Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 1108/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1108/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 31-10-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1108
Ședința publică de la 31.10.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. G. G.
Grefier: C. A. G.
Ministerul Public –P. de pe lângă Tribunalul D. a fost reprezentat prin procuror D. B.
Pe rol, judecarea contestației formulate de către contestatorul - inculpat C. F. împotriva încheierii din data de 27.10.2014 pronunțată de J. C. în dosarul nr._ 14, având ca obiect verificare măsuri preventive (art. 206 CPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul-inculpat C. F., personal și asistat de apărător ales, avocat G. D. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014 pe care o depune la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor asupra contestației.
Apărător ales pentru contestatorul inculpat C. F. - avocat G. D., solicită instanței admiterea contestației, desființarea încheierii pronunțată de J. C., iar pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, având în vedere că s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. Mai arată că este arestat de trei luni, din data de 30.07.2014, iar până în prezent a avut suficient timp să constate gravitatea faptei săvârșite. Totodată, învederează faptul că măsura arestării preventive este o măsură de excepție, arătând că este adevărată că a o comis o infracțiune de tâlhărie, dar sunt inculpați arestați la domiciliu care au săvârșit infracțiuni de omor.
Apărătorul ales al contestatorului – inculpat C. F. – avocat G. D., arată, de asemenea, că, în motivarea încheierii de menținere a arestului peventiv, se reține că o altă măsură nu ar fi suficientă pentru a înlătura starea de pericol și pentru a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte fapte, însă aceste aspecte sunt doar supoziții și că, acesta a luat legătura cu partea vătămată pe care a despăgubit-o.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de contestatorul inculpat C. F., menținerea încheierii Judecătoriei C. ca fiind temeinică și legală, pentru înlăturarea stării de pericol și având în vedere natura și gravitatea faptei săvârșite, această măsură fiind proporțională cu gravitatea faptei săvârșite și având în vedere și antecedentele penale ale inculpatului C. F..
Contestatorul - inculpat C. F., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu cele învederate de apărătorul său și solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, dacă instanța consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Dezbaterile fiind închise,
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei penale de față,
Prin încheierea din data de 27.10.2014 pronunțată de J. C. în dosarul nr._ 14/ în temeiul art. 362 C.p.p. rap. la art. 208 C.p.p. a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul C. F., fiul lui I. și L., născut la data de 09.07.1998 în C., jud. D., în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri C., prin încheierea nr. 92/30.07.2014 a Judecătoriei C. și a respins cererea inculpatului, prin apărător, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau sub control judiciar.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 7246/P/2014 emis la data de 20.08.2014 de către P. de pe lângă J. C. și înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 21.08.2014 sub nr._ 14 a fost trimis în judecată in stare de arest preventiv inculpatul C. F. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhăria calificată, prev. de art. 233 alin. 1 - 234 alin. 1 lit. d și e C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a și art. 113 și urm C.pen. si in stare de libertate inculpații Sali F. si Drinca I. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhăria calificată, prev. de art. 233 alin. 1 - 234 alin. 1 lit. d și e C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a și art. 113 și urm C.pen.
În fapt, s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că, în noaptea de 22/23.07.2014 inculpatul C. F. împreună cu inculpații Sali F. și D. I. prin exercitarea de acte de violențe au deposedat-o de suma de aproximativ 200 lei, un C.D. și un pachet de țigări pe persoana vătămată C. C., în timp ce aceasta se afla pe . autoturismului său pe care practica taximetria.
Prin încheierea nr. 92 din data de 30.07.2014 pronunțată de J. C. în dosarul nr._/215/2014, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. F. pe o durată de 30 zile, de la data de 30.07.2014 până la data de 28.08.2014 inclusiv.
S-a reținut că, potrivit art. 202 alin. (1) C. proc. pen., măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
De asemenea, conform art. 223 alin. (1) C. proc. pen., măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.
Independent de alin. 1, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”
Conform art. 243 C.p.p., față de suspectul și inculpatul minor se pot dispune măsuri preventive potrivit dispozițiilor prevăzute în secțiunile 1 - 7 din prezentul capitol, cu derogările și completările prevăzute în prezentul articol, reținerea și arestarea preventivă pot fi dispuse și față de un inculpat minor, în mod excepțional, numai dacă efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalității și dezvoltării acestuia nu sunt disproporționate față de scopul urmărit prin luarea măsurii. La stabilirea duratei pentru care se ia măsura arestării preventive se are în vedere vârsta inculpatului de la data când se dispune asupra luării, prelungirii sau menținerii acestei măsuri.
Analizând dispozițiile legale invocate, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că, în cauză, există probe, respectiv plângerea persoanei vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de recunoaștere după fotografii, procese verbale de reconstituire, planșe fotografice, declarații martori, înscrisuri.
Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că, în noaptea de 22/23.07.2014, inculpatul C. F., se afla în cartierul Craiovița Nouă din Mun. C., împreună cu suspecții Sali F. și D. I. și o altă persoană, când, la un moment dat, s-au hotărât să se deplaseze la domiciliu, respectiv pe .. C..
În acest sens, s-au urcat într-un autoturismul marca L. cu numărul de înmatriculare_, ce practica taximetria, autoturism condus de către persoana vătămată C. C.. În drum spre domiciliu, după diverse opriri, în timp ce se deplasau pe .. C., numitul Sali F. a tras frâna de mână de la autoturism, motiv pentru care mașina s-a oprit. În acest moment, inculpatul C. F. a început să o lovească pe persoana vătămată cu pumnii, în timp ce numitul D. I. a apucat-o pe partea vătămată cu ambele mâni de gât și o trăgea în spate. Cu această ocazie, inculpatul C. F. i-a luat persoanei vătămate suma de 50 de lei pe care îi dăduse anterior pentru plata cursei cu taxi, precum și un CD inscripționat cu muzică. Între timp, unul din suspecții care se aflau pe bancheta din spate, a coborât din mașină, a deschis portiera de la șofer și a mai sustras din ușă suma de 150 de lei.
Inculpatul C. F. nu a recunoscut săvârșirea faptei menționând că i-a aplicat persoanei vătămate o lovitură cu pumnul, însă nu a știut de ce a tras frâna de mână numitul Sali F. și nici despre intenția acestora de a sustrage bunuri de la persoana vătămată.
Judecătorul de drepturi și libertăți nu a putut reține declarația inculpatului întrucât este vădit nesinceră, din modul de comitere a faptei rezultând că inculpatul împreună cu cei doi suspecți au acționat după un plan bine stabilit, pregătindu-și cu atenție rolurile în desfășurarea evenimentelor care s-au finalizat cu comiterea infracțiunii.
Din fișa de constatare preliminară emisă de IML C., s-a reținut că, persoana vătămată C. C. a suferit leziuni traumatice ce pot data din 22/23.07.2014, leziuni care au fost produse prin lovire cu corp dur, necesitând 3-4 zile de îngrijiri medicale
Cu privire la necesitatea luării măsurii arestării preventive pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică judecătorul de drepturi și libertăți a constata că, aceasta se apreciază de către judecător pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia.
Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că inculpatul C. F. a săvârșit o faptă gravă de tâlhărie,în timpul nopții, prin exercitarea de violențe și că pericolul pentru ordinea publică poate fi dedus din cuantumul pedepsei pentru această faptă penală, circumstanțele reale descrise anterior ca fiind modalitatea de săvârșire a faptei.
În ceea ce privește antecedentele penale ale inculpatului s-a reținut că, C. F. nu este la prima faptă penală, din fișa de cazier judiciar rezultând că este cunoscut cu antecedente penale, fiindu-i aplicată anterior în dosarul_/215/2013 definitiv de Curtea de Apel C. în data de 25.04.2014 măsura educativă a asistării zilnice pe durata de 6 luni pentru comiterea de infracțiuni contra patrimoniului, acesta săvârșind această faptă mult mai gravă tot contra patrimoniului în termenul acestei măsuri neprivative de libertate. De asemenea inculpatul mai este cercetat în dosarul penal înregistrat la P. de pe lângă J. C. sub nr. 4081/P/2014, având calitatea de suspect, pentru comiterea infracțiunii de participație improprie la furt calificat în scop de folosință, prev. de art. 52 alin.3 C.p. rap. la art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit. b și art. 230 C.p. cu aplic. art. 113 și urm. C.p., faptă comisă la data de 01.04.2014, constând în aceea că în noaptea de 01.04.2014, în jurul orei 22:00 l-a ajutat pe minorul Sali F., în vârstă de 13 ani, să îi sustragă persoanei vătămate M. G.-C. autoturismul său marca F. A., cu nr. de înmatriculare_, pe care ulterior l-au abandonat pe ..
Astfel, se observă că inculpatul a dat dovadă de perseverență infracțională, prin săvârșirea acestei infracțiuni de tâlhărie, profitând de condițiile prielnice create de timpul nopții, raportat la modalitatea de săvârșire a infracțiunii, respectiv prin exercitarea de acte de violență, existând astfel pericolul ca să continue pe calea infracțională și să săvârșească alte infracțiunii dacă va fi lăsat în stare de libertate, existând astfel un pericol concret.
Prin încheierea din Camera de Consiliu de la data de 22.08.2014, 12.09.2014, 03.10.2014 judecătorul de cameră preliminară a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.
Prin încheierea din data de 24.10.2014 Judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. a constata legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. C. cu numărul 7246/P/2014 privind pe inculpații: - C. F., trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de „tâlhărie calificată" prev. de art. 233 alin. 1 c. pen combinat cu art. 234 alin. 1 lit. d și e din c. pen cu aplic. art. 77 lit. a c. pen, art. 113 și urm. c. pen. - Sali F., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de „tâlhărie calificată" prev. de art. 233 alin. 1 c. pen combinat cu art. 234 alin. 1 lit. d și e din c. pen cu aplic. art. 77 lit. a c. pen, art. 113 și urm. c. pen. - D. I., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de „tâlhărie calificată" prev. de art. 233 alin. 1 c. pen combinat cu art. 234 alin. 1 lit. d și e din c. pen cu aplic. art. 77 lit. a c. pen, art. 113 și urm. c. pen. A dispus începerea judecății cauzei privind pe cei 3 inculpați .
Analizând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, instanța de fond a constatat următoarele:
Potrivit art. 208 C.proc.pen., judecătorul de cameră preliminară înaintează dosarul instanței de judecată cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive.
Instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
Art. 362 C.proc.pen. prevede că instanța se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive. În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.
Măsurile preventive pot fi dispuse, respectiv menținute, dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni. Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menținută dacă există o cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale. Orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Potrivit art.223 alin.2 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată (și implicit menținută) și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Instanța a reținut că, de la data sesizării instanței cu soluționarea fondului cauzei si respectiv de la data discutării menținerii arestării preventive a inculpatului, temeiurile inițiale avute in vedere la data adoptării măsurii privative de libertate nu s-au schimbat.
Raportat la criteriile prev. de art. 223 alin. 2 C.p.p. și la cele prev. de art. 208 C.p.p. pe baza evaluării gravității presupuselor fapte, a modului și a circumstanțelor în care se presupune că au fost comise acestea, a antecedentelor penale, instanța apreciază că se impune menținerea arestării preventive a inculpaților.
În ceea ce privește înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică instanța a apreciat că acesta starea de pericol subzistă. Pericolul pe care inculpații îl prezintă pentru societate poate fi definit ca fiind posibilitatea mai mult sau mai puțin apropiata de a realiza o acțiune socialmente dăunătoare, care constituie o infracțiune.
Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, si din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt incriminați inculpații, din reacția publica la comiterea unei astfel de infracțiuni, din posibilitatea comiterii, chiar a unor fapte asemănătoare de câtre alte persoane, în lipsa unei reacții ferme fața de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public se pot avea în vedere atât date ce sunt legate de persoana inculpatului, ci si date referitoare la fapta, nu de puține ori acestea din urma fiind de natura a crea în opinia publica un sentiment de insecuritate, credința ca justiția, cei care concurează la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Raportat la situația de fapt, pericolul poate fi dedus din cuantumul pedepselor pentru faptele penale pentru sunt acuzați inculpații, circumstanțele reale descrise în actul de sesizare ca fiind modalitatea de săvârșire a faptelor și atitudinea inculpatului după producerea faptei.
In ceea ce privește persoana inculpatului, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiindu-i aplicată anterior în data de 25.04.2014 măsura educativă a asistării zilnice pe durata de 6 luni pentru comiterea de infracțiuni contra patrimoniului,.
In baza art. 5 par. 3 din Convenție, atunci când decid cu privire la prelungirea sau menținerea arestării preventive, autoritățile interne sunt obligate sa ia in considerare si posibilitatea luării unor masuri alternative pentru a asigura prezentarea persoanei respective la proces: eliberarea pe cauțiune, interdicția de a părăsi tara sau orașul ( cauza Khudoyorov c. Rusiei, 2005), etc. S-a reținut faptul că trebuie demonstrat pe de o parte caracterul necesar al măsurii privative de libertate pentru buna desfășurare a procesului penal, si pe de alta parte caracterul insuficient al altor masuri preventive pentru realizarea cu aceeași eficienta a scopurilor prevăzute de art. 136 alin 1 Cpp, fata de prezumția de libertate de care se bucura învinuitul sau inculpatul si de caracterul de excepție al măsurii arestării preventive (pct. 3 alin 1 si 7 din Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei).
Cerința proporționalității ce decurge din cea a necesitații, presupune existenta unui just echilibru intre măsura privativa de libertate si scopul urmărit prin dispunerea acesteia, in vederea garantării libertății persoanei si evitării oricărui arbitrariu in luarea unei masuri atât de grave.
Instanța a reținut că o altă măsură preventivă cum ar fi controlul judiciar sau arestul la domiciliu nu sunt suficiente pentru a asigura prezența inculpatului in fata organelor judiciare, si împiedicarea de a mai comite si alte fapte de natură penală, întrucât in calitate de persoană bănuită că au săvârșit o infracțiune nu prezintă suficiente garanții ca vor colabora la aflarea adevărului si justa soluționare a cauzei.
In condițiile in care nu s-a început cercetarea judecătoreasca pentru a se stabili poziția procesuala a inculpatului față de acuzația adusa de organele de urmărire penala, si pentru a se verifica in ce măsura acesta își menține poziția din timpul urmăririi penale, pentru a stabili in mod cert condițiile si împrejurările comiterii faptelor reținute in sarcina sa, atitudinea inculpatului fata de fapta si urmările acesteia, instanța a apreciat că nu se poate dispune revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive.
În plus, durata arestării preventive care a fost luata in privința inculpatului nu a ajuns la o întindere care sa ridice suspiciuni in privința termenului rezonabil si care să determine atenuarea pericolului concret pentru ordinea publica ce a rezultat din gravitatea faptelor, modul si mijloacele de comitere a acestora.
Instanța de fond a apreciat ca buna desfășurare a procesului penal impune, în continuare privarea de libertate a inculpatului iar punerea in libertate, chiar subsumata unor obligații sau garanții ar provoca o reala tulburare a ordinii si liniștii publice.
Având în vedere cele mai sus expuse, în temeiul art. 362 C.p.p. rap. la art. 208 C.p.p a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul C. F., prin încheierea nr. 92/30.07.2014 a Judecătoriei C., fiind emis mandatul de arestare preventivă cu numărul 93/30.07.2014.
A respins cererea inculpatului, prin apărător de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau sub control judiciar.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei încheieri a declarat contestație inculpatul C. F., fără a o motiva în scris, însă cu ocazia dezbaterilor a solicitat personal și prin apărător admiterea contestației, iar pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, având în vedere că s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri.
Examinând contestația formulată prin prisma motivelor invocate și a actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, tribunalul urmează a respinge contestația formulată ca nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 362 alin 2 C.pr.pen în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208, astfel că în alin. (2) și (4) al acestui articol se prevede că, instanța de judecată verifică din oficiu, periodic, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii arestării preventive.
În cauza de față, examinându-se actele și lucrările dosarului de urmărire penală se apreciază că există probe pe care se bazează suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit activitatea infracțională pentru care a fost cercetat și trimis în judecată și pe baza evaluării gravității faptei, a modului și circumstanțelor de comitere a acestora, constând în aceea că, în noaptea de 22/23.07.2014 inculpatul C. F. împreună cu inculpații Sali F. și D. I. prin exercitarea de acte de violență au deposedat-o cu suma de aproximativ 200 lei, un C.D. și un pachet de țigări pe persoana vătămată C. C., în timp ce aceasta se afla pe . autoturismului său pe care practica taximetria, constată că, privarea de libertate în continuare a inculpatului C. F. este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Pe de altă parte avându-se în vedere și dispozițiile art. 208 alin. 2 Cpp, se apreciază că la data discutării legalității si temeiniciei stării de arest preventiv, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă și nu au intervenit motive care să impună revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu o măsură preventivă mai blândă, respectiv măsura arestului la domiciliu așa cum în mod eronat a apreciat instanța de fond.
Astfel, din probele administrate în cauză, se constatata că menținerea arestării preventive este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea, raportat la atât la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele săvârșite, precum si din modul și circumstanțele de comitere a acestora, respectiv numărul de infracțiuni, săvârșirea faptelor pe timp de noapte, prin acte de violență, impreuna cu o alta persoana.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau că autorul va fugi după săvârșirea unei infracțiuni. Noțiunea de motive verosimile a fost interpretată de C. în sensul existenței unor date, informații care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit infracțiunea respectivă (hotărârea Gusinsky contra Rusiei/19.05.2004, Tuncer și Durmus contra Rusiei /02.11.2004).
Analizând actele de la dosarul cauzei prin prisma dispozițiilor legale interne și internaționale care reglementează arestarea preventivă, Tribunalul apreciază că pentru buna desfășurare a procesului penal și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni se impune menținerea arestării preventive a inculpatului întrucât judecata cauzei nu a început pentru a se stabili poziția procesuală a inculpatului, nu au fost administrate probe în condiții de oralitate, publicitate și nemijlocire, această măsură fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal la care face referire alineatul 3 al art. 202 C.p.p., precum și jurisprudența CEDO.
Având în vedere toate aceste considerente, Tribunalul apreciază că în mod corect instanța de fond a menținut măsura arestării preventive a inculpatului C. F., condițiile inițiale pentru care a fost dispusă măsura preventivă neîncetând până la acest moment procesual, iar măsura arestării preventive fiind necesara pentru realizarea scopului prev. de art. 202 Cpp, în timp ce o altă măsură preventiva (inclusiv măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar solicitate de inculpat) nu ar fi suficiente pentru realizarea acestui scop.
Se constată astfel ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât și caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puțin coercitive decât arestarea preventivă.
Față de cele menționate și având în vedere dispozițiile art. 206 c.pr.pen. va respinge contestația formulată de inculpatul C. F. împotriva încheierii de ședință din data de 27.10.2014 a Judecătoriei C. și în conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. 2 Cpp va fi obligat contestatorul - inculpat la plata cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 206 C.pr.pen.
Respinge contestația formulată de inculpatul C. F., fiul lui I. și L., născut la data de 09.07.1998, în C., județ D., domiciliat în C., ., județ D., CNP –_, în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri C. împotriva încheierii de ședință din data de 27.10.2014 a Judecătoriei C..
În baza art. 275 alin. 2 Cpp
Obligă contestatorul - inculpat C. F. la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31.10.2014.
Președinte,Grefier,
D. G. GhervaseCarmen A. G.
Red. D.G.G../03.11.2014
Tehnored. C.A.G/5 exemplare
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Nr. dosar_/215/2014/a3
Emisă la 03.11.2014
Operator de date cu caracter personal 4690
Către
C. F., fiul lui I. și L., născut la data de 09.07.1998, în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri C.
Potrivit dispozițiilor art. 407 alin. 1 N.C.p.p. vă înaintăm alăturat copia deciziei penale nr. 1108/31.10.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ .
Grefier – C. A. G.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Nr. dosar_
Emisă la 03.11.2014
Operator de date cu caracter personal 4690
Către
Penitenciarul de Minori și Tineri C.
Potrivit dispozițiilor art. 407 alin. 1 N.C.p.p. vă înaintăm alăturat copia deciziei penale nr. 1108/31.10.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ privind pe inculpatul C. F., fiul lui I. și L., născut la data de 09.07.1998, în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri C..
Grefier – C. A. G.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Nr. dosar_
Emisă la 03.11.2014
Operator de date cu caracter personal 4690
Către
P. DE PE L. TRIBUNALUL D.
Potrivit dispozițiilor art. 407 alin. 1 N.C.p.p. vă înaintăm alăturat copia deciziei penale nr.1108/31.10.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ privind pe inculpatul C. F., fiul lui I. și L., născut la data de 09.07.1998, în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri C..
Grefier – C. A. G.
| ← Schimbare măsura educativă a internării. Art.516 si art. 517... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
