Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 341/2013. Tribunalul GORJ

Sentința nr. 341/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 8411/95/2013

Dosar nr._ Cod operator: 2442

ROMÂNIA

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA Nr. 341/2013

Ședința publică din 27 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. M. S.

Grefier L. E. O.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. C.,

din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj

Pe rol fiind judecarea plângerii formulate de petenta T. A. împotriva ordonanței nr. 477/P/2013 din 06.09.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petenta T. A., lipsă fiind intimatul Ș. C..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care s-a luat o precizare petentei T. A., ce se află atașată la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând plângerea în stare de judecată, s-a acordat cuvântul pe fond.

Petenta T. A. a solicitat admiterea plângerii formulate, desființarea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale nr. 477/P/2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorului, motivând că nu s-au efectuat cercetări cu privire la toate aspectele ce le-a sesizat, urmând să depună noi probe pe care s-a aflat în imposibilitatea prezentării la dosar întrucât s-a aflat internată în spital la momentul citării sale la parchet.

Procurorul de ședință a susținut că ordonanța de neîncepere a urmăririi penale este temeinică și legală solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată.

TRIBUNALUL

Prin plângerea înregistrată la Tribunalul Gorj sub nr._ petenta T. A. a cerut desființarea ordonanței nr. 477/P/2013 din 06.09.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, în contradictoriu cu intimatul Stioclei C., agent de poliție judiciară în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj.

În motivarea plângerii petenta a susținut că ordonanța dată de procuror este netemeinică și nelegală, impunându-se desființarea acesteia și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmării penale, urmând să fie administrate și alte probe în dovedirea vinovăției intimatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor sesizate prin plângerile ce le-a depus și care au făcut obiectul dosarului 477/P/2013.

Petenta a arătat atât în plângerea formulată, cât și în declarația dată în fața instanței, că nu s-au efectuat cercetări cu privire la infracțiunea de tulburare de posesie săvârșită în modalitatea sustragerii semnelor de hotar de către făptuitor și a precizat că deține o înregistrare video efectuată cu telefonul mobil în care se observă cum acesta o amenință și sustrage un stâlp, probă pe care nu a putut-o prezenta întrucât a fost internată în spital în perioada în care a fost citată la parchet pentru a fi audiată.

Tribunalul analizând plângerea formulată de petiționara T. A., precum și actele și lucrările dosarului reține următoarea stare de fapt:

Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj din data de 06.09.2013 dată de în dosarul nr. 477/P/2013, în baza art. 228 alin. 6 raportat la art. 10 lit. a și d C.pr.pen., art. 38 C.pr.pen., și art. 42 raportat la art. 45 C.pr.pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul Ș. C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 220, art. 193, art. 217 și art. 208, 209 C.pen.

Totodată, s-a disjuns materialul de cercetare penală și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Cărbunești pentru efectuarea de cercetări față de T. E. (A.) ș.a., în legătură cu săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 220, art. 193, art. 217 și art. 208-209 C.pen.

Petenta a formulat plângere împotriva ordonanței de neîncepere a urmării penale, iar prin ordonanța nr. 2081/II/2/2013 și nr. 2083/II/2/2013 din 15.10.2013, prim procurorul a dispus respingerea plângerile formulate de petenta T. A..

În adoptarea soluției s-a arătat că petenta T. A. s-a adresat cu mai multe plângeri organelor de urmărire penală prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de agentul de poliție Ș. C. și membrii familiei acestuia, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208-209 C.pen, art. 193 C.pen, art. 220 C.pen. și art. 217 C.pen. cu motivarea că susnumitul împreună cu părinții și fratele său, i-a ocupat pe nedrept o parte din terenul ce se învecinează cu suprafața ce-i aparține, i-a adresat cuvinte jignitoare și a amenințat-o.

La rândul său Ș. Victoara a solicitat efectuarea de cercetări față de T. E. (A.) și concubinul acesteia, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 220 și art. 208-209 C.pen, cu motivarea că susnumiții, în data de 06.04.2013 i-au înlăturat semnele de hotar ce le despărțeau proprietățile și i-au sustras un număr de 3 pari din lemn.

În motivarea plângerilor, petenta T. A. a susținut că în datele de 15.03.2013 și 05.04.2013 Ș. C. împreună cu fratele și părinții săi i-au ocupat, pe nedrept, o parte din terenul ce se învecinează cu suprafața ce-i aparține, i-au adresat cuvinte jignitoare și au amenințat-o iar în luna septembrie 2012 membrii familiei Ș. au demolat gardul ce le delimita proprietățile și astfel, păsările sale au intrat pe terenul lor, unde au fost omorâte.

De asemenea, printr-o altă plângere formulată, petenta a arătat că și în data de 08.07.2013, Ș. C. și membrii familiei acestuia au pătruns pe nedrept pe terenul în litigiu, i-au cules corcodușele, iar în momentul în care persoana vătămată le-a cerut să părăsească terenul, au alergat-o cu parii și i-au adresat cuvinte jignitoare și amenințări.

În scopul lămuririi stării de fapt a fost citată persoana vătămată T. A. însă aceasta nu s-a prezentat pe a face precizări cu privire la faptele sesizate și pentru a propune probe în susținerea celor reclamate.

Efectuându-se cercetări cu privire la faptele sesizate s-a constatat că Ș. C. a cumpărat terenul pe care le îl deține, în cursul anului 1998 de la familia S., astfel încât atunci când a ocupat suprafața în litigiu a considerat că este proprietarul acestuia, având deci și dreptul să-l posede.

Conform declarației fostului proprietar - martorul S. G., făptuitorul a ocupat, pe toată perioada de la momentul dobândirii până în prezent, suprafața pe care a cumpărat-o, fără a pătrunde pe terenul vecinilor.

Martorul a menționat că a și participat la efectuarea unor măsurători la terenul în litigiu, ocazie cu care s-a stabilit că Ș. C. împreună cu familia sa nu ocupă din suprafața petentei T. A..

Ca atare, în sarcina acestuia nu s-a putut reține comiterea infracțiunii tulburare de posesie, în cauză dispunându-se neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 220 Cod penal.

S-a mai reținut că nici infracțiunea de furt prevăzută de art. 208, 209 C.pen.( sub aspectul că lucrătorul de poliție ar fi cules fructele, respectiv corcodușele persoanei vătămate T. A.) nu subzistă întrucât s-a stabilit că pomii fructiferi-corcoduși, se aflau pe terenul făptuitorului, fapt rezultat din declarația martorilor F. C. și S. G. - fostul proprietar al suprafețelor da de părți.

Nu a rezultat nici săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 193 și art. 217 C.pen., întrucât din depozițiile acelorași martori s-a constatat că Ș. C. nu ar fi adresat amenințări persoanei vătămate sau că i-ar fi omorât păsările.

Împotriva acestei ordonanțe, petenta a formulat plângeri la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj care prin ordonanța nr. 2081/II/2/2013 și nr. 2083/II/2/2013 din 15.10.2013, le-a respins, cu motivarea că din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că făptuitorul nu a comis infracțiunile sesizate, soluția adoptată de procuror fiind temeinică și legală.

Nefiind mulțumită de soluția adoptată, petenta T. A. a formulat plângere la instanță, înregistrată sub nr._ la data de 01.11.2013, susținând, în esență, că se impune desființarea ordonanței și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitorului întrucât soluția adoptată este netemeinică și nelegală, neefectuându-se cercetări față de toate aspectele sesizate, făptuitorul sustrăgându-i un stâlp ce delimita proprietățile (existând încheiat în acest sens și un proces – verbal de către organele de poliție ce s-au deplasat în urma sesizării petentei, la 112).

A mai arătat că nu a putut depune toate dovezile pe care le deține întrucât a fost internată în spital (fila 2 dosar instanță).

Într-o altă declarație depusă la dosarul cauzei (fila 11 dosar instanță) a mai arătat că făptuitorul i-a tulburat posesia ocupându-i din terenul pe care îl posedă de circa 18 ani și a bătut mai mulți stâlpi în cursul lunii aprilie 2013.

Analizând plângerea formulată de către petiționară tribunalul constată că aceasta este întemeiată având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art.1 alin.1 C.pr.pen. procesul penal are ca scop constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

În același timp, art.62 C.pr.pen. statuează că orice cauză trebuie lămurită sub toate aspectele pe baza administrării unor probe, sarcina administrării acestora revenind organelor judiciare.

Se constată în cauza de față că organele de urmărire penală nu au dat eficiență textelor de lege sus menționate, limitându-se la un probatoriu incomplet pentru a motiva că fapta nu a fost săvârșită de intimat și că nu sunt probe în sensul vinovăției acestuia.

Astfel, deși din plângerile și declarațiile persoanei vătămate din datele de 17.04.2013 (fila 8, dosar de urmărire penală), 28.06.2013 (fila 9, dosar urmărire penală), 21.07.2013 (fila 12 dosar urmărire penală), 16.07.2013 (fila 16 dosar urmărire penală), aceasta a sesizat sistematic faptul că făptuitorul Ș. C. a bătut stâlpi de lemn pe terenul său la data de 15.04.2013 și i-a sustras un stâlp de lemn în ziua de 16.07.2013, în acest sens fiind încheiat și un proces verbal de către organele de poliție (fila 13 dosar urmărire penală-în care organele de poliție au descris existența unei gropi pe hotarul dintre cele două proprietăți, partea vătămată afirmând că acolo s-ar fi aflat un stâlp ce a fost sustras de făptuitor), fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 220 alin.2 C.pen – tulburare de posesie săvârșită în formă agravantă, prin desființarea semnelor de hotar, în cauză nu s-au efectuat cercetări cu privire la această infracțiune, ci doar la infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. 1 C.pen., nefăcându-se nicio referire în cuprinsul ordonanței la aspectele susmenționate, motivarea procurorului fiind că făptuitorul nu a ocupat terenul persoanei vătămate, (neputându-se astfel reține săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 220 C.pen.).

De altfel, nici făptuitorul nu a fost audiat cu privire la aceste aspecte, în declarația sa dată în fața procurorului în data de 04.09.2013 nefăcându-se vorbire despre sustragerea semnului de hotar.

Aceasta se impunea cu atât mai mult cu cât în cuprinsul procesului verbal încheiat în data de 16.07.2013, organele de poliție au consemnat că au identificat o groapă pe terenul dintre cele două proprietăți, despre care numita T. A. a afirmat că a rezultat în urma sustragerii stâlpului, ce era bătut acolo, de către numitul Ș. C. iar acesta a plecat în momentul sosirii la fața locului a organelor de poliție (fila 13 dosar urmărire penală).

Totodată, deși s-a făcut vorbire în cuprinsul ordonanței despre declarația martorului S. G., aceasta nu se coroborează cu alte mijloace de probă ce s-ar fi impus a fi administrate.

Astfel, martorul în declarația de la fila 43 (dosar urmărire penale), a declarat că a participat alături de Comisia Locală B. la măsurarea suprafețelor de teren, ocazie cu care s-a constatat că terenul numitei T. A. nu era ocupat de vreo persoană. Se impunea astfel atașarea unei copii a procesului verbal întocmit de comisia locală cu această ocazie.

Pentru considerentele expuse, constată tribunalul că cercetările penale sunt incomplete cât timp nu s-au efectuat cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 220 alin. 2 C.pen., pentru a se putea stabili cu certitudine dacă cele reclamate de partea vătămată sunt reale sau nu, nefiind administrat un probatoriu care să înlăture vinovăția intimatului.

Așa fiind în baza art.2781 alin.8 lit. b C.pr.pen. se impune desființarea ordonanței nr. 477/P/2013 de neîncepere a urmăririi penale emisă de P. de pe lângă Tribunalul Gorj și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de intimat sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 220 alin. 2 C.pen.

Cu ocazia reluării cercetărilor vor fi stabilite în concret următoarele aspecte:

- va fi audiată persoana vătămată cu privire la toate mijloacele de probă pe care înțelege să le propună pentru dovedirea faptelor sesizate și se va atașa la dosarul cauzei o planșă foto după înregistrările video despre care persoana vătămată susține că le deține;

- va fi audiat făptuitorul Ș. C. cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 220 alin. 2 C.pen., avându-se în vedere toate plângerile persoanei vătămate;

- se va depune o copie a procesului verbal întocmit de Comisia Locală B. cu ocazia măsurătorilor efectuate la terenul persoanei vătămate;

- vor fi administrate și alte probe apreciate ca pertinente și concludente, în vederea promovării unei soluții temeinice și legale.

Văzând și dispozițiile art.192 alin. 3 C.pr.pen., în baza art. 2781 alin. 8 lit. b C.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea formulată de petiționara T. A., domiciliată în comuna B., . împotriva ordonanței nr. 477/P/2013 din 06.09.2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Desființează în parte ordonanța nr. 477/P/2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj și trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale față de intimatul Ș. C. cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 220 alin. 2 C.pen.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 27.11.2013.

Președinte,

L. M. S.

Grefier,

L. E. O.

Red. L.M.S.

Tehn. 2 ex L.E.O./03.12.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 341/2013. Tribunalul GORJ