Liberare condiţionată (art.587 NCPP). Decizia nr. 40/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 40/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 29010/4/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 40/C
Ședința publică din data de 29.01.2015
Tribunalul constituit din :
PREȘEDINTE: R. A.
GREFIER: F. C. M.
M. P. – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de contestatorul F. F. I. împotriva sentinței penale nr. 3980/13.11.2014 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București in dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul –condamnat F. F. I. personal și asistat de apărător desemnat din oficiu- avocat B. G., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2015 atașată la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care expune pe scurt obiectul cauzei – liberare condiționată ( art. 587 NCPP), stadiul procesual – contestație, după care:
La interpelarea Tribunalului,apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului-condamnat F. F. I., solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere, respectiv o caracterizare eliberată de Penitenciarul Jilava la data de 21.01.2015, o scrisoare medicală și un memoriu.
Reprezentantul Ministerului P. având cuvântul, arată că nu se opune.
Tribunalul, în baza art. 100 C.p.p., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de contestator, prin apărător desemnat din oficiu.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Tribunalul acordă cuvântul in dezbaterea contestației.
Apărătorul desemnat din oficiu al petentului - condamnat F. F. I., având cuvântul, în temeiul disp. art. 425 ind.1 C.p.p. solicită admiterea contestației formulate, desființarea sentinței penale nr. 3980/13.11.2014 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ și, rejudecând, instanța să admită cererea de liberare condiționată, considerând că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de lege privind liberarea condiționată, a executat fracția de pedeapsă prevăzută de lege și a participat la activități de educație și asistență psihosocială desfășurate la nivelul secției de deținere.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației formulate, apreciind ca că scopul educativ și preventiv al pedepsei a fost atins in ceea ce privește pe petent si acesta poate fi reintegrat in societate.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de petent ca nefondată, apreciind sentința penală nr. 3980/13.11.2014 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București in dosarul nr._ ca fiind legală și temeinică.
Contestatorul-condamnat F. F. I., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației și instanța să dispună liberarea sa condiționată, să poată fi lângă familia sa. Menționează că nu a desfășurat activități productive din motive medicale.
S-au declarat dezbaterile închise, după care:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penala nr. 3980/13.11.2014 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București in dosarul nr._, s-au dispus următoarele:
S-a respins ca nefondată cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat F. F. I., fiul lui I. și L., născut la data de 14.05.1989.
S-a fixat termen de reiterare a cererii la data de 08.04.2015.
A fost obligat petentul condamnat la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a petentului condamnat a fost virat din fondul MJ către Baroul București.
Măsura dispusă s-a comunicat Administrației locului de deținere.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București petentul condamnat F. F. I. a contestat procesul verbal al comisiei de liberări din cadrul PNT București Jilava prin care s-a propus amânarea liberării condiționate, solicitând liberarea sa condiționată.
Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei instanța a reținut din procesul verbal nr. 40/09.10.2014 întocmit de Comisia de propuneri pentru punerea în libertate condiționată, care însoțește cererea de liberare condiționată formulată de condamnat, că deținutul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 796/2012 a Judecătoriei sector 2 București.
Executarea pedepsei a început la data de 08.06.2012 și va expira la data de 07.12.2015, transformate în zile pedepsele sunt egale cu 1278 zile, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate deținutul trebuie sa execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 852 zile din care, în cazul în care muncește 213 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate și 639 zile efectiv executate.
Deținutul a castigat si executat în total 854 de zile, fiind la prima analiză a comisiei.
Comisia a apreciat că deținutul nu poate fi liberat condiționat, și a dispus amânarea pentru 8 luni a reanalizării petentului, date fiind comportamentul indisciplinat si perseverenta infractionala.
În primul rând trebuie observat că instanța urmează a face aplicarea art. 5 NC.p. cu privire la legea penală mai favorabilă, urmând a analiza condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare iar nu conform noilor reglementări penale și procesual penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate instanța constată că legea penală mai favorabilă este cea a Codului Penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive atât cu privire la cerințele imperative pentru acordarea liberării condiționate cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după ce acesta ar fi fost liberat condiționat.
Analizând prevederile legale în vigoare în materia liberării condiționate, instanța a retinut că, potrivit art. 59 Cod penal, poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Raportând aceste criterii legale la situația petentului condamnat și analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța a apreciat că deși petentul condamnat a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, această împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind la latitudinea instanței de judecată.
Așa cum rezultă din caracterizarea aflată la dosarul cauzei, de la depunerea în penitenciar și până la prima analiză a comisiei petentul a avut un comportament necorespunzător, fiind sancționat disciplinar de două ori pentru deținerea de obiecte interzise. Instanța a avut în vedere faptul că petentul nu a fost recompensat pe perioada detenției deși a fost depus in penitenciar in luna iunie a anului 2012, astfel incat raportat la timpul petrecut in penitenciar nu există o dovadă convingatoare in sensul depunerii de eforturi temeinice pentru îndreptarea comportamentului.
În plus, din punct de vedere psihologic petentul prezintă nivel de inteligență redus, aderare deficitară la normele și cerințele sociale și a avut o . probleme de adaptare. Totodata, instanta a retinut ca petentul este recidivist, fiind condamnat anterior și a mai beneficiat de liberare condiționată, însă nu pare să fi înțeles necesitatea de a-și îndrepta comportamentul.
Instanța, analizând cele menționate mai sus, a constatat în acord cu comisia de propuneri din cadrul Penitenciarului Jilava că timpul petrecut în penitenciar de către petent nu este suficient pentru a-l libera condiționat pe acesta, nefiind îndeplinite față de acesta funcțiile pedepsei prev. de art. 52 C. pen.
Instanța a reținut că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a petentului chiar dacă acesta a îndeplinit fracția prev. de lege deoarece față de acesta funcțiile pedepsei nu au fost realizate impunându-se ca acesta să-și intensifice eforturile în ceea ce privește formarea unei atitudini de respect față de valorile sociale și ordinea de drept.
În consecință, având în vedere comportamentul avut până la acest moment instanța a constatat astfel că timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsă nu este suficient pentru ca acesta să își însușească în totalitate scopul preventiv și educativ al pedepsei, prevăzut de art. 52 Cod penal, astfel încât în viitor să nu mai comită și alte fapte infracționale și să fie redat societății.
Chiar dacă petentul condamnat a executat deja parte din pedeapsă acest fapt nu are relevanță în cauză, în condițiile în care acesta nu a avut un comportament corespunzator nici măcar la locul de deținere, iar el ar trebui să fie redat societății cu convingerea că se va reintegra și nu va mai reveni în mediul penitenciar.
Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la liberare condiționată, instituție juridică ce de altfel ar trebui să garanteze cel puțin teoretic că petentul condamnat odată pus în libertate nu își va mai continua comportamentul infracțional, garanție ce ar trebui să reiasă din faptul că în penitenciar acesta a avut un comportament care să genereze măcar o prezumție în acest sens. Ori așa cum s-a arătat comportamentul petentului în penitenciar nu a fost în acest sens. Instanța consideră că petentul trebuie să dovedească cu mai multa certitudine sau claritate faptul că scopul pedepsei este realizat față de el, printr-un comportament care să iasă în evidență.
Prin urmare, instanța a apreciat că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a condamnatului, și, față de cele reținute mai sus, cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.
Totuși, având în vedere participarea petentului la programele educaționale derulate în penitenciar, instanța a redus termenul de reiterare a cererii de liberare condiționată și a fixat termenul la data de 08.04.2015, termen considerat corespunzător comportamentului manifestat de petent.
În baza art. 275 alin.2 Cod procedură penală petentul condamnat a fost obligat la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a petentului condamnat a fost virat din fondul M. Justiției catre Baroul Bucuresti.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație petentul-condamnat F. F. I., contestație înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ la data de 05.01.2015.
Contestația nu a fost motivată în scris, motivele care au stat la baza cererii fiind dezvoltate oral în fața instanței, la termenul de judecată.
Examinând sentința contestată, față de motivele invocate și din oficiu, Tribunalul va respinge contestația formulată de petentul F. F. I., pentru următoarele considerente:
Tribunalul apreciază că judecătorul fondului a analizat în mod amănunțit situația condamnatului F. F. I. atât din punct de vedere legal cât și personal, pronunțând o soluție legală și temeinică.
Astfel, conform art. 100 al. 1 N.C.p. condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii sunt, printre altele:
a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Conform art. art. 59 C.p.1969, după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Analizând comparativ instituția liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii, conform disp. art. 59 C.p. 1969 și art. 100 NC.p., tribunalul constată că, sub aspectul condițiilor ce trebuie îndeplinite de condamnat pentru a beneficia de aceste dispoziții, dispozițiile legale din vechea lege sunt mai favorabile acestuia.
Astfel, legea nouă introduce condiții noi pe care condamnatul trebuie să le îndeplinească în cazul în care dorește să beneficieze de beneficiile liberării condiționate cum ar fi: cel condamnat să se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis și cel condamnat să fi îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească. Prin al. 4 al art. 100 NC.p. s-a reformulat într-o manieră mai largă condiția cu privire la evaluarea din punct de vedere personal a condamnatului după executarea fracției obligatorii prev. de lege.
Făcând aplicarea disp. art. 59 din C.p.1969, tribunalul constată că, într-adevăr chiar dacă condamnatul a executat fracția prevăzută de lege, timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsă nu este suficient pentru ca acesta să își însușească în totalitate scopul preventiv și educativ al pedepsei și nu este pregătit din punct de vedere educativ să revină în societate, dat fiind perseverența infracțională a condamnatului, precum și faptul că acesta a mai fost liberat condiționat, ultima liberare la data de 20.07.2010 cu un rest de 395 zile și la nici 2 ani petentul a mai săvârșit alte infracțiuni.
Se observă, de asemenea, așa cum rezultă din caracterizarea aflată la dosarul cauzei, contestatorul se află în executarea unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat ( prev. de art. 209 C.p.) și de la depunerea în penitenciar și până la această analiză a comisiei petentul a avut un comportament necorespunzător și, deși a participat la activitățile de educație și intervenție psihosocială organizate la nivelul secției de deținere a fost și sancționat disciplinar de 2 ori pentru deținerea și utilizare de obiecte interzise și nu a fost recompensat pe perioada detenției, este de natură a crea convingerea instanței că cel condamnat nu este pregătit din punct de vedere educativ să revină în societate, nedând dovadă că ar încerca să se evidențieze în vreun fel, motiv pentru care nu există suficiente garanții că petentul condamnat, odată pus în libertate, nu va reitera un comportamentul infracțional.
Deși petentul a participat la programe de activități educative și asistență psihosocială organizate la locul de deținere, numărul acestora poate fi considerat redus in raport cu perioada efectiva de timp petrecuta in interiorul locului de detenție, respectiv din anul 2012. Prin urmare, eforturile depuse de petent au fost minime si nicidecum nu pot duce la concluzia existentei unor dovezi temeinice de îndreptare.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul constată că prima instanță a făcut o justă apreciere a dispozițiilor incidente în cauză, prin prisma criteriilor enumerate de art.59 Cod penal, nejustificându-se, la acest moment, liberarea condiționată și, în baza art.4251 al. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. raportat la art. 587 alin.3 C.p.p. va respinge ca nefondată contestația formulată de F. F. I. împotriva sentinței penale nr. 3980 din data de 13.11.2014 pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București, Secția Penală, în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., fiind în culpă procesuală, va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.4251 al. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. raportat la art. 587 alin.3 C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de F. F. I. (fiul lui I. și L., născut la data de 14.05.1989 în București, sectorul 3, CNP _, aflat în executarea MEPÎ nr. 1503/2012 emis în baza sentinței penale nr. 796/2012 de Judecătoria Sectorului 2 București), împotriva sentinței penale nr. 3980 din data de 13.11.2014 pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București, Secția Penală, în dosarul nr. _ .
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 200 lei (care se vor achita în contul pentru Tribunalul Ilfov - RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Direcția de Trezorerie B. - Cod fiscal_). Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, av. B. G., în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul MJ și rămâne în sarcina startului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.01.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
R. A. F. C. M.
Red. și tehnored. jud.A.R. /2 ex./19.02.2015
Jud. Sectorului 4 / jud. L.Z..
| ← Liberare condiţionată (art.587 NCPP). Decizia nr. 52/2015.... | Liberare condiţionată (art.587 NCPP). Decizia nr. 23/2015.... → |
|---|
