Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 288/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 288/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-02-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. D.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 288
Ședința publică de la 28 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. C. M.
Grefier A. M. D.
Pe rol, judecarea cauzei penale având ca obiect contestația la executare privind aplicarea legii penale mai favorabile (art.595 NCPP), formulată de contestatoarea B. V., în prezent, deținută în Penitenciarul C..
Fără citarea persoanei condamnate.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
La data de 06.02.2014, s-a primit și înregistrat pe rolul Tribunalului D., sub nr._, contestația la executare privind aplicarea legii penale mai favorabile (art.595 NCPP), formulată de contestatoarea B. V., în prezent, deținută în Penitenciarul C..
În cererea formulată, petenta a solicitat redeschiderea dosarului, apreciind că au apărut noi probe în cauză care îi sunt favorabile.
La data de 17.02.2014, în conclutiile depuse la instanță, contestatoarea și-a precizat obiectul contestației ca fiind aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 6 NCP.
În vederea soluționării cauzei, instanța a dispus înștiințarea contestatoarei despre contestația formulată, și atașarea la dosarul cauzei a fișei de evaluare privind incidenței legii penale mai favorabile întocmită de Comisia constituită în cadrul Penitenciarului C. potrivit H.G. nr. 836/2013, a unei copii de pe mandatul de executare a pedepsei, dar și a unei copii de pe sentința de condamnare, documente ce au fost depuse la dosar la data de 14.02.2014 cu adresa nr.N_/PCDJ/21.02.2014 a Penitenciarului C..
Analizând actele și lucrările efectuate la dosarul cauzei, instanța reține că contestatoarea B. V. se află în executarea unei pedepse de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev de art. 64 lit a teza a IIa și b Cp, aplicată pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art. 2 și 3 din Lg 143/2000 și art 7 din Legea 39/2003.
Pedeapsa a fost aplicată prin sentința penală cu nr. 79/2011 a Tribunalului D. și a rămas definitivă prin decizia penală cu nr. 254/27.01.2012 a ÎCCJ.
În cauză s-a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea cu nr. 86/30.01.2012, condamnata începând executarea pedepsei la data de 02.06.2010.
Potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Însă, conform art. 4 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, „pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.”
Pentru a analiza incidența dispozițiilor art. 4 sau art. 6 C.p, instanța va descontopi pedeapsa rezultantă în cele 2 pedepse ce o alcătuiesc, urmând a observa aplicabilitatea art. 4 / art. 6 C.p. pentru fiecare dintre acestea.
Instanța va analiza următoarele aspecte:
1. aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă.
2. aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni.
1. În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța urmează să stabilească limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpata a fost condamnată .
Astfel, instanța reține următoarele:
a) Infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art.3 al.1, din Legea 143/2000, este reglementată de aceleași dispoziții în prezent, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în vechea reglementare, limitele pedepsei fiind prevăzute de la 10 ani la 20 de ani, iar în actuala reglementare de la 3 ani la 10 ani.
Față de cele reținute instanța constată că pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatei, nu depășește maximul special de 10 ani închisoare, prevăzut de legea nouă și nu ar trebui redusă.
b) Infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art.2 al.1, din Legea 143/2000, este reglementată de aceleași dispoziții în prezent, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în vechea reglementare, limitele pedepsei fiind prevăzute de la 3 ani la 15 ani, iar în actuala reglementare de la 2 ani la 7 ani.
Față de cele reținute instanța constată că pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatei, nu depășește maximul special de 7 ani închisoare, prevăzut de legea nouă și nu ar trebui redusă .
c) Infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat prev.de art. 7 din legea 39/2003, este reglementată de dispozițiile art.367 al.1,2,3 NCP, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în vechiul cod penal, limitele pedepsei fiind prevăzute de la 5 la 20 ani, iar în actualul cod penal de la 3 la 10 ani.
Față de cele reținute instanța constată că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului, nu depășește maximul special de 10 ani închisoare, prevăzut de legea nouă și nu ar trebui redusă.
2. În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile referitoare la tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiunii, instanța urmează să compare pedeapsa aplicată condamnatului, cu limita maximă la care se poate ajunge potrivit dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. b C.p. luându-se în calcul pedepsele.
Conform art. 39, alin. 1, lit. b CP „În caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează: b)când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”.
Contopind cele 3 pedepse ce alcătuiesc pluralitatea de infracțiuni (concursul) prin prisma dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. b C.p., pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, la care s-ar adăuga 1/3 din totalul celorlalte 2 pedepse ( 1/3 din 11 ani închisoare = 3 ani și 8 luni închisoare), ar rezulta o pedeapsă de 13 ani și 8 luni închisoare.
Prin urmare, comparând cele două pedepse rezultante - calculate atât potrivit vechilor reglementări penale, cât și prin trimitere la noul Codul penal - instanța constată că legea penală mai favorabilă condamnatului o reprezintă Codul penal din 1969 prin aplicarea căruia instanța a stabilit pedeapsa închisorii de 10 ani, iar nu Codul penal din 2009 prin aplicarea căruia s-ar stabili pedeapsa închisorii de 13 ani și 8 luni închisoare.
Pentru aceste motive, în baza art. 23 din Legea 255/2013, raportat la art. 595 NCPP, instanța va respinge contestația la executare formulată de contestatoarea B. V., iar în baza art. 275 alin. (2) NCPP, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 23 din Legea 255/2013, raportat la art. 595 NCPP:
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea B. V., fiica lui I. și P., născută la data de 09.07.1969,în prezent deținută în PMS C..
În baza art. 275 alin. (2) NCPP:
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu contestație în termen de 3 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședința publică de la 28.02.2014.
Președinte,
E. C. M.
Grefier,
A. M. D.
Red jud.ECM/Tehnored A.D.
24 Martie 2014/3ex
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 313/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 322/2014.... → |
|---|
