Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 151/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 151/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 5445/95/2013
Cod Operator 2442
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR. 151/2013
Ședința publică din 27.05.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. I.
Judecător D. P.
Judecător T. B.
Grefier E. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. Părăușeanu
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj;
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul L. D. împotriva încheierii din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2012.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat L. D., asistat de avocat S. L., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de ședință, a fost ascultat recurentul inculpat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar după care, nemaifiind alte cereri și excepții de formulat și constatând recursul în stare de judecată, potrivit dispozițiilor art. 38513 C.pr.pen. s-a acordat cuvântul pentru dezbateri:
Avocat S. L. pentru recurentul inculpat L. D. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și judecarea inculpatului în stare de libertate, apreciind că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nu există date că inculpatul ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, apreciind că încheierea instanței de fond este legală și temeinică întrucât subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Cu referire la termenul rezonabil pentru ordinea publică, reprezentantul Ministerului Public a arătat că acesta trebuie raportat la complexitatea cauzei și natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului.
Recurentul inculpat, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, obligându-se să respecte măsurile care îi vor fi impuse de instanță.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2012, în baza art. 3002 C.pr.pen. coroborat cu art. 160b C.pr.pen., s-a menținut măsura arestării preventive dispusă prin încheierea nr. 126 din 08.09.2012 pronunțată în dosarul nr._/318/2012 al Judecătoriei Târgu J., prelungită prin încheierea nr. 140/01.10.2012 pronunțată în dosarul nr._/318/2012 al Judecătoriei Tg-J., menținută prin încheierea nr. 157/03.11.2012 a Judecătoriei Tg-J. pronunțată în dosarul nr._/318/2012, prin încheierea din 19.12.2012 și prin încheierile din 13.02.2013 și din 03.04.2013 față de inculpatul L. D., L. D., fiul lui A. și V., născut la data de 17.09.1963, în ., cu domiciliul în com. Săcelu, ., nr. 73, jud. Gorj, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul C..
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1877/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. înaintat judecătoriei Tg-J. la data de 31.10.2012, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului L. D., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin 1 și 2 C.pen. și art. 26 alin 1 din Legea nr. 51/1995 raportat la art. 281 C.pen., totul cu aplicarea art. 41 alin 2 C.pen și art 33 lit a C.pen.
S-a reținut prin actul de sesizare că în anul 2010 inculpatul L. D. a înființat Organizația nonguvernamentală „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, având calitatea de președinte, după ce în prealabil activase într-o altă organizație, de același gen, împreună cu alte persoane. Învinuiții Fraitoru E., R. M. și N. D.-D. au îndeplinit funcția de inspectori în cadrul acestei organizații, învinuita Fraitoru E. ocupându-se și de activitatea de secretariat.
A apreciat instanța de fond că încă de la început s-a constatat intenția inculpatului de a induce în eroare diferite persoane fără cunoștințe juridice, prin aceea că a inserat în denumirea organizației termenul ,,anticorupție”, încercând să provoace o confuzie între această organizație nonguvernamentală și Departamentul Național Anticorupție. De altfel cuvântul ,,anticorupție” se regăsește (ieșind în evidență față de celelalte cuvinte) atât pe antetul documentelor emise, pe legitimațiile așa-zișilor ,,inspectori anticorupție”, cât și pe clădirea unde își are sediul organizația și pe ușa de la birou.
Totodată, s-a reținut că inculpatul L. D. este cunoscut cu condamnări multiple la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni de furt calificat, trafic de influență, înșelăciune și infracțiuni la regimul circulației rutiere. Se constată că inculpatul și-a început activitatea infracțională încă din anul 1989, inițial cu infracțiuni de furt calificat, iar începând cu anul 1998 a suferit cinci condamnări definitive pentru infracțiuni de trafic de influență și înșelăciune, ultima din aceasta fiind cea de 7 ani și 6 luni pentru art. 257 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. a, b, art. 215 alin. 1, 2, art. 41 alin. 2 și art. 61 din C.pen. prin sentința penală 279/01.10.2002 a Tribunalului Gorj, definitivă prin decizia penală nr. 518/12.11.2003 a Curții de Apel C..
S-a mai arătat cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului L. D., că acesta este recidivist postexecutoriu, pentru fapte de același gen situație care îl face incompatibil cu activitatea de avocatură, cu atât mai mult cu cât acesta nu este licențiat în drept.
Cu referire la modalitatea de operare a inculpaților și învinuiților, analizând întregul material probator administrat până în prezent în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:
Aceștia racolau în diferite medii (în special sediile sau în apropierea instanțelor de judecată), diferite persoane care se considerau nedreptățite de soluțiile pronunțate de magistrați sau de organele de cercetare penală cărora le creau convingerea că le vor soluționa în mod favorabil litigiile contra unor sume de bani.
În desfășurarea activității infracționale, inculpatul L. D. a intrat în legătură cu ceilalți învinuiți care aveau drept sarcină identificarea viitoarelor părți vătămate, în general persoane în vârstă cu o pregătire medie sau sub medie, persoane ce erau invitate la sediul organizației și purtau o discuție cu acesta, ocazie cu care îi inducea în eroare, spunându-le că în mod sigur le va câștiga procesele sau îi va absolvi de vină în diferite dosare penale.
Pentru a câștiga încrederea părților vătămate și pentru a crea o aparență de legalitate activității sale infracționale, inculpatul L. D. solicita acestora să semneze o adeziune și elibera chitanțe pentru sumele de bani primite. De altfel, aceasta este și modalitatea prin care și-a ascuns activitatea infracțională timp de peste doi ani. Cu toate că această organizație are un caracter nonprofit majoritatea sumelor de bani erau folosite discreționar de către L. D. care introducea în evidența contabilă documente justificative cu privire la achiziția de alimente, fructe, băuturi, note de plată la restaurante, cheltuieli care sunt vădit în interesul său personal și nu al organizației.
Astfel, prin intermediul organizației, învinuitul L. D. încasa sume mari de bani pe care și le însușea și nu le folosea în scopul membrilor organizației. Inclusiv scopul acestei organizații este unul nelegitim, întrucât activitatea de asistență juridică trebuie efectuată conform Legii 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Inclusiv sumele încasate de la părțile vătămate au un cuantum aleatoriu stabilit de către inculpatul L. D., în funcție de disponibilitatea bănească pe care acesta o percepea din discuțiile cu viitoarele victime.
Pentru stabilirea cu exactitate a sumelor de bani încasate și folosirea în mod nelegal a acestora, în cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize contabile de specialitate, din care rezultă că valoarea totală a sumelor de bani încasate de către ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, în perioada 01.04.2010 – 07.09.2012 a fost de 439.194,50 lei, iar valoarea totală a cheltuielilor în aceeași perioadă a fost de 430.526,82 lei. S-a stabilit că din aceste cheltuieli, suma de 389.605,92 lei (din care 17.196,96 lei cheltuieli privind alimentele, 122.504,78 lei cheltuieli cu combustibilul auto, 19.837,04 lei cheltuieli cu piesele de schimb auto, 25.055,61 lei cheltuieli cu înmatricularea și asigurarea autoturismului proprietate personală a inculpatului L. D. și 205.011,50 lei cheltuieli cu donațiile către președintele și membrii organizației) nu se justifică din punct de vedere legal, aceste cheltuieli nefiind supuse și cu atât mai mult aprobate de către Adunarea Generală a organizației. Adunarea Generală este organul de conducere la organizației, iar consiliul director nu are atribuții de aprobare a cheltuielilor, ci doar de punere în aplicare a hotărârilor Adunării Generale.
S-a mai arătat că din analiza operațiunilor financiar-contabile a rezultat cu certitudine că inculpatul a desfășurat activitățile infracționale doar cu scopul de a-și crea un avantaj material, documentele de cheltuieli fiind vădit fictive și înregistrate cu scopul de a crea o aparentă legalitate. În realitate, inculpatul și-a însușit toate aceste sume de bani.
Din cercetările efectuate a rezultat că inculpatul are abilități de a crea o aparență de seriozitate și folosindu-se de sintagma ,,anticorupție” dă impresia că este reprezentantul unei autorități publice, în acest sens reușind să convingă părțile vătămate să îi înmâneze sume mari de bani.
Având în vedere abilitățile inculpatului de a-și ascunde activitatea infracțională, în cauză a fost solicitată și emisă autorizația nr. 9 a Judecătoriei Tg-J. pentru interceptarea, localizarea și înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de către inculpatul L. D. și învinuiții Fraitoru E. și N. D. I..
Din analiza proceselor-verbale de redare rezumativă a convorbirilor telefonice a rezultat că singurul scop al inculpatului și învinuiților a fost acela de a încasa cât mai multe sume de bani, întrucât la prima întâlnire aceștia solicitau inițial sume mai mici de bani cuprinse între 200 și 800 de lei, iar ulterior periodic solicitau părților vătămate alte sume de bani invocând cheltuieli fictive ocazionate de cauzele părților vătămate.
Toate părțile vătămate au confirmat modul de operare al inculpatului și învinuiților, în sensul că aceștia nu le solicitau de la început o sumă mare de bani și că pe parcurs sub amenințarea că nu se vor mai ocupa de caz, solicitau sume suplimentare de bani. Au mai declarat părțile vătămate că inculpatul și învinuiții le promiteau rezolvarea favorabilă a litigiilor, însă unele dintre aceste litigii fuseseră soluționate irevocabil de către instanțele de judecată.
Întrucât toate discuțiile purtate cu părțile vătămate aveau loc la sediul organizației din mun. Tg-J., .. 5, iar în momentul comiterii infracțiunii de înșelăciune nu exista niciun martor, decât inculpatul, eventual învinuiții și partea vătămată, s-a impus autorizarea interceptării și înregistrării în mediul ambiental a discuțiilor purtate de către inculpat și învinuiți.
Prin ordonanța nr. 1877/P/2011 din 06.09.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. s-a dispus cu titlu provizoriu interceptarea și înregistrarea discuțiilor purtate în mediul ambiental de către aceștia.
La data de 06.09.2012, numitul C. S. din localitatea Roșiuța, mun. Motru, jud. Gorj a sesizat că învinuita Fraitoru E. l-a indus în eroare cu privire la faptul că poate să-l ajute în dosarul penal în care acesta are calitatea de învinuit pentru comiterea infracțiunii de delapidare, ajutor în schimbul căruia urmează să-i ceară diferite sume de bani. În acest sens învinuita Fraitoru E. a chemat la sediul organizației pe partea vătămată C. S., unde acesta s-a întâlnit cu inculpatul L. D..
Din conținutul notelor de redare a discuțiilor purtate la sediul organizației de către C. S. și inculpatul L. D. și învinuita Fraitoru E., a rezultat că inculpatul L. D. i-a creat convingerea persoanei vătămate că acesta va scăpa nepedepsit sau cel mult va primi o pedeapsă cu suspendarea executării și îi va rezolva și problema sechestrului asigurător ce fusese instituit de către procuror.
În mai multe rânduri, inculpatul L. D. l-a întrebat pe C. S. despre posibilitățile sale financiare spunându-i că aceste ,,servicii” costă. Din întreaga discuție purtată în mediul ambiental s-a probat fără nici un dubiu că sumele pretinse părților vătămate sunt ca urmare a săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, iar aspectul ce privește înscrierea acestora în organizație precum și emiterea chitanțelor cu titlu de ,,înscriere, cotizație, donație”, este doar o modalitate de a ascunde activitatea infracțională.
În schimbul acestui ,,serviciu”, inculpatul L. D. și învinuita Fraitoru E., i-au solicitat lui C. S. suma de 800 lei și întrucât acesta nu dispunea de această sumă au stabilit o întâlnire pentru a doua zi.
Ca urmare a discuțiilor purtate de către C. S. și inculpatul L. D. și învinuita Fraitoru E., la data de 07.09.2012 organele de urmărire penală au dispus și efectuat o activitate de prindere în flagrant a inculpatului și învinuitei în momentul în care acestora li se înmânează suma de bani. După momentul în care C. S. i-a înmânat inculpatului L. D. suma de 800 lei compusă din bancnote marcate anterior cu cerneală fluorescentă cu inscripția ,,flagrant” organele de poliție însoțite de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. au descins în sediul organizației surprinzându-l pe inculpatul L. D. cu suma de bani asupra lui.
Cu ocazia organizării flagrantului, organele de urmărire penală au procedat la ridicarea mai multor documente ce prezintă antetul organizației, documente financiar-contabile, chitanțiere care probează încasarea de sume de bani de la diverse persoane, registre de casă, înscrisuri, sume de bani în numerar precum și o unitate de calculator utilizată în activitatea infracțională care a fost percheziționată informatic.
Fiind întrebat despre proveniența sumei de 800 lei inculpatul L. D. a recunoscut că a încasat-o de la C. S. pentru a-l reprezenta în instanță și că i-a eliberat acestuia chitanță.
În urma percheziției informatice efectuate asupra unității centrale ridicate de la sediul organizației, au fost identificate mai multe fișiere conținând video-filmări efectuate de L. D. sau alte persoane apropiate acestuia, în care sunt prezentate unele discuții contradictorii purtate de acesta cu diverse persoane nemulțumite, solicitarea de sume de bani de către reprezentanții organizației, precum și deplasări efectuate pe teren în care unele persoane prezintă suprafețele aflate in litigiu.
A constatat instanța că din întreg materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă cu certitudine că inculpatul și învinuiții sub sigla organizației nonprofit și folosind ostentativ termenul ,,anticorupție” au reușit să inducă în eroare mai multe persoane vătămate asigurându-le de faptul că le vor soluționa în mod favorabil litigiile pe care aceștia le aveau și încasându-le sume cuprinse între 700 și 12.000 de lei, sume folosite în interese personale.
În acest sens s-a reținut că activitatea infracțională a inculpatului și învinuiților reprezintă un pericol la înfăptuirea actului de justiție care este atributul organelor judiciare, precum și la respectarea drepturile procedurale și procesuale ale părților, care fiind induse în eroare, apelează la serviciile inculpatului și învinuiților.
Fiind induse în eroare, părților vătămate li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, creându-li-se totodată un prejudiciu material fără ca drepturile lor să fie reprezentate de persoane abilitate prin lege în acest sens.
Cu privire la pericolul pentru ordinea publică s-a apreciat că rezidă și din anvergura acestei activități infracționale, inculpatul și învinuiții acționând atât pe întreg teritoriul județului Gorj cât și în județele limitrofe. Activitatea inculpatului și învinuiților lezează actul de înfăptuire a justiției, din considerentele arătate mai sus.
De asemenea, s-a reținut că prezenta cauză penală cuprinde materialul probator administrat de către organele de cercetare penală în urma sesizării lor de către mai multe părți vătămate cu privire la activitatea infracțională desfășurată de către inculpat și învinuiți, după cum urmează:
La data de 11.03.2011 petentul I. N. a sesizat Direcția Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune față de L. D. constând în aceea că acesta, în calitate de președinte al ONG-ului „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor, Nedreptăților și Corupției din România” ar fi promis să îl ajute pe reclamant pentru rezolvarea unor probleme judiciare, în acest sens achitându-i mai multe sume de bani, însă fără ca inculpatul să fi efectuat vreun demers în acest sens. Plângerea în cauză a fost înaintată ulterior la data de 01.04.2011 Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J..
În urma cercetărilor efectuate s-a constatat faptul că I. N. s-a înscris la data de 12.04.2010 în cadrul ONG F.N.L.Î.A.N.C.R. conform fișei personale nr. 25 din aceeași dată obligându-se totodată să achite cotizația lunară și să suporte cheltuielile ocazionate de rezolvarea cazului său. Prin procura generală judiciară autentificată prin încheierea nr. 4054 din 01.09.2010 la BNP S. B., persoana vătămată a împuternicit organizația mai sus amintită să îl reprezinte în calitate de mandatară în fața oricăror autorități judiciare, această procură fiind revocată de I. N. la data de 28.12.2010.
De asemenea, s-a mai stabilit că I. N. a achitat suma de 1.650 lei către ONG F.N.L.Î.A.N.C.R conform chitanțelor . nr. 4/30.08.2010, E2 nr. 22/21.12.2010, AO nr. 4/16.04.2010, AO nr. 3/14.04.2010, AO nr. 10/28.07.2010, reprezentând înscriere, cotizație donați și deplasare, chitanțe ce sunt înregistrate în registrul de casă al organizației.
La data de 16.11.2011 C. P. din . adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. solicitând efectuarea de cercetări față de reprezentanții ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, întrucât a fost indus în eroare de aceștia că îl vor ajuta în rezolvarea problemelor de natură juridică pe care le are pretinzând în schimb plata unor sume de bani.
Persoana vătămată a mai arătat că a achitat inculpatului L. D. în mai multe rânduri suma totală de 1.722,20 lei pentru care i-au fost emise chitanțe. Deși nu a efectuat demersurile promise, L. D. s-a deplasat în mai multe rânduri la domiciliul acestuia pentru a îi solicita diferite sume de bani motivând că acestea sunt necesare pentru a îl reprezenta în instanță.
La data de 19.01.2012 C. M. din comuna Alunu, . s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. solicitând efectuarea de cercetări față de reprezentanții ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, întrucât a fost indus în eroare de aceștia că îl vor ajuta în rezolvarea problemelor de natură juridică pe care le are, pretinzând în schimb plata unor sume de bani.
Persoana vătămată a mai arătat că la data de 05.10.2011 a încheiat cu L. D. președintele ONG F.N.L.Î.A.N.C.R. o procură judiciară pentru a-i reprezenta interesele cu privire la punerea sa în posesie și eliberarea titlului de proprietate asupra unui teren situat pe raza comunei Alunu, județ V.. Aceasta a achitat inculpatului L. D. în mai multe rânduri suma totală de 5.055 lei pentru care i-au fost emise chitanțe cu titlu de cotizație. Cu toate că nu a efectuat demersurile promise L. D. s-a deplasat în mai multe rânduri la domiciliul acesteia pentru a îi solicita diferite sume de bani motivând că acestea sunt necesare pentru deplasări, acte procedurale și expertize. De asemenea R. C. (ginerele lui C. M.) a declarat că a fost și el indus în eroare de către inculpat, achitând taxa de înscriere în organizație și ulterior achitând contravaloare carburantului consumat cu ocazia deplasărilor inculpatului L. D. la domiciliul soacrei sale, fapt pentru care se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1.050 lei.
La data de 30.05.2012 numitele A. Anișoara și Betej T. din comuna P., . s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, întrucât au fost induse în eroare de aceștia că îl vor ajuta în rezolvarea unor probleme, pretinzând în schimb plata unor sume de bani.
Persoanele vătămate au mai arătat că au achitat inculpatului L. D. în mai multe rânduri suma totală de 5.235 lei pentru care le-au fost emise chitanțe. Deși nu a efectuat demersurile promise, L. D. s-a deplasat în mai multe rânduri la domiciliile acestora pentru a le solicita diferite sume de bani, motivând că acestea sunt necesare pentru a le reprezenta în instanță.
La data de 06.09.2012 numitul C. S. din Mun. Motru, loc. Roșiuța, Jud. Gorj s-a adresat Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” și Fraitoru E. membră a aceleiași organizații, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, întrucât aceștia i-au fost solicitat suma de 800 lei pentru a îl sprijini în rezolvarea unor probleme juridice deși nu au calitatea de avocați sau vreo pregătire juridică în domeniu.
Persoana vătămată a arătat în declarația dată, că întrucât este cercetată într-un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare a apelat la cei doi pentru a îl sprijini în rezolvarea acestei probleme, aceștia solicitându-i în schimb suma de 800 lei. Ulterior realizând că cei doi nu au pregătire juridică și nici posibilitatea reală de a îl sprijini s-a adresat organelor de poliție solicitând efectuarea de cercetări în cauză.
La data de 02.02.2012, numita Kolecha I. din mun. Tg-J., județ Gorj s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, întrucât a fost indusă în eroare de acesta, învinuitul solicitându-i suma totală de 8.900 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică, însă ulterior nu a efectuat nici un demers în sprijinul acțiunii sale.
Partea vătămată a sesizat faptul că inculpatul a indus-o în eroare comunicându-i în mod neadevărat că a obținut o hotărâre împotriva părții adverse cu care este în litigiu civil prin care aceasta ar fi fost amendată cu suma de 70.000 lei.
La datele de 30.05.2012 și 13.09.2012, numiții Pușerea G. și Pușerea M. din ., Jud. Gorj s-au adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” și R. M., inspector în cadrul aceleiași organizații nonguvernamentale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, întrucât a fost indus în eroare de aceste persoane cu ocazia reprezentării într-un litigiu la instanța de judecată, inculpatul L. D. solicitându-i suma totală de 2.142,30 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică, însă ulterior cei doi nu au efectuat nici un demers în sprijinul acțiunii sale.
La data de 23.03.2012, partea vătămată T. V. a sesizat Direcția Națională Anticorupție - Biroul Județean Gorj, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență față de numita R. M. constând în aceea că acesta ar fi abordat-o pe holul instanței de judecată cu ocazia unui proces civil pe care-l avea cu familia Ș. A., dându-i de înțeles că o poate ajuta favorabil cu soluționarea litigiului contra sumei de 5.000 lei, întrucât împreună cu șeful ei, inculpatul L. D., fac parte din ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” și au cunoștințe și influență la judecători și procurori.
Prin ordonanța din 17.04.2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarea R. M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență și disjungerea cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, stabilindu-se că învinuita R. M. a primit suma de 1.305 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică, însă ulterior nu a efectuat nici un demers în sprijinul acțiunii.
La data de 09.08.2011 numita U. A. din . s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, întrucât a fost indusă în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 400 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică, însă ulterior nu a efectuat niciun demers în sprijinul acțiunii sale.
La data de 10.09.2012, numita Pință M. din comuna Turcinești, . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România” deoarece a fost indusă în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 3.000 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 12.09.2012, numita P. I. din comuna Țânțăreni, . a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Tg-J., solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și R. M. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 3.250 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 10.09.2012 numitul C. I. din mun. Tg-J., județ Gorj a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Tg-J., solicitând efectuarea de cercetări față de L. D.
președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 4.300,4 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 10.09.2012 numitul V. C. din oraș Tg-Cărbunești, județ Gorj a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Tg-J., solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 3.400 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 13.09.2012, numita Ș. E.-V. din comuna Săcelu, . a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Tg-J., solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 900 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 14.09.2012 numitul G. I. din comuna Turburea, . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 5.900 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 18.09.2012, numita G. S. din comuna Crasna, . a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Tg-J., solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 9.770 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 26.09.2012, numita O. G. din comuna Bălești, . a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Tg-J., solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și N. D.-I. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 750 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 24.09.2012, numitul G. S. din oraș Bumbești-J., județ Gorj a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 6.745 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 18.09.2012 numitul M. A. din . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 1.300 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 25.09.2012, numita D. M. din oraș Tismana, . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 12.000 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 24.09.2012, numita T. M. din oraș Țicleni, județ Gorj a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de acesta. Astfel aceasta împreună cu tatăl său T. A. au plătit suma totală de 1.700 lei pentru a fi sprijiniți în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceștia le aveau.
La data de 19.09.2012, numitul H. A. din comuna Scoarța, . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 3.555 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 24.09.2012, numitul G. D. din comuna Văgiulești, . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și N. D.-I. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 2.987,5 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 27.09.2012, numitul Ghiorghițoiu V. din mun. Tg-J., localitatea Bârsești, județ Gorj a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și Fraitoru E. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 700 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 27.09.2012, numitul P. I. din comuna Bâlteni, . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și Fraitoru E. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 2.655 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 25.09.2012, numita Șișiu C. din comuna Bâlteni, . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și N. D.-I. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 10.394 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 01.10.2012, numita S. V. din comuna Bumbești-Pițic, . Gorj a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Tg-J., solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și Fraitoru E. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 3.905 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 01.10.2012 numita S. V. din . a sesizat P. de pe lângă Judecătoria Tg-J., solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și Fraitoru E. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 1.500 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 05.10.2012, numita C. F. din ., . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și Fraitoru E. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 1.480 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 04.10.2012 numitul R.-Hutiuc I. din . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și N. D.-I. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 4.690 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 27.09.2012, numita C. C.-V. din mun. Tg-J., județ Gorj a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 3.300 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
La data de 01.10.2012, numitul Ț. V. din oraș Țicleni, județ Gorj a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. președinte al ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de acesta. Astfel a plătit suma totală de 4.800 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 11.10.2012, numitul C. N. din . a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și R. M. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indus în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 7.341 lei pentru a-l sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care acesta le avea.
La data de 04.10.2012 numita N. M. din mun. Tg-J., județ Gorj a sesizat organele de cercetare penală, solicitând efectuarea de cercetări față de L. D. și N. D.-I. președinte respectiv inspector în cadrul ONG „Forța Națională de Luptă Împotriva Abuzurilor Nedreptăților și Corupției din România”, deoarece a fost indusă în eroare de aceștia. Astfel a plătit suma totală de 1.500 lei pentru a o sprijini în rezolvarea unor probleme de natură juridică pe care aceasta le avea.
S-a mai reținut că prejudiciul total cauzat de către inculpatul L. D. și învinuiți este de 130.082,40 lei.
Față de învinuiții Fraitoru E., R. M. și N. D.-I. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unor sancțiuni cu caracter administrativ, apreciindu-se că faptele acestora nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni.
Prin încheierea nr. 126 din 08.09.2012 pronunțată în dosarul_/318/2012 al Judecătoriei Târgu J. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului L. D. pe o perioadă de 29 zile începând cu 08.09.2012 și până la 06.10.2012, constatând întrunite condițiile art.148 lit. f C.pr.pen., în baza ei emițându-se mandatul de arestare preventivă nr. 57/08.09.2012, măsură prelungită pentru o perioadă de 30 de zile prin încheierea nr.140/01.10.2012 pronunțată în dosarul nr._/318/2012 al Judecătoriei Tg-J.
Prin încheierea nr. 157 din 03.11.2012 a Judecătoriei Tg-J. pronunțată în dosarul nr._/318/2012 s-a dispus în baza art. 3001 alin 3 C.pr.pen., rap la art.160b C.pr.pen., menținerea măsurii dispuse anterior, apreciindu-se că temeiurile care au determinat dispunerea măsurii privative de libertate, subzistă și în prezent.
Totodată, prin încheierea din 19.12.2012 instanța în baza art. 3002 C.pr.pen., a menținut arestarea preventivă considerând că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive privative de libertate, dar și la menținerea ei în continuare în împrejurările efectuării de verificări referitoare la arestarea inculpatului la primirea dosarului și în conformitate cu dispozițiile art. 3001 C.pr.pen..
Prin încheierile din 13.02.2013 și 03.04.2013 măsura a fost menținută constându-se subzistența temeiurilor anterioare reținute la luarea și menținerea măsurii arestării preventive.
Cu privire la subzistența temeiului art. 148 lit. f teza I C.pr.pen., instanța de fond a apreciat că este îndeplinită întrucât inculpatul este trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 215 alin 1 și 2 C.pen. și art. 26 alin 1 din Legea nr. 51/1995 raportat la art. 281 C.pen. totul cu aplicarea art. 41 alin 2 C.pen și art. 33 lit. a C.pen, iar dintre infracțiunile menționate, aceea de înșelăciune prevăzută de art. 215 C.pen. este pedepsită de lege cu închisoarea de la 6 luni la 12 ani în varianta normată de alineatul (1) și cu închisoarea de la 3 la 15 ani în varianta normată de alineatul (2).
S-a mai reținut totodată că în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 160b alin 3 C.pr.pen., menținerea arestării preventive se poate dispune în condițiile în care temeiurile ce au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau în cazul în care există noi temeiuri ce impun măsura.
În cauză nu s-au evidențiat noi temeiuri la care face referire articolul indicat anterior.
Astfel, referitor la temeiurile ce au determinat arestarea, acestea au fost reținute ca rezidând din săvârșirea de către inculpat a unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, chestiune incontestabilă și existența probelor ce relevă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, cu referire la cea de-a doua condiție prevăzută de dispozițiile art. 148 alin 1 teza a II-a C.pr.pen., și anume aceea că pentru a se dispune arestarea să există și probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă penală, instanța de fond a constatat ca fiind îndeplinită, alături de condiția prevăzută de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., privind sancționarea cu închisoarea mai mare de 4 ani a infracțiunii săvârșite de inculpatul L. D., în speță a infracțiunii de înșelăciune.
Atât pe parcursul urmăririi penale cât și în timpul judecății indiciile temeinice de săvârșire ale infracțiunii de înșelăciune de către inculpat s-au consolidat în probe (plângeri, declarații de părți vătămate date la urmărirea penală și în cursul cercetării judecătorești, declarații de martori, raport de expertiză contabilă, procese verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice și în mediul ambiental, înscrisuri și proces verbal de consemnare a percheziției în sisteme electronice și procesul verbal de constatare a flagrantului din data de 07.09.2012).
Pericolul concret pentru ordinea publică ca și componentă a condiției prevăzută de dispozițiile art. 148 lit. f C.pr.pen., a cărei existență trebuie determinată în mod obligatoriu, persistă și în prezent, instanța apreciind că starea de libertate a inculpatului ar periclita obiectiv ordinea publică.
A mai reținut instanța de fond că rezoluția infracțională a inculpatului, prin care a prejudiciat un număr mare de persoane (36 persoane conceptate prin actul de sesizare, însă aparent mai mare întrucât în cursul judecății și alte persoane s-au constituit părți civile, indicând că au suferit prejudicii patrimoniale datorită acțiunilor ilicite ale inculpatului L. D., care le-a indus în eroare), proporțional cu numărul actelor materiale, lezând tot atâtea interese de aceeași natură, cuantificate, cuantificabile și nu numai, păgubiții dispersând în mod direct și indirect în mediul social de unde provin comportamentul nociv social, acest lucru fiind de natură a crea o opinie publică dezaprobatoare și intrigată față de actul infracțional.
S-a apreciat că urmarea constă în rezultatul infracțiunilor, implicit săvârșirea acestora a ajuns cunoscută unui număr mare de persoane din diverse medii sociale, geografice și ocupaționale și corespondente domiciliilor părților vătămate ori locurilor de muncă ale acestora, situație în care pe lângă dezaprobarea față de actul ilicit extins, ar apărea suplimentar și dezaprobarea, de data aceasta la adresa autorităților judiciare, în condițiile în care componenții mediului social nu s-ar mai simți protejați, apărați de persoane pe care le-ar considera amenințări la adresa securității patrimoniului și relațiilor interumane.
Totodată, s-a mai reținut că ar considera opinia publică, în general, căci în speță se poate discuta de o percepție la nivelul unei opinii publice extinse, dar și în special persoanele direct afectate de comportamente considerate ca infracțiuni, că statul prin instituțiile de resort nu le protejează interesele și siguranța personală de orice natură prin acțiuni ce ar fi considerate ca îngăduință, lipsă de fermitate și inconsecvență față de persoane ce săvârșesc infracțiuni.
De asemenea, s-a reținut că prin întreruperea măsurii sau înlocuirea ei cu una mai puțin restrictivă (măsura de a nu părăsi localitatea sau țara ce ar fi interpretate tot ca și o stare de libertate, adică inculpatul ar fi privit ca un element readus în mediul social de unde a fost izolat temporar) s-ar poziționa diametral opus față de dezideratul ce poate fi apreciat ca unul general și care ar viza luarea unor măsuri preventive substanțiale, creându-se astfel un conflict între ceea ce așteaptă cetățeanul (reacția autorităților) și răspunsul dat de autoritatea judiciară competentă ce ar dispune lăsarea în libertate.
Concluzionând, instanța de fond a reținut că în aceste împrejurări ordinea de drept și ordinea publică ar mai putea fi tulburată și de reacțiile altor membri ai societății care neavând subiectiv nici o legătură cu ilicitul penal dedus judecății, însă aflând de acesta ar constata că măsurile privative de liberate sunt dispuse aleatoriu, ori pe alte considerente decât cel al legalității în condițiile în care pentru alte infracțiuni de gen, aparent mai ușoare cu prejudicii mai mici s-a dispus privarea de libertate, la acest lucru adăugându-se și chiar persoane față de care s-au luat astfel de măsuri și care ar considera inechitate, în fond un tratament legal discriminatoriu, echitatea ca și spirit al legalității constând în același tratament față de toate persoanele în condițiile unor stări de fapt și de drept asemănătoare.
Astfel, apreciind că sunt existente și în prezent motivele avute în vedere și concretizate în temeiurile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., în baza art. 300 2 C.pr.pen., s-a menținut măsura arestării preventive luată prin încheierea nr. 126 din 08.09.2012 pronunțată în dosarul_/318/2012 al Judecătoriei Târgu J., prelungită prin încheierea nr. 140/01.10.2012 pronunțată în dosarul nr._/318/2012 al Judecătoriei Tg-J. și menținută prin încheierea nr. 157/03.11.2012 a Judecătoriei Tg-J. pronunțată în dosarul nr._/318/2012, respectiv prin încheierile din 19.12.2012, 13.02.2013 și 03.04.2013.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul L. D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în mod greșit instanța a dispus menținerea măsurii arestării preventive, invocându-se ca motive depășirea termenului rezonabil prevăzut de art. 5 paragraful 3 din CEDO și lipsa unor argumente care să susțină măsura preventivă și la 9 luni de la luarea acesteia. S-a mai invocat ca motiv de recurs lipsa probelor care să conducă la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, arătându-se că la dosarul de fond există hotărâri judecătorești care atestă faptul că organizația pe care inculpatul a condus-o și-a desfășurat activitatea conform statutului, banii fiind luați contra chitanțelor emise.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, potrivit dispozițiilor art. 3856 C.pr.pen., art. 38514 C.pr.pen. și sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 3859 C.pr.pen., instanța de control judiciar reține că acesta este nefondat din următoarele considerente:
Tribunalul, în urma propriului examen reține că potrivit art. 3002C.pr.pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b C.pr.pen.
În cauză tribunalul constată că instanța de fond a făcut o justă aplicare a dispozițiilor legale susmenționate pronunțând o încheiere legală și temeinică.
În acest sens, instanța de control judiciar reține că în mod corect prima instanță a apreciat că în cauză temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, dispusă prin încheierea nr. 126 din 08.09.2012 pronunțată în dosarul nr._/318/2012 al Judecătoriei Târgu J., prelungită prin încheierea nr. 140/01.10.2012 pronunțată în dosarul nr._/318/2012 al Judecătoriei Tg-J. și menținută prin încheierea nr. 157/03.11.2012 a Judecătoriei Tg-J. pronunțată în dosarul nr._/318/2012, respectiv prin încheierile din 19.12.2012, 13.02.2013 și 03.04.2013, aceasta fiind luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, respectiv dispozițiile art. 3002 C.pr.pen.
Astfel, în cauză se observă că cerința prevăzută de art. 143 C.pr.pen. privitoare la existența probelor și indiciilor temeinice, verosimile privind săvârșirea faptelor pentru care inculpatul este cercetat este indubitabilă, această susținere fiind probată cu plângerile și declarațiile de părților vătămate, date atât la urmărirea penală cât și în cursul cercetării judecătorești, declarațiile martorilor, raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, procesele verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice și în mediul ambiental, înscrisurile și procesul verbal de consemnare a percheziției în sisteme electronice și procesul verbal de constatare a flagrantului din data de 07.09.2012. Din aceste probe rezultă suficiente indicii din care reiese bănuiala legitimă și verosimilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, respectiv infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 215 alin. 1 și 2 C.pen. și art. 26 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 raportat la art. 281 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen și art. 33 lit. a C.pen., iar privarea sa de libertate nu constituie o înfrângere a principiului de nevinovăție, ci o expresie a aplicării art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, potrivit căruia privarea de libertate este admisibilă „dacă cel în cauză a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o altă infracțiune sau să fugă, după săvârșirea acesteia”.
Pericolul pentru ordinea publică se degajă și din modalitatea de comitere a faptelor, întreaga activitate infracțională pe care inculpatul este bănuit în mod rezonabil că ar fi desfășurat-o fiind caracterizată printr-o durată în timp relativ mare, cuprinsă între anii 2010 și 2012, prin stabilitate, prin angrenarea mai multor persoane și construirea unui grup închegat de indivizi care acționau în consens, prin inducerea în conștiința victimelor și a comunității locale a convingerii că această activitate era în strânsă legătură cu atribuțiile legale ale autorităților judiciare specializate în descoperirea și combaterea faptelor de corupție.
Pe de altă parte, pericolul pentru ordinea publică se degajă din examinarea antecedentelor penale ale inculpatului, acesta fiind anterior condamnat pentru infracțiuni de furt calificat, trafic de influență și înșelăciune, pluralitate infracțională caracterizată în forma recidivei postexecutorii, în concluzie, evidențiindu-se periculozitatea lăsării în libertate a inculpatului, măsura arestării preventive având în situația de față și caracter de protejare a societății.
Aceste considerente sedimentează convingerea instanței de recurs că inculpatul trăiește în deplin dispreț față de regulile de conduită socială și implicit a legalității, aspecte față de care instanța de control judiciar reține univoc că în cauză, pe lângă cerințele prevăzute de art. 143 C.pr.pen, sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen.
Așa fiind, în aprecierea îndeplinirii condiției pericolului pe care lăsarea în libertate a inculpatului îl reprezintă pentru ordinea publică, nu se poate face abstracție de elementele ce țin de gravitatea faptelor, știut fiind că potrivit jurisprudenței CEDO, severitatea sancțiunii și cazierul inculpatului sunt elemente ce pot fi avute în vedere în aprecierea pericolului de sustragere de la proces sau de repetare a infracțiunilor, constituind prin ele însele temeiuri suficiente și pertinente pentru a se aprecia că privarea de libertate satisface în continuare exigențele Convenției Europene fără a se produce încălcarea dispozițiilor acesteia prin arestarea preventivă a inculpatului (a se vedea Cauza Kusyk contra Poloniei, Hotărârea din 24.10.2006 și similar Michta contra Poloniei, Hotărârea din 4 mai 2006).
Pe de altă parte, lăsarea în libertate a inculpatului ar declanșa reacții puternice în rândul opiniei publice generate în principal de temerea că organele judiciare nu reacționează suficient de ferm în cazul unor infracțiuni grave cum sunt infracțiunile de care este acuzat inculpatul.
În ce privește motivul referitor la depășirea termenului rezonabil, instanța de recurs constată că acesta nu se susține cât timp comportamentul inculpatului ca participant la procesul penal a contribuit la prelungirea duratei cercetării judecătorești, amânarea judecării cauzei fiind determinată și de cererile repetate formulate de inculpat pentru pregătirea apărării și angajării de noi apărători, precum și de lipsa inculpatului.
Pe de altă parte, complexitatea cauzei constituie un element ce trebuie avut în vedere la aprecierea duratei rezonabile a măsurii preventive, condiție pe deplin îndeplinită în cauza dedusă judecății.
Durata rezonabilă a detenției conform art. 5 paragraf 3 din Convenție se apreciază în concret, iar în speța de față, în cursul urmăririi penale s-a administrat un amplu și complex probatoriu, astfel încât perioada detenției este una rezonabilă având în vedere gravitatea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și numărul mare de persoane vătămate (cel puțin 36 de persoane) care au suferit prejudicii patrimoniale datorită acțiunilor ilicite ale inculpatului.
Este adevărat că în cauză urmărirea penală s-a finalizat prin emiterea rechizitoriului însă scopul măsurilor preventive nu se mărginește doar la această fază procesuală, ci are în vedere și sustragerea inculpatului de la judecată ori de la executarea pedepsei, așa cum prevăd dispozițiile art. 136 alin. 1 C.pr.pen., astfel încât măsura arestării preventive este proporțională și în această fază procesuală nu se impune înlocuirea sa cu o altă măsură mai puțin restrictivă.
În consecință, având în vedere că temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă subzistă și nu s-au modificat, iar probele administrate până în acest moment nu au relevat incidența nici unui element care să conducă la concluzia existenței unor alte temeiuri de fapt care să releve împrejurarea că măsura arestării preventive nu se mai impune și această măsură ar trebui revocată sau înlocuită cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate, iar această măsură se impune în continuare pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, măsura preventivă fiind temeinică și legală, recursul va fi respins ca nefondat potrivit dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen.
Văzând și dispozițiile art. 192 C.pr.pen. privind cheltuieli judiciare statului,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul L. D. împotriva încheierii din 22.05.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2012 ca nefondat.
Obligă recurentul la 140 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27.05.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
R. I. D. P. T. B.
Grefier,
E. C.
Red. R.I.
Tehnored. E.C.
Jud.fond.M. M.
3 ex/27.05.2013
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
