Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr. 244/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 244/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 03-12-2015
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV- SECȚIA PENALĂ
operator de date cu caracter personal nr._
dosar nr. 2489/ 93/ 2015
SENTINȚA PENALĂ nr. 244/F
Ședința publică din data de 03.12.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – N. A. - judecător
GREFIER – C. V.
M. P. – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror A. C. .
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestatia la executare formulată de condamnatul B. S., privind sentința penală nr. 220/ 10.02.2015 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală, MEPÎ nr. 541 din 24.02.2015.
Potrivit art. 369 alin. 1 C. pr. pen., ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal al cauzei făcut în ședința publică, condamnatul B. S. a fost reprezentat de av.of. D. M. care depune delegație de substituire a d-nei av. of. D. F.-C. .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri sau excepții de formulat, Tribunalul acordă cuvântul asupra contestației de față.
Av. D. M. având cuvântul în apărarea condamnatului B. S., solicită respingerea cererii ca inadmisibilă, având în vedere că a mai fost soluționat un dosar având același obiect la data de 02.12.2015.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, în temeiul art.599 alin.5 C.pr.pen. solicita respingerea cererii ca inadmisibila existând identitate de persoană, de temei, de motive ca și în dosarul nr._ care a fost soluționat la data de 02.12.2015.
Instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei penale de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 06.10.2015 sub nr._/93/2015, condamnatul B. S. a solicitat următoarele:
- aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 6 C.pen.;
- înlăturarea sporului aplicat prin prisma art.10 din Legea nr.187/2012 și art. 7 C. pen. cu referire la aplicarea legii penale temporale;
- aplicarea prev. art. 19 din Legea 682/2002.
În motivarea cererii petentul a citat dispozițiilor art.6 C.pen. arătând că este obligatoriu să se compare pedeapsa pentru fiecare dintre infracțiunile care compun pluralitatea de infracțiuni cu maximul prevăzut de legea penală nouă și să se reducă fiecare pedeapsă aplicată la maximul special prevăzut de legea nouă în cazul în care se constată că depășește maximul special, operațiune care este obligatorie și independentă de pedeapsa rezultantă; mai arată că ÎCCJ a stabilit că nu este posibil ca după reducerea pedepselor stabilite pentru fiecare infracțiune componentă a pluralității respective potrivit legii noi, contopirea să se facă potrivit legii vechi deoarece contopirea a fost făcută deja cu caracter definitiv.
Totodată, citând disp. art.10 din Legea nr.187/2012 condamnatul arată că procedura contopirii se impune a fi făcută tot sub imperiul legii vechi și fără acordarea vreunui spor ce nu a fost acordat prin hotararea de condamnare; invocă hotărârea definitivă nr.29/2014 din 26.02.2014 pronunțată în dosarul nr._ a Curții de Apel București, Decizia nr._ /HP/ICCJ, solicitând ca instanța să aibă în vedere și Decizia nr.1470/2011 din data de 08.11.2011.
Petentul a mai făcut referire la Deczia Curții Constituționale nr.1092/2012 din data de 18.12.2012 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.853 din data de 02.12.2012, în care s-a constatat că normele legale criticate sunt constituționale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârșite sub imperiul legii vechi.
In drept cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art.6 C.pen. și art. 10 din Legea nr.187/2012.
Din oficiu, instanța a atașat la dosar copia xerox a fișei de evaluare și a copia mandatului de executare nr.541 din 24.02.2015 în a cărui executare se află, în prezent, condamnatul (filele 18-24).
Examinând înscrisurile depuse la dosar, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr. 220/ 10.02.2015 a Tribunalului Bucuresti – Sectia I Penala, ramasa definitiva prin necontestare privind pe petentul B. S., s-au dispus următoarele:
În baza art. 462 C.proc.pen. raportat la art. 453 alin. 1 lit. e) C.proc.pen. s-a admis cererea de revizuire formulată de condamnatul B. S., constatând că sentința penală nr.335/19.02.2014 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin decizia penală nr.288/C/28.05.2014 a C. și sentința penală nr.821/18.03.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, definitivă prin decizia penală nr.684/C/29.05.2014 a Tribunalului București nu se pot concilia.
S-a anulat sentința penală nr.335/19.02.2014 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin decizia penală nr.288/C/28.05.2014 a C., precum și mandatul de executare a pedepsei de 12 ani și 6 luni închisoare emis în baza acesteia, respectiv MEPI nr.624/02.06.2014 al Tribunalului București.
S-a anulat sentința penală nr.821/18.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, definitivă prin decizia penală nr.684/C/29.05.2014 a Tribunalului București, precum și mandatul de executare a pedepsei de 13 ani închisoare emis în baza acesteia, respectiv MEPI nr.1030/02.06.2014 al Judecătoriei Sectorului 5 București.
În baza art.595 Cpp rap.la art.23 din Legea 255/2013 și art.6 C.p. s-a admis contestația la executare având ca obiect sesizarea Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile din Penitenciarul Rahova, privind condamnarea dispusă față de B. S. prin sentința penală nr. 107/27.01.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, definitivă prin nerecurare și în consecință:
S-a constatat că prin sentința penală nr. 107/27.01.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, definitivă prin nerecurare, s-au contopit pedepsele aplicate în cauză cu cele din sentința penală nr.677/03.08.2012 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr.1922/09.10.2012 a C., sentință prin care au fost, la rândul lor, contopite pedepsele aplicate prin sentințele penale nr.846/06.12.2010 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr.1672/22.05.2012 a ÎCCJ, nr.19/19.01.2010 a Tribunalului A., definitivă prin decizia penală nr.288/31.01.2012 a ÎCCJ și nr.60/14.02.2011 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.997/03.04.2012 a ÎCCJ.
S-a repus în individualitatea lor toate pedepsele aplicate prin toate aceste sentințe penale după cum urmează:
- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată în baza art.26 Cp rap.la art.215 alin.2,3 Cp cu aplicarea art.320/1 alin.7 Cpp și pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată în baza art.26 Cp rap.la art.215 alin.2,3 Cp cu aplicarea art.320/1 alin.7 Cpp, ambele aplicate prin sentința penală nr. 107/27.01.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, definitivă prin nerecurare.
- pedeapsa de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b Cp aplicată în baza art.7 alin.1 din Legea 39/2003 și pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b Cp aplicată în baza art.215 alin.1,2,3,4,5 Cp cu art.41 alin.2 Cp; ambele aplicate prin sentința penală nr.19/19.01.2010 a Tribunalului A., definitivă prin decizia penală nr.288/31.01.2012 a ÎCCJ.
- pedeapsa de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit. b Cp aplicată în baza art.7 alin.1 din Legea 39/2003 cu art.9 alin.2 din Legea 39/2003 și pedeapsa de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cp aplicată în baza art.215 alin.1,2,3,5 Cp cu art.41 alin.2 Cp și art.19 din OUG nr.43/2002, ambele aplicate prin sentința penală nr.846/06.12.2010 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr.1672/22.05.2012 a ÎCCJ.
- pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cp aplicată în baza art.215 alin.1,2,3,4,5 Cp cu art.41 alin.2 Cp, art.320/1 alin.7 Cpp și pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată în baza art.11 lit.c din Legea 87/1994 cu art.13 Cp, ambele aplicate prin sentința penală nr.60/14.02.2011 a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr.997/03.04.2012 a ÎCCJ.
Sporul de 1 an închisoare aplicat în urma contopirii tuturor acestor pedepse.
În baza art.6 Cp s-a redus pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată în baza art.7 alin.1 din Legea 39/2003 cu art.9 alin.2 din Legea 39/2003 la noul maxim de 5 ani închisoare potrivit art.367 alin.1 Cp;
În baza art.6 Cp s-a redus pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată în baza art.215 alin.1,2,3,5 Cp cu art.41 alin.2 Cp și art.19 din OUG nr.43/2002 la noul maxim de 5 ani închisoare potrivit art.244 alin.2 Cp;
În baza art.6 s-a redus pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată în baza art.7 alin.1 din Legea 39/2003 la noul maxim de 5 ani închisoare potrivit art.367 alin.1 Cp;
În baza art.6 Cp s-a redus pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată în baza art.215 alin.1,2,3,4,5 Cp cu art.41 alin.2 Cp la noul maxim de 5 ani închisoare potrivit art.244 alin.2 Cp;
În baza art.6 Cp s-a redus pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare aplicată în baza art.215 alin.1,2,3,4,5 Cp cu art.41 alin.2 Cp, art.320/1 alin.7 Cpp la noul maxim de 5 ani închisoare potrivit art.244 alin.2 Cp.
S-a constatat că pedeapsa rezultantă stabilită initial, de 13 ani închisoare, prin sentința penală nr. 107/27.01.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea, definitivă prin nerecurare, este mai mica decât cea calculată potrivit art.38 și art.39 din noul cod penal.
A fost menținută pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.66 lit.a,b,g Cp după executarea pedepsei principale.
S-a facut aplicarea dispozițiilor art.65 rap.la art.66 lit.a,b,g Cp pe durata executării pedepsei.
S-a dedus din durata pedepsei perioadele executate de la 28.06.2006 la 22.07.2006 (sentința penală nr.60/2011 a Tribunalului C.), de la 16.09.2008 la 02.02.2012 (sentința penală nr.846/2010 a Tribunalului București) și de la 03.02.2012 la zi.
A fost anulat MEPI nr.1333/12.10.2012 emis de Tribunalul București în baza sentinței penale nr.677/03.08.2012 pronunțată de Tribunalul București.
A fost anulat MEPI nr.176/19.02.2014 emis de Judecătoria Oradea în baza sentinței penale nr. 107/27.01.2014 pronunțată de Judecătoria Oradea.
S-a constatat că mandatele de executare emise în baza sentințelor penale nr.846/2010 a Tribunalului București, nr.19/2010 a Tribunalului A. și nr.60/2011 a Tribunalului C. au fost anulate prin sentința penală nr.677/2012 a Tribunalului București.
S-a dispus emiterea unui nou MEPI pentru executarea pedepsei de 13 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit.a,b,g C.p. după executarea pedepsei principale.
În baza sentinței penale anterior menționată, ramasa definitiva prin necontestare la 24.02.2015, Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala, a emis în sarcina condamnatului B. S. mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.541/24.02.2015.
II. Prin sentința penală nr.241/ 02.12.2015 pronunțată de Tribunalul Ilfov, în baza art. 599 Cod procedură penală raportat la art. 595 Cod procedură penală, văzând și decizia Curții Constituționale nr. 67/2015, văzând și decizia Inaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1 / 2014 dată în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a admis contestația la executare formulată de petentul condamnat B. S. - fiul lui C. și V., născut la data de 28.03.1965, în prezent aflat în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.541 din data de 24.02.2015 al Tribunalului București – Secția I-a penală; a fost descontopită pedeapsa principală rezultantă de 13 ani de închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 220 / 2015 a Tribunalului București – Secția I-a penală, astfel cum a rămas aceasta definitivă, și s-a repus în individualitatea lor cele 8 pedepse principale componente, după cum urmează:
1) - pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare aplicată în baza art. 26 din vechiul Cod penal (în vigoare până la 01.02.2014) raportat la art.215 alin.2 și 3 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.320 ind.1 alin.7 din vechiul Cod de procedură penală (în vigoare până la 01.02.2014) ;
2) - pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare aplicată în baza art. 26 din vechiul Cod penal raportat la art.215 alin.2 și 3 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.320 ind.1 alin.7 din vechiul Cod de procedură penală ;
3) - pedeapsa de 12 ani de închisoare aplicată în baza art.7 alin.1 din legea 39/2003 ;
4) - pedeapsa de 10 ani și 6 luni de închisoare aplicată în baza art.215 alin.1,2 ,3,4 și 5 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal ;
5) - pedeapsa de 9 ani de închisoare aplicată în baza art.7 alin.1 din legea 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin.2 din legea 39/2003 ;
6) - pedeapsa de 9 ani de închisoare aplicată în baza art.215 alin.1,2 ,3 și 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal și cu aplicarea art. 19 din O.U.G. 43 / 2002;
7) - pedeapsa de 6 ani și 8 luni de închisoare aplicată în baza art.215 alin.1, 2, 3, 4 și 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal și cu aplicarea art. 320 ind.1 alin.7 din vechiul Cod de procedură penală ;
8) - pedeapsa de un an și 6 luni de închisoare aplicată în baza art.11 litera c) din legea 87/1994, cu aplicarea art.13 din vechiul Cod penal ;
În baza art. 6 alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 19 din legea 682/2002, a fost redusă pedeapsa principală de 12 ani de închisoare aplicată în baza art.7 alin.1 din legea 39/2003, la noul maxim special, în cuantum de 2 ani și 6 luni de închisoare, în conformitate cu art. 367 alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 19 din legea 682/2002 .
În baza art. 6 alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 19 din legea 682/2002, a fost redusă pedeapsa principală de 10 ani de închisoare aplicată în baza art. 215 alin.1,2,3,4 și 5 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal, la noul maxim special, în cuantum de 2 ani și 6 luni de închisoare, în conformitate cu art. 244 alin.1 și 2 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 19 din legea 682/2002 .
În baza art. 6 alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 19 din legea 682/2002, a fost redusă pedeapsa principală de 9 ani de închisoare aplicată în baza art.7 alin.1 din legea 39/2003, cu aplicarea art. 9 alin.2 din legea 39/2003, la noul maxim special, în cuantum de 2 ani și 6 luni de închisoare, în conformitate cu art. 367 alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 19 din legea 682/2002 .
În baza art. 6 alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 19 din legea 682/2002, a fost redusă pedeapsa principală de 9 ani de închisoare aplicată în baza art. 215 alin.1,2,3 și 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal și cu aplicarea art.19 din O.U.G. 43/2002, la noul maxim special, în un cuantum de 2 ani și 6 luni de închisoare, în conformitate cu art. 244 alin.1 și 2 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 19 din legea 682/2002.
În baza art. 6 alin.1 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 19 din legea 682/2002, a fost redusă pedeapsa principală de 6 ani și 8 luni de închisoare aplicată în baza art. 215 alin.1,2,3,4 și 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 din vechiul Cod penal și cu aplicarea art. 320 ind.1 alin.7 din vechiul Cod de procedură penală, la noul maxim special, în un cuantum de 2 ani și 6 luni de închisoare, în conformitate cu art. 244 alin.1 și 2 din noul Cod penal, cu aplicarea art. 19 din legea 682/2002 .
În baza art. 6 alin.1 din noul Cod penal, văzând și decizia Curții Constituționale nr. 67/2015, s-a constatat că nu se impune reducerea celorlalte 3 pedepse mai sus indicate, respectiv pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare aplicată în baza art. 26 din vechiul Cod penal raportat la art.215 alin.2 și 3 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.320 ind.1 alin.7 din vechiul Cod de procedură penală, pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare aplicată în baza art. 26 din vechiul Cod penal raportat la art.215 alin.2 și 3 din vechiul Cod penal cu aplicarea art.320 ind.1 alin.7 din vechiul C.p.p. și pedeapsa de un an și 6 luni de închisoare aplicată în baza art.11 litera c) din legea 87/1994, cu aplicarea art.13 din vechiul Cod penal .
În baza art. 38 din noul Cod penal raportat la art.39 alin.1 lit. b din noul Cod penal i s-a aplicat condamnatului pedeapsa cea mai grea, cea de 2 ani și 6 luni de închisoare, la care adaugă un spor de o treime din celelalte 7 pedepse mai sus indicate, reduse sau nereduse, după caz (e vorba despre cele 6 pedepse a câte 2 ani și 6 luni de închisoare precum și pedeapsa de un an și 6 luni de închisoare), în final petentul condamnat B. S. urmând să execute o pedeapsă principală rezultantă de 8 (opt) ani de închisoare .
În baza art. 6 alin. 6 din noul Cod penal, s-a menținut pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 litera a), b) și g) din noul Cod penal, după executarea pedepsei principale rezultante de 8 (opt) ani de închisoare, mai sus indicată .
A fost menținută pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 litera a), b) și g) din noul Cod penal, pe durata executării pedepsei principale rezultante de 8 (opt) ani de închisoare, mai sus indicată
În baza art. 72 alin. 1 din noul Cod penal, s-a dedus, din pedeapsa principală rezultantă de 8 ani de închisoare (mai sus indicată), aplicată petentului condamnat B. S., durata deja executată, inclusiv în stare de reținere sau de arest preventiv, respectiv de la 28.06.2006 la 22.07.2006 și de la 16.09.2008 la zi .
La rămânerea definitivă a prezentei sentințe, s-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.541 din data de 24.02.2015 al Tribunalului București – Secția I-a penală și emiterea de către Tribunalul Ilfov a unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, pentru pedeapsa principală rezultantă de 8 (opt) ani de închisoare, aplicată petentului condamnat B. S. prin prezenta sentință, precum și pentru pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 litera a), b) și g) din noul Cod penal, aplicată pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale rezultante de 8 ani de închisoare, mai sus indicate, precum și pentru pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 litera a), b) și g) din noul Cod penal, pe durata executării pedepsei principale rezultante de 8 ani de închisoare, mai sus indicate.
În aceste condiții, pe de o parte, Tribunalul reține că situația juridică a numitului B. S., după . noului Cod penal (01.02.2014), a fost deja analizată de Tribunalul București care, prin sentința penală nr. 220/10.02.2015 (pct. I) a și făcut aplicarea prev. art. 5 alin. 1 C.pen., astfel că nu mai poate fi pusă în discuție și, ca atare, nici evaluarea situației juridice a condamnatului, sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile, solicitată printr-o altă cerere, formulată ulterior, nu mai poate face obiectul unui alt proces.
În ce privește aplicarea prev. art. 19 din Legea 682/2002, Tribunalul reține că, prin sentința penală nr. 241/ 02.12.2015, pronunțată de Tribunalul Ilfov (punctul II), s-a luat în discuție acest petit, iar potrivit prev. art. 599 alin. 5 C. pr. pen., „cererile ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări”.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 595 C. pr. pen., instanța urmează să respingă ca inadmisibilă prezenta contestație la executare, iar în baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., să oblige contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat care urmează a fi stabilite prin apreciere la suma de 300 lei, iar suma de 130 lei, reprezentând onorariu cuvenit apărătorului din oficiu, va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției, conform prev. art. 272 alin. 2 C. pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 595 C. pr. pen. respinge ca inadmisibilă contestația la executare formulată de condamnatul B. S., fiul lui C. și V., născut la data de 28.03.1965 privind sentința penală nr. 220/ 10.02.2015 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală, MEPÎ nr. 541 din 24.02.2015.
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen. obligă condamnatul la plata sumei de 300,00 lei- cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 272 alin. 2 C. pr. pen., suma de 130 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului din oficiu care i-a asigurat asistență juridică se va achita din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. A. C. V.
| ← Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 230/2015. Tribunalul ILFOV | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 673/2015.... → |
|---|
