Cu ocazia audierii persoana vătămată C. E. precizează că înțelege să se constituie parte civilă în proces și inculpatul să fie cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor.
În legătură cu mărturia inculpatului precum că, el (C.) ar fi fost înarmat cu o placă tip tencuială de dimensiunile unei cărți cu care ar fi intenționat să-1 lovească la nivelul capului pe inculpat și că acest fapt nu ar fi avut loc datorită intervenției de autoapărare a inculpatului, precum și faptul că între ei a avut loc o încrâncenare fizică ce s-ar fi soldat cu crearea unei plăgi la mâna stângă a inculpatului, el declară că afirmațiile inculpatului nu corespund adevărului și sunt făcute în scopul de a se apăra și de a-și motiva acțiunea lui violentă de a-1 lovi cu obiectul tăietor-înțepător.
Din declarația inculpatului B. I. rezultă că în seara zilei de 27.o2.2o 15, orele 19,oo, după ce mai consumase în două rânduri, în alte locuri băuturi alcoolice, a venit în Barul . din . consumat din nou băuturi alcoolice, stând la o altă masă decât cea a persoanei vătămate. În jurul orelor 24,oo, după ce devenise în stare de ebrietate a luat hotărârea de a pleca acasă, fără să aibă vreo discuție cu persoana vătămată C. E..
Inculpatul mai precizează că, după ce s-a îndepărtat aproximativ 4o-5o m pe stradă, de bar, a auzit în spatele său niște pași în alergare și întorcându-se cu fața în acea direcție, 1-a surprins chiar în spatele său pe C. E. la o distanță de aproximativ 1 m, cu mâna dreaptă ridicată în sus în care avea o bucată de material tencuială de construcții de dimensiunea unei cărți, cu care intenționa să-1 lovească printr-o mișcare de sus în jos înspre cap, împrejurare în care i-a barat lovitura cu mâna stângă, reușind să îl prindă de mână, după care a avut loc o încleștare fizică la nivelul mâinilor între ei, iar la un moment dat inculpatul având asupra sa un briceag în buzunarul drept al pantalonilor, a introdus mâna dreaptă în buzunar, a scos briceagul și în timp ce cu mâna stângă îi ținea mâna dreaptă a lui C. E., a apăsat butonul briceagului, a deschis lama și i-a aplicat o lovitură în zona abdomenului.
Inculpatul mai precizează că, chiar în acest moment între ei s-ar fi interpus martorul DEJICA A. ce ar fi pus și el mâna pe brațul lui C. E., i-ar fi despărțit și i-a luat placa de tencuială din mână, după care inculpatul a părăsit locul faptei fără a mai avea vreo discuție cu persoana vătămată ori cu martorul DEJICA A..
Inculpatul mai precizează în declarația sa că, atunci când a ajuns acasă a văzut cuțitul plin de sânge și numai atunci ar fi realizat că 1-a înjunghiat pe C. E., dar nu a înțeles să meargă din proprie inițiativă la poliție pentru a sesiza acest fapt, iar a 2-a zi fiind căutat de lucrătorii postului de poliție comunal, a predat acestora cuțitul-briceag cu care 1-a înjunghiat pe C. E..
Inculpatul mai precizează că, în momentul în care persoana vătămată a intenționat să-1 lovească cu acea bucată de tencuială, i-a adresat cuvinte injurioase, indecente și de amenințare cu moartea, creându-i leziuni traumatice la mâna stângă.
Persoana vătămată C. E. în declarația sa a negat faptul că i-ar fi adresat cuvinte injurioase și amenințări inculpatului B. I., precizând că starea conflictuală dintre ei ar fi avut loc, fără folosirea de către unul dintre ei, de amenințări sau violențe, ci pe fondul nemulțumirii precizate de el în declarație.
Procedându-se la examinarea medico - legală a inculpatului B. I. s-a stabilit că acesta prezintă leziuni traumatice care s-ar fi putut produce prin lovire și zgâriere cu corp dur cu neregularități, pot data din 27-28.o2.2ol5 și necesită 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Conform declarației martorului ocular DEJICA A., acesta arată că inculpatul și persoana vătămată au consumat băuturi alcoolice în același local și chiar la aceeași masă, fără însă a vorbi unul cu altul, iar dintre ei, martorul a apreciat că cel care era în starea cea mai avansată de ebrietate era persoana vătămată C. E..
Martorul a sesizat că la un moment dat, în timp ce martorul juca biliard, din local a plecat B. I., iar după aproximativ 2 minute a plecat repede în urma inculpatului și C. E.. Ca urmare a modului în care a plecat Constatinof, precum și a faptului că martorul cunoștea că în urmă cu o săptămână între cei doi fusese o ceartă în care C. îi reproșase lui B. că l-a făcut de râs în . că cei doi s-ar putea lua la bătaie și a ieșit din bar uitându-se după ei. Tribunalul reține, în legătură cu acest aspect, că cel care putea iniția conflictul era persoana vătămată C. E., pentru că el se considera jignit de inculpat, și el este cel care a ieșit intempestiv după acesta, lucru pe care l-a sesizat și martorul. Totodată, prin declarația sa, martorul confirmă declarația inculpatului potrivit căreia, cu o săptămână în urmă, persoana vătămată și inculpatul s-au certat pe tema afirmațiilor făcute în . schimb, aceeași declarație a martorului dovedește că persoana vătămată a declarat nereal când a afirmat că nu a avut nici o discuție cu inculpatul până în seara evenimentului. Rezultă așadar, în conjunctura indicată, și în raport de falsitatea uneia din afirmațiile persoanei vătămate, că reflectă realitatea declarația inculpatului potrivit căreia, cu o săptămână în urmă, C. l-a amenințat cu bătaia și moartea, de altfel, întreaga acțiune a lui Constatinof confirmând această intenție.
Martorul i-a observat pe cei doi la o distanță de cca 20-30 metri de localul din care ieșiseră, distanță confirmată de altfel și prin cercetarea la fața locului și fotografiile judiciare (fila 21 foto mijloc). În momentul în care martorul i-a observat, C. se afla cu spatele către bar(martor) și ținea în ambele mâini o piatră de dimensiuni mari, iar B. I. stătea în fața lui (cu fața spre bar) la distanță de 1,5-2 metri distanță de C..
Prin urmare, în timpul cât martorul s-a deplasat de la masa de biliard până la ieșirea din bar, C. avusese timp să ajungă lângă inculpat și să ia în mîini o piatră de dimensiuni mari. Totodată, poziția în care martorul l-a observat pe C. indică cu certitudine o atitudine agresivă, de atac, iar obiectul folosit precum și modul în care intenționa să-l folosească indică o posibilă lezionare gravă a inculpatului, dacă piatra era acționată spre acesta. Față de timpul scurt în care persoana vătămată a parcurs cei cca 20-30 de metri și a ajuns lângă inculpat (echivalent cu timpul necesar martorului Dejica să iasă afară din local) se confirmă și declarația inculpatului potrivit căreia C. s-a apropiat de el în alergare.
În cursul judecății, persoana vătămată conformă faptul că s-a apropiat la distanță mică de inculpat, și anume suficient de mică pentru ca inculpatul să-l atingă cu mâna (cca 1 metru sau sub un metru). Nu a rezultat că, în acțiunea de mânuire a briceagului, inculpatul s-ar fi îndreptat el spre persoana vătămată, cu alte cuvinte nu a rezultat că inculpatul a avut o atitudine activ atacatoare față de C.. În aceste condiții, tribunalul reține că susținerile persoanei vătămate potrivit cărora a intenționat numai să stea de vorbă cu inculpatul, sunt infirmate prin acțiunile sale, care sugerează intenția de agresare. Dacă dorea să vorbească cu inculpatul, îi putea solicita acestuia, în interiorul barului, să iasă amândoi afară pentru a discuta între patru ochi; de asemenea, pentru a purta o discuție, nu era necesar –și nici nu este uzual –ca persoana vătămată să se apropie atât de mult de inculpat, mai ales că discuția nu era una amiabilă, ci de reproș.
În altă ordine de idei, relatarea persoanei vătămate referitoare la ordinea în care s-au petrecut evenimentele, nu se coroborează cu ceea ce a văzut martorul. C. susține că întâi l-a ajuns din urmă pe inculpat, a încercat să vorbească cu acesta și a fost înjunghiat, și abia apoi s-a retras, a luat piatra de jos și a ridicat-o deasupra capului, în apropierea inculpatului . Or, aceste activități, în această succesiune, necesită un oarecare interval de timp, mai mare decât timpul în care martorul Dejica a ieșit afară să îi observe pe cei doi. Cu alte cuvinte, dacă succesiunea evenimentului s-ar fi petrecut așa cum a indicat persoana vătămată, martorul l-ar fi văzut mai dinainte ca C. să se afle deja cu piatra în mîini lângă inculpat. Este de observat că conflictul dintre cei doi s-a petrecut exact în mijlocul șoselei asfaltate (foto fila 21 UP), loc în care nu se pot afla pietre, cu atât mai puțin pietre de dimensiunea celei indicate de martor . Prin urmare, acea piatră putea fi luată de C. de la o anumită depărtare de inculpat, ceea ce înseamnă că persoana vătămată să se fi îndepărtat până cel puțin la marginea șoselei, să fi găsit piatra și să fi revenit lângă inculpat, ridicând-o deasupra capului. Este evident că persoana vătămată nu avea timpul necesar să facă toate aceste acțiuni, mai înainte ca martorul să iasă, la rândul său, din local. Starea de fapt ce se conturează ca fiind cea reală este aceea că, imediat ce persoana vătămată a ieșit din local, a luat o bucată de tencuială căzută de lângă imobil, provenită chiar din tencuiala acestuia ( a se observa aspectul exterior al localului, foto fila 18) –pentru că numai în acest loc putea găsi un astfel de obiect –și l-a ajuns din urmă pe inculpat alergând, intenționând să-l lovească cu el.
Potrivit declarației inculpatului, acesta s-a opus loviturii cu mâna stângă, ocazie cu care a suferit și o leziune constatată medico-legal, ce se confirmă că s-a putut produce în noaptea de 27/28 februarie 2ol5 (inculpatul a fost examinat chiar a doua zi), în același timp scoțând briceagul cu mâna dreaptă și aplicând lovitura persoanei vătămate.
În această succesiune, tribunalul reține că martorul Dejica a ieșit din local chiar în momentul în care inculpatul îi aplicase această împunsătură cu briceagul, prin urmare martorul neobservând momentul încercării de lovire cu piatra, pararea cu mâna stângă de către inculpat și împunsătura cu briceagul (ori chiar împunsătura nu a fost observată întrucât corpul persoanei vătămate masca, pentru martor, mișcările inculpatului).
În continuarea evenimentului, rezultă că martorul Dejica s-a interpus între cei doi cu fața către persoana vătămată, și i-a împins acestuia bucata de tencuială din mână care a căzut și s-a spart în trei bucăți pe șosea (foto fila 21 jos).
În acel moment, conform declarației martorului, inculpatul i s-a adresat lui C. cu cuvintele „ Vrei să te mai fac odată”, iar conform declarației persoanei vătămate, inculpatul ar fi spus ,, Poate îți mai fac un buzunar”, înțelegându-se din aceastacă inculpatul se referea că îi va mai provoca o tăietură cu cuțitul (un buzunar în corp). Indiferent care au fost exact cuvintele rostite de inculpat –cele afirmate de martor, cele afirmate de C. sau poate chiar ambele fraze –ele semnifică același lucru, și anume că inculpatul era conștient de faptul că îi provocase o leziune tăiată cu briceagul persoanei vătămate, și totodată îl atenționa că, dacă continuă altercația, este dispus să-i mai aplice și alte lovituri asemănătoare.
P. a reținut infracțiunea de tentativă la omor indicând ca elemente de probă următoarele aspecte:
-Inculpatul a acționat în așa mod încât a provocat o leziune la nivelul organelor vitale ale organismului victimei, folosind un cuțit (obiect tăietor-înțepător), specific uciderii, moartea victimei neproducându-se din motive independente.
-Numărul zilelor de îngrijiri medicale nu are relevanță, deoarece aceasta este caracteristic infracțiunii de vătămare corporală și nu exprimă dinamismul interior al actului. Astfel, aplicarea unei lovituri puternice în zona toracică, regiune vitală a corpului - cu un cuțit care a cauzat o plagă înjunghiată penetrantă, ce a necesitat intervenție de urgență, relevă intenția de ucidere, nu de vătămare corporală .
-Conform Raportului de expertiză medico - legală nr. 887/82/A1 Agresiuni din 29.o4.2o 15 a Serviciului Județean de Medicină Legală C., rezultă că persoana vătămată C. E. a prezentat la data de 28.o2.2o 15 o leziune traumatică 6 ce a putut fi produsă prin lovire cu corp dur tăietor-înțepător, posibil cuțit, cu lungimea minimă a lamei de circa 8 cm și lățimea minimă de circa 1 cm, care a acționat de la stânga la dreapta. A necesitat 12-14 zile de îngrijiri medicale. Nu sunt elemente medicale obiective care să ateste punerea în primejdie a vieții persoanei. Nu au survenit urmări prevăzute de art. 194 Cod penal .
-După comiterea faptei inculpatul B. I. nu a acordat vreun prim ajutor persoanei vătămate C. E. și nici nu a procedat la solicitarea cadrelor medicale specializate, ori autorităților pe linie de ordine publică din localitate, ci a părăsit locul faptei, mergând la domiciliul său până a 2-a zi când a fost căutat de către lucrătorii postului de poliție comunal și la solicitarea acestora, a predat obiectul tăietor-înțepător despre care a afirmat că l-a folosit la înjunghierea persoanei vătămate C. E..
-Intenția de a ucide se deduce din modul în care a acționat inculpatul, nu din elementele exterioare. Astfel, faptul că acesta ar fi fost jignit, amenințat și că persoana vătămată ar fi intenționat să-1 lovească în cap cu o bucată de tencuială, nu justifică concluzia că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de vătămare corporală gravă, iar nu pe cea de tentativă la omor. El a aplicat victimei o lovitură puternică de cuțit, fiind poziționat în fața victimei, a prevăzut rezultatul acțiunii sale, pe care 1-a urmărit, cu intenția de a ucide, nu de a vătăma.
Pentru a analiza ce reprezentare mentală a avut inculpatul la momentul acțiunii, tribunalul va analiza în primul rând toate detaliile plăgii constatate, pentru a stabili ce urmări a intenționat inculpatul să producă.
Astfel, vor fi reproduse constatările relevante ale raportului de expertiză medico-legală, și va proceda la interpretarea acestora prin raportare la acțiunea inculpatului, după cum urmează:
-s-a constatat că orificiul de intrare are o lățime de 1 cm, iar adâncimea (în corp) a plăgii este de 8 cm. Medicul legist a constatat adâncimea prin explorare cu o pensă (a introdus pensa în adâncimea plăgii până a constatat rezistență) și a măsurat lungimea pensei intrată în plagă. Cele două dimensiuni corespund cu detaliile briceagului (lățimea lamei, respectiv lungimea acesteia).
-s-a constatat traiectul plăgii înjunghiate ca fiind oblic descendent, din lateralul corpului de sub coasta stângă (rebordul costal stâng) către mijlocul abdomenului (spre median).
-s-a constatat că ficatul, splina, pancreasul, glandele suprarenale, rinichii, nu au fost afectate de plagă;
-s-a constatat că nu există lichid intraperitoneal la nivelul abdomenului, însă există mici bule de aer intraperitoneal la nivelul ligamentului hepatic segment III.
-s-a constatat un emfizem (umflare) ale părților moi ale peretelui abdominal stâng, cu afectarea grăsimii și mușchiului abdominal stâng, cu hematom.
Interpretarea acțiunii inculpatului prin luarea în considerare a acestor elemente obiective conduce la următoarele concluzii:
-inculpatul B. I. a aplicat o împusătură care nu a vizat penetrarea corpului spre organele vitale, ci care a condus la străpungerea piezișă a peretelui abdominal, în lungimea lui (mușchiul și grăsimea abdominală). Dacă inculpatul ar fi intenționat străpungerea abdomenului spre interior, în primul rând direcția de lovire ar fi fost dinspre abdomen spre spate (dinapoi spre înainte) și nu dinspre laterala stângă spre mijlocul abdomenului.
De asemenea, având în vedere lungimea străpungerii, de 8 cm, dacă inculpatul ar fi intenționat înjunghierea cu afectarea organelor vitale, cu siguranță lama briceagului ar fi ajuns până la unul din aceste organe aflate în zona respectivă (pancreas, splina, rinichiul stâng, intestinul gros), or, acest lucru nu s-a întâmplat.
Totodată, dacă inculpatul ar fi lovit cu intenția de străpungere, s-ar fi penetrat în totalitate peretele abdominal, cu consecința prezenței lichidului în abdomen, dar și cu consecința faptului că medicul legist nu ar mai fi putut stabili adâncimea plăgii, pentru că pensa nu ar mai fi întâmpinat rezistență după depășirea peretelui abdominal, decât eventual la momentul întâlnirii acesteia cu un organ intern, ceea ce nu a fost cazul.
Afectarea s-a produs doar la nivelul peretelui abdominal (grăsime și mușchi) la care se adaugă mici bule de aer, rezultând că penetrarea dincolo de peretele abdominal a fost cu totul neglijabilă.
Suplimentar acestor date, tribunalul reține că, audiat fiind în cursul judecății, C. E. a declarat că nu a simțit lovitura aplicată de inculpat, cu alte cuvinte aceasta nu a avut o forță care să creeze un impact de împingere perceptibil pentru persoana vătămată.
Rezumând, tribunalul reține că inculpatul, fiind în momentul respectiv într-o situație de a fi lovit în cap cu un obiect greu, și-a controlat totuși lovitura de ripostă cu briceagul, în sensul că, pe de o parte nu a aplicat o lovitură cu putere, și pe de altă parte, a lovit nu în adâncimea corpului persoanei vătămate, ci tangențial cu peretele abdomenului, din lateral.
Toate acestea fac dovada faptului că inculpatul nu a urmărit ori acceptat uciderea persoanei vătămate, ci a urmărit rănirea acesteia cu scopul de a o determina să înceteze .. De altfel, acesta este și sensul cuvintelor rostite de inculpat când a intervenit martorul Dejica. Dacă inculpatul ar fi intenționat să-l ucidă pe C., ar fi rostit amenințări în acest sens, nu amenințări în sensul că o să-l rănească în continuare pe acesta; chiar întrebarea ,,vrei să te mai fac o dată?”(adică ,,vrei să te mai tai o dată”) indică faptul că inculpatul lua în considerare că persoana vătămată a rămas suficient de validă pentru a încerca o nouă acțiune de lovire, deci nu a avut în vedere că persoana vătămată ar fi rănită grav.
Revenind la aprecierile din cuprinsul rechizitoriului, rezultă astfel că:
- -Inculpatul nu a acționat în așa mod încât să provoace o leziune la nivelul organelor vitale ale organismului victimei, și de altfel nici nu a provocat vreo astfel de leziune la nivelul oricărui organ intern, deși, dacă lovea în profunzime, lama cuțitului ar fi ajuns la oricare organ aflat în cale; astfel, nu rezultă că moartea victimei a fost evitată din motive independente de voința inculpatului, ci dimpotrivă inculpatul, prin voința sa, a dirijat lovitura astfel încât să nu străpungă corpul persoanei vătămate, ci doar să-l taie la suprafață;
-lovitura nu a fost puternică, dovadă fiind că C. nu i-a simțit impactul, iar aceasta nu a afectat o zonă vitală, ci doar o zonă din apropierea unei posibile zone vitale (în acest sens, expertiza nu a stabilit care era organul vital cel mai apropiat de plagă) . Lovitura a fost penetrantă în raport cu mușchiul și grăsimea abdominală, și nu în raport cu întregul abdomen și cu cavitatea abdominală, în care lama briceagului nu a pătruns efectiv.
Într-adevăr, numărul zilelor de îngrijiri medicale nu este determinant pentru stabilirea intenției de a ucide, dar nici intenția de a ucide nu rezultă din existența unui număr de zile de îngrijiri medicale. Cert este că raportul medico –legal a stabilit că nu sunt elemente medicale obiective care să ateste punerea în primejdie a vieții persoanei.
-împrejurarea că, după comiterea faptei, inculpatul B. I. nu a acordat vreun prim ajutor persoanei vătămate C. E. și nici nu a procedat la solicitarea cadrelor medicale specializate, ori autorităților pe linie de ordine publică din localitate, ci a părăsit locul faptei, mergând la domiciliul său, nu are nici o semnificație asupra stabilirii intenției/lipsei intenției de a ucide. Este de observat că inculpatul nu a făcut gesturi de acordare a ajutorului pur și simplu pentru că nu a cunoscut faptul că persoana vătămată ar avea nevoie de ajutor. Atât C. cât și Dejica au arătat că, după intervenția celui de-al doilea, inculpatul a plecat, cei doi s-au întors către bar, și abia în fața barului i s-a făcut rău lui C., într-un moment în care inculpatul părăsise deja zona, fiind și noapte. Fotografiile judiciare atestă că picăturile de sânge s-au găsit nu în locul altercației, ci la 20-30 metri înapoi, în fața barului, adică în locul în care a căzut persoana vătămată.
-dacă inculpatul ar fi avut intenția de a ucide, așa cum a reținut parchetul, nimic nu l-ar fi împiedicat să aplice mai multe lovituri de briceag, în condițiile în care a constatat că persoana vătămată nu cade după prima lovitură, ci rămâne în picioare cu bucata de tencuială ridicată deasupra capului pentru a lovi. Martorul Dejica încă nu intervenise între ei în acel moment, iar persoana vătămată nu se putea apăra efectiv, întrucât avea ambele mâini ridicate pentru a ține piatra, deci avea abdomenul neprotejat.
-nu în ultimul rând, tribunalul reține și totala lipsă de previziune și premeditare a inculpatului în premomentul incidentului cu privire la acțiunea pe care o va face, acesta fiind luat prin surprindere de către persoana vătămată și pus într-o fracțiune de secundă în situația de a se proteja.
Pentru considerentele expuse, tribunalul reține că elementele obiective ale faptei inculpatului, precum și împrejurările concrete, nu confirmă intenția directă sau indirectă a acestuia de a ucide, ci intenția de a vătăma cu scopul protejării propriei persoane.
Este de subliniat că elementele infracțiunii, inclusiv latura subiectivă, trebuie stabilite cu certitudine și dincolo de orice îndoială rezonabilă, pentru a se pronunța condamnarea, or, în cazul de față, datele obiective converg, dacă nu spre certitudinea lipsei intenției de a ucide, cel puțin spre un dubiu important în privința acestui aspect, dubiu care profită inculpatului.
În ce privește elementele de probă care ar converge către o legitimă apărare a inculpatului, cu consecința pronunțării unei posibile hotărâri de achitare, tribunalul apreciază că acestea nu sunt pe deplin conturate, în special proporționalitatea atacului inculpatului cu o armă albă față de posibila lovire a sa cu o piatră, și incertitudinea faptului dacă atacul din partea persoanei vătămate era sau nu imediat (în sensul dacă persoana vătămată avea chiar intenția imediată de a aplica o lovitură cu acea piatră, sau doar amenința inculpatul cu ea). În consecință, tribunalul nu va reține legitima apărare, ci doar împrejurarea că inculpatul a acționat la limita acesteia, în condițiile art. 75 alin. 1 lit b) cod penal.
În consecință, în baza art. 386 Cod procedură penală, tribunalul va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. I., din infracțiunea de tentativă la omor prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal, în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 cod penal, deoarece, în lipsa intenției de a ucide și în raport de numărul de zile de îngrijiri medicale, de faptul că viața persoanei vătămate nu a fost pusă în pericol, încadrarea juridică corectă este cea de lovire sau alte violențe, cum de altfel a reținut-o și organul de urmărire penală în prima parte a anchetei.
Tribunalul constată că în cursul camerei preliminare, persoana vătămată C. E. s-a prezentat personal și a declarat că își retrage plângerea formulată împotriva inculpatului. Aceeași poziție procesuală a avut-o acesta și în cursul judecății, când a solicitat să se constate că nu se constituie persoană vătămată ori parte civilă în cauză, ci participă în proces în calitate de martor.
Potrivit art. 193 alin. 3 Cod penal, în cazul infracțiunii de lovire sau alte violențe, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Corelativ, conform art. 158 Cod penal, retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunțarea unei hotărâri definitive, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile. Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă.
Față de manifestarea de voință a persoanei vătămate (în sens material) raportată la încadrarea juridică corectă a faptei, în baza art. 17 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit g) Cod procedură penală, tribunalul va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile a persoanei vătămate C. E..
Pe latură civilă, va lua act că persoana vătămată C. E. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În ce privește acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență C., tribunalul constată că retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată nu afectează dreptul părții civile de a obține despăgubirile provocate printr-o faptă ilicită de natură penală.
Întrucât inculpatul a săvârșit fapta de lovire sau alte violențe în urma căreia partea civilă S. Județean C. a fost nevoit să aloce resurse materiale pentru îngrijirea victimei, acesta este răspunzător pentru pagubele create, în temeiul art. 1357 și următoarele Cod civil. Partea civilă a comunicat cuantumul cheltuielilor materiale efectuate pentru îngrijirea lui C. E., astfel cum acestea rezultă din evidențele contabile oficiale ale entității juridice.
Pentru aceste considerente, în baza art. 19 și 397 Cod procedură penală tribunalul va admite acțiunea civilă și va obliga pe inculpatul B. I. să plătească părții civile S. C. Județean de Urgență C. suma de 1430,12 lei, reprezentând despăgubiri civile.
Întrucât la momentul pronunțării hotărârii de încetare a procesului penal inculpatul se află în executarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, în baza art. 399 Cod procedură penală raportat la art. 241 alin. 1 lit b) Cod procedură penală tribunalul va constata încetată de drept, la data de 24 06 2015, măsura preventivă a arestului la domiciliu luată față de inculpatul B. I. prin încheierea din 30 aprilie 2015 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul penal nr_, această dispoziție fiind executorie .
Tribunalul va lua act că inculpatul B. I. a fost reținut 24 de ore la data de 02 martie 2015, a fost arestat preventiv în perioada 03 martie 2015-30 aprilie 2015 și a fost arestat la domiciliu în perioada 01 mai 2015 -24 iunie 2015 inclusiv, astfel cum rezultă din actele dosarului.
Ca urmare a constatării încetării de drept a măsurii arestului la domiciliu, va respinge, ca nefondate, sesizarea organului de supraveghere a executării măsurii arestului la domiciliu și cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul constanța privind înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, pentru încălcarea obligațiilor impuse. Pentru aceleași considerente va respinge, ca nefondată, și cererea inculpatului B. I. privind înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.
Având în vedere că inculpatul a săvârșit infracțiunea de lovire sau alte violențe folosind un briceag proprietatea sa, tribunalul, în baza art. 112 lit b) Cod penal va dispune confiscarea de la inculpatul B. I. a unui briceag cu lungimea totală de 17,5 cm, mâner de culoare maro, lama de 7,5 cm, ridicat de la inculpat și aflat în camera de corpuri delicte a Tribunalului C., plicul 4.
De asemenea, întrucât organul de urmărire penală a ridicat ca mijloace de probă cele trei bucăți de piatră (tencuială) rezultate din spargerea pietrei ridicate de C. E., și având în vedere că aceste obiecte nu aparțin nici unei persoane și nici nu au o valoare economică, tribunalul va dispune distrugerea a trei bucăți piatră aflate în plicurile nr 1, nr 2, nr 3 depuse la camera corpuri delicte a Tribunalului C., la rămânerea definitivă a hotărârii.
Întrucât inculpatul nu a fost condamnat, în sensul art. 274 Cod procedură penală, iar prezentul proces întemeiat pe o posibilă infracțiune de tentativă la omor nu a fost declanșat din culpa procesuală a persoanei vătămate, în baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 386 Cod procedură penală:
Dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. I., din infracțiunea de tentativă la omor prevăzută de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal, în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. 2 cod penal.
În baza art. 17 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit g) Cod procedură penală.
Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului B. I. (fiul lui V. și Natalița, născut la 24 01 1956, domiciliat în . ., jud C., CNP_) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile a persoanei vătămate C. E..
Ia act că persoana vătămată C. E. (domiciliat în com. comana, . 22, jud C.) nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 19 și 397 Cod procedură penală:
Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență C..
Obligă pe inculpatul B. I. să plătească părții civile S. C. Județean de Urgență C. suma de 1430,12 lei, reprezentând despăgubiri civile.
În baza art. 399 Cod procedură penală raportat la art. 241 alin. 1 lit b) Cod procedură penală:
Constată încetată de drept, la data de 24 06 2015, măsura preventivă a arestului la domiciliu luată față de inculpatul B. I. prin încheierea din 30 aprilie 2015 a Tribunalului C. pronunțată în dosarul penal nr_ .
Executorie în ceea ce privește încetarea de drept a măsurii preventive.
Ia act că inculpatul B. I. a fost reținut 24 de ore la data de 02 martie 2015, a fost arestat preventiv în perioada 03 martie 2015-30 aprilie 2015 și a fost arestat la domiciliu în perioada 01 mai 2015 -24 iunie 2015 inclusiv.
Respinge, ca nefondate, sesizarea organului de supraveghere a executării măsurii arestului la domiciliu și cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul constanța privind înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, pentru încălcarea obligațiilor impuse.
Respinge, ca nefondată, cererea inculpatului B. I. privind înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.
În baza art. 112 lit b) Cod penal:
Dispune confiscarea de la inculpatul B. I. a unui briceag cu lungimea totală de 17,5 cm, mâner de culoare maro, lama de 7,5 cm, ridicat de la inculpat și aflat în camera de corpuri delicte a Tribunalului C., plicul 4.
Dispune distrugerea a trei bucăți piatră aflate în plicurile nr 1, nr 2, nr 3 depuse la camera corpuri delicte a Tribunalului C..
În baza art. 272 Cod procedură penală:
Dispune avansarea sumei de 520 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C. reprezentând onorariul avocatului numit din oficiu în cursul camerei preliminare și judecății, O. A..
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală:
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu apel în 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică azi 24 iunie 2015.
Președinte de complet, Grefier,
T.-V. G. I. B.
Pt grefier aflat în CO
semnează prim grefier
A. B.
Red.jud.T.V.Gh/2 ex/24 iulie 2015
.>
| ← Alte cereri privind executarea. Sentința nr. 210/2015.... | Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 233/2015. Tribunalul CONSTANŢA → |
|---|
