Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 347/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 347/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 12831/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 347/2013
Ședința publică de la 04.11.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. I.
Judecător D. P.
Judecător T. B.
Grefier L.-E. O.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. Părăușeanu,
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj;
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de condamnatul C. M. împotriva sentinței penale nr. 1943 din 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul condamnat C. M., asistat de apărător ales, avocat B. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat, s-a luat o declarație recurentului condamnat, consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei, după care tribunalul constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri, potrivit dispozițiilor art. 38513 C.pr.pen:
Avocat B. L., pentru recurentul condamnat C. M., a depus la dosarul cauzei copia Hotărârii Comisiei de Disciplină nr. H 176/01._, însoțită de declarațiile olografe ale numiților G. D. F. și L. G. Ș., criticând decizia Comisei de Disciplină a Penitenciarului Tg-J., de a-l sancționa nejustificat și a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond, admiterea cererii de liberarea condiționată, întrucât îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi liberat condiționat, respectiv, a executat fracția prevăzută de lege, a arătat stăruință în muncă și disciplină, dând dovezi temeinice de îndreptare.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței penale instanței de fond ca temeinică și legală.
Cu privire la susținerile condamnatului formulate prin apărător, prin care contestă sancționarea sa nejustificată, a arătat că acestea nu constituie temei pentru admiterea recursului și casarea sentinței recurate.
Recurentul condamnat C. M. a solicitat admiterea recursului și liberarea condiționată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 1943 din 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat C. M., fiul lui C. și E., născut la data de 24.03.1984, CNP:_, cu domiciliul în oraș Lupeni, ..7, ., deținut în Penitenciarul Tg-J. și s-a fixat termen de reînnoire a cererii sau propunerii la data de 16.10.2013.
A fost obligat petiționarul condamnat la 100 lei cheltuieli judiciare statului, reprezentând onorariu avocat oficiu, ce se va suporta în avans din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință penală instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J., sub nr._ petiționarul condamnat C. M., deținut în Penitenciarul Tg-J., a solicitat instanței, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 1 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 227/2012 pronunțată de Judecătoria Petroșani.
În motivarea cererii formulate petentul a arătat că deși a efectuat fracția prevăzută de lege, respectiv 2/3 din cuantumul pedepsei aplicate și pe perioada detenției a avut un comportament corespunzător, a fost amânat cu două luni, apreciind că este exagerată această perioadă, întrucât nu a fost sancționat disciplinar, a fost recompensat de trei ori și a obținut 18 zile câștig în urma muncii prestate.
Examinând conținutul dosarului, instanța de fond a reținut că petiționarul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 R, a început executarea pedepsei la 26.08.2012 până la 13.08.2013 a executat efectiv 353 zile, la care se adaugă 18 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, total 371 zile, fracția minimă obligatorie fiind de 366 zile.
Analizând situația condamnatului, potrivit procesului–verbal nr. 32/13.08.2013, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului B. M. a hotărât ca situația petentului condamnat să fie rediscutată după o perioadă de două luni, respectiv după data de 12.10.2013, având în vedere că petentul are antecedente penale, considerând că perioada executată este insuficientă pentru resocializarea sa, astfel că nu sunt întrunite toate cerințele legale.
Apreciind starea de fapt conturată în urma examinării probatoriului, prima instanță a constat neîntemeiată cererea formulată cu motivarea că potrivit art. 59 Cod penal, condamnatul poate beneficia de liberare condiționată numai dacă a executat fracția minimă, a dat dovezi temeinice de îndreptare, este stăruitor în muncă, ținându-se cont și de antecedentele sale penale.
Examinând situația petentului, prin prisma criteriilor expuse, prima instanță a constatat că deși a executat fracția obligatorie, aceasta nu este suficientă pentru a-i îndrepta comportamentul antisocial, având în vedere antecedentele penale, împrejurarea că a mai fost liberat condiționat.
Față de considerentele expuse, constatând că nu sunt întrunite cerințele textului legal menționat, prima instanță a respins cererea de liberare formulată de petiționar, și a stabilit termenul de rediscutare a situației acestuia la data de 16.10.2013.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs condamnatul C. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând că în mod greșit instanța de fond i-a respins cererea de liberare condiționată, întrucât îndeplinește condițiile privind fracția și comportamentul pe timpul executării pentru a putea fi liberat condiționat.
Examinând recursul dedus judecății, prin prisma criticilor formulate și a actelor dosarului, potrivit dispozițiilor art. 3856 C.pr.pen., art. 38514 C.pr.pen.și sub aspectul tuturormotivelor de casare prevăzute de art. 3859 C.pr.pen. instanța de control judiciar reține că acesta este nefondat pentru considerentele ce succed.
În mod corect prima instanță a reținut că nu sunt întrunite cumulativ dispozițiile art. 59 C.pen. pentru ca recurentul condamnat să beneficieze de liberare condiționată.
Astfel, una din aceste condiții vizează antecedentele penale ale condamnatului și sub acest aspect se constată că susnumitul a mai fost condamnat în repetate rânduri.
De asemenea, recurentul a mai fost liberat din executarea pedepselor pentru condamnările anterioare, reiterând în stare de libertate activitatea infracțională, împrejurare ce convinge instanța de recurs că acesta nu s-a reintegrat în societate și nu a înțeles consecințele favorabile ale acestor liberări condiționate de care a beneficiat.
Văzând și dispozițiile art. 192 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de condamnatul C. M. împotriva sentinței penale nr. 1943 din 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă recurentul la 140 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei onorariu avocat oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04.11.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
R. I. D. P. T. B.
Grefier,
L.-E. O.
Red. T.B.
Tehnored. A.A.
Jud. fond C. E. M.
3 ex./ 05.11.2013
| ← Cerere de contopire a executării pedepselor. alte modificări... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
