Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 71/2013. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 71/2013 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 25-03-2013 în dosarul nr. 47/98/2013
Dosar nr. unic :_
ROMANIA
TRIBUNALUL I.
SENTINȚA PENALĂ NR. 71 /F
Ședința publică din data de 25.03.2013
Tribunalul compus din:
P.: TĂNCUȚA M.
GREFIER: C. A. I.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul I., reprezentat de procuror N. A.
Pe rol soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul M. I., trimis în judecată prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița sub nr. 155/P/2012 din data de 18 decembrie 2012, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală (neevidențierea, în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate) în formă continuată, prevăzută de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal; evaziune fiscală (reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la data scadentă a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă) în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și sustragerea de la plata contribuției de șomaj angajator, în formă continuată, prevăzută de art. 111 din Legea nr. 76/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul M. I., asistat de avocat R. T., lipsind partea civilă S. R., prin A.N.A.F., reprezentată de D.G.F.P. Ialomița și partea responsabilă civilmente S.C. N. S. SRL Țăndărei.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că la acest termen de judecată este îndeplinită procedura de citare cu părțile.
Tribunalul, la acest termen de judecată constată îndeplinită procedura de citare cu părțile.
Tribunalul, din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 300 Cod procedură penală, pune în discuție regularitatea actului de sesizare.
Reprezentantul parchetului, față de infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și unitatea de parchet care a întocmit rechizitoriul, apreciază că această instanță este legal sesizată.
Apărătorul inculpatului consideră că instanța este legal sesizată, față de faptele comise de inculpat și unitatea de parchet care a întocmit rechizitoriul.
Tribunalul, având în vedere încadrarea juridică dată faptelor și unitatea de parchet care a întocmit rechizitoriul, constată că este competentă să judece această cauză, fiind legal sesizată.
Conform art. 70 Cod procedură penală, instanța aduce la cunoștința inculpatului faptele care formează obiectul cauzei și îl întreabă pe acesta dacă își menține opțiunea privind judecarea cauzei conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.
Inculpatul, întrebat fiind, precizează că știe pentru ce fapte este trimis în judecată și solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Tribunalul pune în discuție admisibilitatea acestei cereri, în raport de dispozițiile O.G. nr. 121/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de admitere a cererii, inculpatul recunoscând în totalitate faptele.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea cererii. Totodată, învederează instanței că inculpatul nu a achitat prejudiciul însă va depune diligențe în vederea achitării acestuia.
Tribunalul, având în vedere întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale, conținutul rechizitoriului, poziția inculpatului, dispozițiile art. V ale O.U.G. nr. 121/2011, admite cererea de judecare conform procedurii simplificate și procedează la audierea inculpatului, conform art. 320 ind. 1 alin. 3 Cod procedură penală, declarația fiind consemnată, semnată și atașată la dosar.
Tribunalul, având în vedere că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenire și combaterea evaziunii fiscale au fost modificate prin Legea nr. 50/14 martie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 146 din 19 martie 2013, pune în discuție aplicarea art. 13 Cod penal, legea mai favorabilă fiind Legea nr. 241/2005 nemodificată.
Reprezentantul parchetului și apărătorul inculpatului, pe rând, arată că sunt de acord cu aplicarea legii mai favorabile cu privire la infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 și totodată că nu mai au alte cereri sau excepții de formulat în cauză.
Tribunalul ia act, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, precizează că inculpatul M. I. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița, nr. 155/P/2012 din data de 18 decembrie 2012, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală (neevidențierea, în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate) în formă continuată, prevăzută de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal; evaziune fiscală (reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la data scadentă a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă) în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și sustragerea de la plata contribuției de șomaj angajator, în formă continuată, prevăzută de art. 111 din Legea nr. 76/2002 cu art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, s-a reținut că inculpatul în calitate de administrator al S.C. N. S. S.R.L. Țăndărei, în perioada martie 2009 – decembrie 2011, prin mai multe acte de executare săvârșite în baza unei rezoluții infracționale unice nu a înregistrat în evidențele contabile ale societății operațiunile comerciale realizate cu beneficiarul S.C. GRĂDINA URSULUI S.R.L., și veniturile realizate aferente, prejudiciind bugetul de stat cu impozit pe profit, TVA și accesorii aferente; a reținut și nevirat, pentru mai mult de 30 de zile de la data scadentă, contribuțiile și impozitele cu reținere la sursă aferente raporturilor de muncă cu salariații, prejudiciind bugetul consolidat; nu a virat la buget contribuția angajatorului la fondul de șomaj, contribuție pe care a constituit-o conform documentelor contabile.
Solicită condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, urmând ca la individualizarea pedepselor să se aibă în vedere aplicarea prevederilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, având în vedere că inculpatul a înțeles să beneficieze de aceste prevederi, precum și de circumstanțele reale și personale ale acesteia. Totodată, solicită a se reține pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenire și combaterea evaziunii fiscale și dispozițiile art. 13 Cod penal, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 50/14 martie 2013. Cu privire la latura civilă a cauzei, urmează a fi obligată inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile către partea civilă S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice Ialomița precum și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apărătorul inculpatului, având cuvântul, arată că inculpatul a înțeles să beneficieze de aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, și în funcție de poziția inculpatului în fața instanței de judecată, solicită a se aplica o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege. Având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, solicită ca să-i fie aplicate dispozițiile art. 81 – 82 Cod penal. Totodată, având în vedere conduita inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunilor, precum și de atitudinea de recunoaștere și regret a faptelor săvârșite, solicită să se facă și aplicarea dispozițiilor art. 74 – 76 Cod penal. Cu privire la latura civilă a cauzei, solicită obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile către partea civilă S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice Ialomița; fără cheltuieli de judecată
Inculpatul M. I., în ultimul cuvânt, arată că regretă faptele și dorește să achite prejudiciul, iar cu privire la pedeapsa la care va fi condamnat, lasă la aprecierea instanței.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza rămâne în pronunțare.
După deliberare,
INSTANȚA
Cu privire la cauza penală de față:
Prin rechizitoriul nr. 155/P/2012 din 18 decembrie 2012 întocmit de P. de pe lângă Tribunalul Ialomița înregistrat la această instanță sub nr. unic_ din 4 ianuarie 2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. I., fiul lui I. și M., născut la data de 02.02.1957 în localitatea M. K., județul Ialomița, domiciliat în Țăndărei, ., județul Ialomița, cetățenie română, studii medii, posesor al C.I. . nr._ eliberat de SPCLEP Țăndărei, CNP_, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală (neevidențierea, în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate) în formă continuată, prevăzută de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal; evaziune fiscală (reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la data scadentă a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă) în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și sustragerea de la plata contribuției de șomaj angajator, în formă continuată, prevăzută de art. 111 din Legea nr. 76/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-a reținut în actul de sesizare al instanței că în calitate de administrator al S.C. N. S. S.R.L. Țăndărei, în perioada martie 2009 – decembrie 2011, prin mai multe acte de executare săvârșite în baza unei rezoluții infracționale unice nu a înregistrat în evidențele contabile ale societății operațiunile comerciale realizate cu beneficiarul S.C. GRĂDINA URSULUI S.R.L., și veniturile realizate aferente, prejudiciind bugetul de stat cu impozit pe profit, TVA și accesorii aferente; a reținut și nevirat, pentru mai mult de 30 de zile de la data scadentă, contribuțiile și impozitele cu reținere la sursă aferente raporturilor de muncă cu salariații, prejudiciind bugetul consolidat; nu a virat la buget contribuția angajatorului la fondul de șomaj, contribuție pe care a constituit-o conform documentelor contabile.
Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații inculpat, martori, plângere penală Garda Financiară – Secția Ialomița, extrase de cont Raiffeisen Bank, instituire sechestru asigurator, cazier judiciar, proces-verbal de inspecție fiscală, relații de la părțile civile.
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de libertate.
Analizând probatoriile administrate pe parcursul urmăririi penale instanța reține următoarea situație de fapt.
În anul 2009, inculpatul M. I. și N. A. au înființat S.C. N. S. S.R.L. Țăndărei, societate înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_ .
Din datele de evidență ale O.R.C. rezultă că părțile sociale sunt deținute 95 % de inculpat și 5% de N. A., inculpatul având calitatea de administrator al societății.
Principalul obiect de activitate al societății îl constituie – intermedierea în comerțul cu combustibili, minereuri, metale și produse chimice – cod CAEN 4612.
În luna martie 2012 societatea a făcut obiectul unei inspecții fiscale generale realizată de inspectorii fiscali din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Ialomița – A.I.F., controlul materializându-se în procesul-verbal nr._ din 19.03.2012 (fila 12 – dosar urm. penală).
De asemenea, s-a dispus și efectuat un control încrucișat de către consilierii din cadrul D.G.F.P. C. la S.C. GRĂDINA URSULUI S.R.L. T., județul C., încheindu-se procesul-verbal din 9 mai 2012 (fila 151 – dosar urm. penală).
În urma acestor controale a rezultat existența unor operațiuni comerciale (prestări servicii) neînregistrate contabil, în semestrul II – 2010, la nivelul S.C. N. S. S.R.L., în relațiile cu beneficiarul S.C. GRĂDINA URSULUI S.R.L. T..
Concret, au fost identificate, înregistrate în evidențele contabile ale beneficiarului, 3 facturi fiscale emise de S.C. N. S. S.R.L. (05/01.11.2010 în valoare de 5.000 lei, 06/03.11.2010 în valoare de 3.640 lei, 07/04.11.2010 în valoare de 5.000 lei), achitate integral, cu numerar, conform chitanțelor 4/01.11.2010, 5/03.11.2010, 6/10.11.2010.
Aceste facturi fiscale și chitanțe nu sunt înregistrate în evidențele contabile ale S.C. N. S. S.R.L.
Important de menționat este că respectivele facturi fiscale nu au fost eliberate din facturierele puse la dispoziție de învinuit, pentru realizarea inspecției fiscale.
La nivelul consecințelor fiscale, inspectorii au constatat prejudicierea bugetului de stat cu impozit pe profit, TVA și accesorii aferente acestora, prejudiciul total cuantificat de inspectorii fiscali (pentru această faptă) fiind de 6.037 lei.
Operațiunile comerciale atestate prin facturile menționate sunt reale, astfel cum rezultă din înscrisurile administrate, ce se coroborează cu declarațiile martorului S. M. (administrator S.C. GRĂDINA URSULUI S.R.L.) și cu declarațiile inculpatului M. I..
Conform constatărilor procesului verbal de inspecție fiscală, la data controlului societatea N. S. SRL înregistra impozite și contribuții cu reținere la sursă, nevirate la bugetul consolidat, aferente perioadei 2009 – decembrie 2011, după cum urmează: CAS asigurați – 4226 lei debit și penalități; CASS asigurați – 2739 debit și penalități; impozit pe venit din salarii – 3081 lei debit și penalități; șomaj asigurați – 248 lei debit și penalități.
De asemenea s-a mai constatat nevirarea contribuțiilor de șomaj datorate de angajator în cuantum de 256 lei.
Toate aceste impozite și contribuții au fost reținute de la salariații societății, astfel cum rezultă din ștatele de plată existente la dosarul cauzei.
Contribuția șomaj angajator a fost și ea constituită la nivelul societății astfel cum rezultă din documentele contabile analizate de inspectorii fiscali, aspect ce se coroborează cu declarațiile inculpatului M. I..
Probele administrate în cauză (rulajul de casă și cont, ce se coroborează cu relațiile comunicare de D.G.F.P. Ialomița sub aspectul rezultatului financiar al societății, cu rezultatul cercetărilor pentru fapta de neînregistrare a veniturilor rezultate din operațiunile comerciale efectuate se coroborează fără dubiu în sensul existenței resurselor financiare necesare pentru achitarea acestor impozite și contribuții.
Conform adresei nr._ din 10 octombrie 2012 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Ialomița, factura emisă de S.C. N. S. S.R.L. Țăndărei pentru S.C. GRĂDINA URSULUI S.R.L. T. nu se regăsesc în cele două facturi ale S.C. N. SRV S.R.L. Țăndărei.
Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanță rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarații inculpat, martori, procesele-verbale de inspecție fiscală întocmite de D.G.F.P. Ialomița și C., relațiile comunicate de D.G.F.P. Ialomița, I.T.M. Ialomița și S.C. GRĂDINA URSULUI S.R.L. T..
Audiat în cursul urmăririi penale (fila 47 – 51 – dosar urm. penală) inculpatul M. I. a recunoscut neînregistrarea în evidențele contabile ale . Țăndărei a facturilor fiscale menționate cu motivația că acestea i-au fost sustrase din autovehicul dar nu a întreprins nici un demers ulterior pentru obținerea duplicatelor și înregistrarea lor și nici nu a formulat plângere penală la organul de poliție.
De asemenea a mai arătat că din veniturile obținute a plătit furnizorii comerciali, salariile și utilitățile în loc să-și achite obligațiile de plată la buget, sperând să mențină societatea în funcțiune.
Inculpatul a fost audiat de instanță la termenul din 25 martie 2013.
A declarat că înțelege ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaște și însușește, nu solicită admiterea de probe noi, recunoscând faptele pentru care a fost trimis în judecată, solicitând să se facă aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.
În drept, fapta inculpatului M. I. care în perioada martie 2009 – decembrie 2011, prin mai multe acte de executare săvârșite în baza unei rezoluții infracționale unice nu a înregistrat în evidențele contabile ale societății operațiunile comerciale realizate cu beneficiarul S.C. GRĂDINA URSULUI S.R.L. T. și veniturile realizate, prejudiciind bugetul de stat constituie infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care în aceeași perioadă și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a reținut și nu a vărsat cu intenție în cel mult de 30 de zile de la scadentă, sumele reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă constituie infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenire și combaterea evaziunii fiscale a modificat prin Legea nr. 50/14 martie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 146 din 19 martie 2013.
Potrivit noilor modificări constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 6 ani închisoare, reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozit sau contribuții cu reținere la sursă.
Conform art. 13 Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă, întrucât textul art. 6 din Legea nr. 241/2005 nemodificat prevede pedepse mai mici decât cele modificate prin Legea nr. 50/2013 (1 – 3 ani în loc de 1 – 6 ani), urmează a se face în cauză aplicarea art. 13 Cod penal, legea mai favorabilă fiind Legea nr. 241/2005 nemodificată.
Fapta aceluiași inculpat care în aceeași perioadă și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale nu a virat la bugetul de contribuția angajatorului la fondul de șomaj, constituie infracțiunea prevăzută de art. 111 din Legea nr. 76/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Întrucât faptele au fost săvârșite înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 33 Cod penal.
În temeiul art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, constatând că faptele există, constituie infracțiune de evaziune fiscală și sustragere de la plata contribuțiilor de șomaj angajator și au fost comise de inculpatul M. I., urmează a se pronunța condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului urmează a avea în vedere criteriile generale de individualizare, gradul de pericol social concret al faptelor, limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege, persoana inculpatului, astfel încât să se realizeze eficient scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 Cod penal.
La stabilirea pedepselor pentru cele două infracțiuni săvârșite se va face și aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală în sensul că în cazul judecării după procedura simplificată privind recunoașterea vinovăției, limitele de pedeapsă în cazul închisorii se reduce cu 1/3.
Legat de persoana inculpatului se va ține seama de vârsta acestuia, conduita bună a acestuia înainte de săvârșirea faptelor și în fața instanței de judecată, urmând a-i aplica circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal și reducerea pedepselor în temeiul art. 76 Cod penal.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei rezultante, tribunalul apreciază că ținând seama de persoana inculpatului, de comportamentul său, de acordul de a despăgubi partea civilă, sunt întrunite în cauză în mod cumulativ condițiile de admisibilitate ale acordării suspendării executării pedepsei.
Totodată, apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat și chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai săvârși alte infracțiuni.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie aplicată inculpatului M. I.:
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 Cod penal, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.
Astfel, raportat la cauzele C. c. României (hotărârea din 1 iulie 2008) și Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.
În plus, față de jurisprudența Curții în materie, instanța va avea în vedere și decizia nr. LXXIV(74) din 5.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că dispozițiile art. 71 Cod penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I-c Cod penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 Cod penal.
Astfel, natura faptei săvârșite determină instanța a apreciat că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată, motiv pentru care, în baza art. 71 Cod penal și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional CEDO, va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanța va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Cu privire la latura civilă a cauzei.
Prin adresa nr._ din 28.01.2013, DGFP Ialomița s-a constituit ca parte civilă solicitând obligarea inculpatului M. I. la plata sumei de 11.525 lei, reprezentând: 1833 lei – impozit pe veniturile din salarii; 3030 lei – CAS asigurați; 175 lei – șomaj angajator; 170 lei – șomaj asigurați; 1917 lei – sănătate asigurați; 1760 lei – impozit profit și 2640 lei – TVA, cu dobânzile și penalitățile calculate până la data achitării debitului.
Întrucât inculpatul M. I. a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în calitate de administrator al . Țăndărei, urmează a fi obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor în sumă de 11.525 lei către partea civilă DGFP Ialomița, și dobânzile și penalitățile calculate până la data achitării debitului.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 241/2005 în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie.
Prin ordonanța nr. 155/P/10 septembrie 2012, P. de pe lângă Tribunalul Ialomița a dispus indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurator a bunurilor imobile și mobile din patrimoniul inculpatului și al părții responsabile civilmente.
Conform procesului-verbal din 13 septembrie 2012 (fila 128 – dosar urm. penală) organul de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Ialomița – Serviciul de Investigare a fraudelor s-a instituit sechestru asigurator asupra unui autoturism Renault Clio, SS/M80984/_, culoare albă, înmatriculată sub nr._, având . VF1B_, având în bord cu un număr de_ km parcurși.
Urmează ca să se mențină sechestrul asigurator asupra bunului menționat mai sus.
În conformitate cu dispozițiile art. 13 din Legea nr. 142/2005 la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare pentru vreuna dintre infracțiunile prevăzute de acest act normativ, urmează a se comunica oficiului național al registrului Comerțului o copie a dispozitivului hotărârii judecătorești definitive.
Potrivit art. 191 alin. 3 Cod procedură penală urmează a fi obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Văzând și dispozițiile art. 361 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
În baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 3201 alin. 1 și 7 Cod procedură penală și art. 74 – 76 Cod penal condamnă inculpatul M. I. (fiul lui I. și M., născut la data de 02.02.1957 în localitatea M. K., județul Ialomița, domiciliat în Țăndărei, ., județul Ialomița, cetățenie română, studii medii, posesor al C.I. . nr._ eliberat de SPCLEP Țăndărei, CNP_) la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru infracțiunea de omisiuni a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate ori a veniturilor realizate.
În baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. 2 Cod penal cu art. 13 Cod penal, cu art. 3201 alin. 1 și 7 Cod procedură penală, art. 74 – 76 Cod penal, condamnă același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de nevărsare cu intenție în cel mult 30 zile de la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă.
În baza art. 111 din Legea nr. 76/2002 cu art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 3201 alin. 1 și 7 Cod procedură penală, art. 74 – 76 Cod penal, condamnă același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru sustragerea de la obligația privind plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
În baza art. 33 – 34 Cod penal inculpatul M. I. are de executat pedeapsa de 8 luni închisoare.
Face în cauză aplicarea art. 71 și 64 lit. a teza a II-a lit. b Cod penal.
În baza art. 81 – 82 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni.
Pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal și art. 359 Cod procedură penală.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei închisorii de 8 luni aplicată inculpatului.
În baza art. 14 Cod procedură penală, art. 346 Cod procedură penală obligă inculpatul M. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente . Țăndărei, ., județul Ialomița, la plata sumei de 11.525 lei, despăgubiri civile cu dobânzile și penalitățile aferente către partea civilă S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice Ialomița.
În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 menține sechestrul asigurator instituit prin Ordonanța nr. 155/P/2012 din 20 septembrie 2012 emis de P. de pe lângă Tribunalul Ialomița asupra autoturismului Renault Clio 55/M80984/_ de culoare albă cu numărul de înmatriculare_ .
În baza art. 13 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 dispune comunicarea către Oficiul Național al Registrului Comerțului a unei copii de pe dispozitivul prezentei sentințe rămase definitive.
În baza art. 191 alin. 3 Cod procedură penală obligă inculpatul M. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente . Țăndărei la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu apel în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și inculpat și de la comunicare pentru partea civilă și partea responsabilă civilmente.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.: T. M.
Dact.: I.C.A.
3 ex./ 26.03.2013
| ← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
