Omorul calificat. Art.189 NCP. Sentința nr. 306/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 306/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 16-11-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA PENALĂ
SENTINA PENALĂ NR. 306
Ședința publică de la 16 noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE- G. B. – judecător
GREFIER- C. B. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de dl procuror Amina Speranța P.– procuror la P. de pe lângă Tribunalul O.
Pe rol judecarea cauzei penale. privind pe inculpatul S. C. M. în prezent arestat preventiv în P. C., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art.188 alin.1, art.189 alin.1 lit.d C.pen. și art.233,234 alin.1 lit.a C.pen., cu aplic.art.38 alin.1 C.pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul S. C. M., arestat preventiv, fiind asistat de avocat B. N. A., care substituie pe apărătorul desemnat din oficiu, avocat I. L., lipsind partea civilă Gostaviceanu G., reprezentat de avocat ales D. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față
Prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Trib.O. cu nr.1/P/2015 din 27.02.2015 a fost trimis în judecată inculpatul S. C. M. pentru comiterea faptelor de omor calificat prevăzută de art. 188 alin.1 rap. la art. 189 alin.1 lit. d C.pen. și tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 rap. la art. 234 alin. 1 lit. a ,d și f C.pen. în concurs real prevăzut de art.38 alin.1 C.pen.
În motivarea rechizitoriului se arată că în noaptea de 2/3 ian. 2015 în jurul orei 18,00 înarmat cu un topor a pătruns fără drept în curtea locuinței victimei M. M., a spart geamul de la balcon, a intrat și apoi văzând că victima a ieșit i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului până când aceasta a decedat.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului O. la nr._ .
În acest dosar s-u efectuat procedurile ce țin de obiectul camerei preliminare care s-au finalizat prin pronunțarea încheierii nr. 26 din 15 aprilie 2015 prin care în baza art. 346 alin. 2 C.pr.pen. judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul nr.1/P/2015 al procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul O. privind pe acest inculpat, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în acest dosar penal. De asemenea, s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe acest inculpat.
În cauza de față s-a ascultat persoana vătămată în calitate de parte civilă după care s-au efectuat procedurile ce țin de cercetarea judecătorească.
Pe baza probelor administrate în cauză s-a reținut situația de fapt în sensul că inculpatul ce locuiește în casa părinților și bunicilor săi din satul Zănoaga al comunei D. jud. O. este vecin cu locuința victimei M. M.. În aceste condiții se mai reține că observând obiceiul victimei de a purta cercei din aur cu circa 6 luni înainte de comiterea faptelor inculpatului i-a venit ideea de a o deposeda pe aceasta de aceste bunuri însă fără a premedita folosirea violenței în acest scop. În aceste condiții,în seara zilei de 2 ian. 2015, imediat după Revelion,se reține că inculpatul ce se afla sub influența băuturilor alcoolice și-a procurat din gospodăria părinților săi un topor cu care în jurul orei 18,00, după lăsarea întunericului, mai întâi a pătruns fără drept în curtea locuinței victimei . Se mai constată că victima a auzit câinii lătrând iar din acest motiv a deschis lumina electrică și s-a uitat pe geam spre a vedea dacă este cineva. Fiind sub stăpânirea hotărârii infracționale și pentru a deposeda victima de bunuri în condițiile în care pornirile sale erau exacerbate de băuturile alcoolice se mai reține că inculpatul, folosind toporul, ce-l avea asupra sa a spart geamul de la balconul casei victimei și a intrat .Se constată și că atunci când victima a ieșit din cameră inculpatul în scopul de a o deposeda de bunuri ,fără a încerca vreun sentiment de milă față de aceasta dar și spre a o face să înceteze să țipe i-a aplicat un număr de 15 lovituri cu muchia toporului peste mâini și în cap după care a lovit-o de două ori cu tăișul toporului în zona gâtului. În continuare, se mai reține că inculpatul a luat cerceii și verigheta pe care le purta victima și apoi început să caute bani și prin dulapurile și geamantanele din locuința victimei din care a luat un lănțișor cu cruciuliță,un inel cu piatră roșie, trei bucățele dintr-o brățară,toate din aur și 4 monede grecești cu scopul de a intra în posesia acestora. După circa 20 de minute în care a scormonit prin locuința victimei se mai reține că inculpatul a ieșit prin același geam pe unde a intrat și urmând același traseu. După ce a revenit la locuința sa se constată că inculpatul a încercat să ardă în sobă hainele cu care a fost îmbrăcat și documente luate din casa victimei. În continuare se constată că inculpatul după ce au adormit părinții și bunicii său în jurul orei 23,30 și-a făcut bagajul, a luat bijuteriile sustrase și toporul corp delict iar după ce a deschis geamul de la camera sa a sărit în curte deplasându-se în direcția gării orașului Drăgănești-O.. Pe drum se mai reține că acesta a aruncat toporul într-un canal, o cutiuță cu bănuți și o bluză cu care a fost îmbrăcat în timpul faptelor după care a ajuns în gara Drăgănești-O. unde a așteptat trenul până în jurul orei 4,00 cu care s-a deplasat către București. La sosire în București se constată că inculpatul a vândut lănțișorul și cruciulița la o casă de amanet din apropierea Gării de nord pentru care a primit suma de circa 780 lei iar contractul încheiat cu această casă l-a rupt și l-a aruncat iar ulterior a vândut la o altă casă de amanet, mai întâi verigheta și inelul cu piatră roșie și apoi fragmentele din brățara de aur și fragmentele din brățara de aur ca și partea superioară a cerceilor pentru care a primit suma de 450 de lei, inculpatul procedând în același fel cu contractele întocmite cu această ocazie. Se mai reține că ulterior după circa 1-2 ore inculpatul s-a întors la prima casă de amanet unde a vândut și cei doi bănuți care au format cerceii sustrași de la victimă pentru care a primit suma de 370 de lei. După acestea se mai constată că inculpatul a luat legătura telefonic cu sora sa S. R. F. dar și cu prietenul acesteia C. T. iar după o primă discuție în care inculpatul față de sora sa a afirmat că îi ,,pare rău” ceea ce a permis acesteia să facă legătura cu cele auzite că i s-au făcut victimei, într-o discuție ulterioară a fost îndemnat de aceasta să se predea .Ca urmare se reține că în dimineața zilei de 5.01.2015 inculpatul s-a predat la organul de poliție anume la Secția regională transporturi București cu care ocazie s-a constatat că avea asupra sa suma de 1131,5 lei și un pandativ din metal având inscripționat pe una din părți AVSTRIAE IMPERATOR iar pe celaltă parte un blazon.
Ca probe în sensul constatărilor de mai sus se rețin elementele de fapt din declarația de inculpat care recunoaște în totalitate modalitatea de comitere a faptelor prezentată mai sus în coroborare cu cele din declarațiile de martori ,anume C. A. F., și fratele acestuia, C. A. C., care în calitate de prieteni al inculpatului arată că mergeau împreună la pescuit dar cu toate acestea nu s-a destănuit față de aceștia asupra intenției sale de comite faptele de mai sus ,că inculpatul mai consuma băuturi alcoolice alături de tatăl său fără a observa modiificări de comportament în această situație dar și că au observat că victima obișnuia să poarte la urechi cercei din aur ,respectiv că în mod normal la rândul său inculpatul cunoștea acest lucru deoarece era vizibil în mod constant dar și din cele ale martorilor S. E.,mama inculpatului, S. R. F., sora inculpatului, S. G. ,tatăl inuclpatului și T. M., bunicul inculpatului, care arată că a doua zi după data faptelor prima a observat că inculpatul nu mai era în camera sa iar ceilalți doi martori după ce au aflat acest lucru au mers și au constatat personal aceasta dar și că încăpere erau urme de răvășire și, totodată, menționează că au văzut că era deschisă fereastra de la cameră și că erau urme în zăpadă afară imediat lângă fereastră cu sensul de deplasare către poarta de trecere printr-o grădiniță ,respectiv că martora S. R. F. arată că a purtat după comiterea faptelor discuții telefonice cu inculpatul pe care după ce și-a dat seama că este autorul faptelor l-a sfătuit să se predea autorităților judiciare, lucru pe care acesta l-a făcut după cum s-a arătat mai sus și că primele două martore menționează că au observat o patră roșie ce putea fi de sânge pe perdeaua de la camera inculpatuluimrespecvtiv că toți acești 4 martori din urmă menționează demersurile pe care le-au făcut spre a găsi pe inculpat în gara din Drăgănești-O. ,în piața din Caracal și apoi prin . martorei C. E. care menționează că se afla în bune raporturi cu victima și că în chiar ziua de 2 ian. 2015 înainte de a fi omorâtă victima a fost vizitată de soțul său, C. T., care a observat că era în bună stare de sănătate ,că a aflat de la fiul său că atunci când ulteror a fost la locuința victimei a văzut-o pe jos plină de sânge dar și că s-a deplasat la rândul său și a văzut-o pe victimă tot astfel întinsă pe jos cu o tendință de ghemuire că era căzută chiar în balcon ,că era închisa casa victimei prin interior dar și că atunci când a strigat la victimă aceasta nu i-a răspuns ,respectiv că la rândul său avea cunoștință de obiceiul victimei de a purta bijuterii din aur la gât și la urechi. Pe de altă parte se rețin cele din declarația martorului C. T. care arată că în seara zilei de 2 ian. 2015 s-a întâlnit cu inculpatul despre care și-a dat seama că este sub influența băuturilor alcoolice,că a fost rugat de inculpat ca după ce își beau ceaiul la bar să îl sune pe telefon dar când a făcut acest lucru inculpatul nu a mai răspuns dar și că a căutat pe inculpat însoțit pe părinții acestuia dar fără a-l găsi și că deși s-a întâlnit cu inculpatul într-o seară îniaintea datei de 2 ian. 2015 acesta nu s-a destăinuit că vrea să comită omorul. Aceste probe se cortoborează cu cele din raportul de expertiză medico-legală (autopsie) în care se consemnează că moartea victimei a fost violentă ,s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale consecință a unui traumatism cranio cerebral,cu fracturi multieschiloase de boltă și bază de craniu ce au avut ca mecanism de producere lovirea cu corp dur și corp tăietor despicător iar între leziuni și deces există legătură de cauzalitate directă.Aceste probe se coroborează și cu acelea din procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de organul de poliție în data de 3 ian.2015 în care se consemnează situația cadavrului victimei aflat în poziția ghemuit cu stropi de forme nertegulate de culoare brun roșcată cu aspect de sânge,că pe mâna stângă victima prezintă o tăietură ca și pe degetul stâng arătător dar și că pe ușa de acces în hol au fost găsite mai multe pete de formă neregulată de culoare brun roșcată cu aspect de sânge.
În acest context se reține că încadrarea juridică a faptei de omor calificat este dată ca forma agravată de circumstanța că omorul a fost comis pentru a înlesni comiterea tâlhăriei iar forma agravată a încadrării juridic a faptei de tâlhărie califi cată este dată de circumstanțele că a fost comisă fapta prin folosirea toporului care are în acest caz accepțiunea de armă, că fapta a fost săvârșită noaptea în raport de ora și data faptei dar și pentru că inculpatul a folosit ca mijloc și violarea de domiciliu. Nu s-a reținut că este incidentă ca circumstanță care determină forma agravată a faptei de omor calificat și aceea a premeditării la care se referă art. 189 alin. 1 lit. a C.pen. deoarece, deși din punct de vedere mental inculpatul a avut reprezentarea faptei cu circa 6 luni înainte, totuși nu este întrunită și condiția ca această atitudine psihică să fie însoțită de acte pregătitoare în decursul aceluiași interval de timp .
Faptele comise de către inculpat se constată că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de omor calificat prevăzută de art. 188 alin.1 rap.la art.189alin. 1lit. d C.p. și de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233 rap.la art. 234 alin. 1 .lit.a, d și f din același C.p. Sub aspectul laturii obiective se rețin pentru infracțiunea de omor calificat actele materiale ale inculpatului care constituite acțiunea de ucidere ce reprezintă elementul material al acestei infracțiuni aflat în raport de la cauză la efect cu urmarea materială, anume decesul victimei. Pentru cealaltă infracțiune se rețin sub aspectul aceleiași laturi actele materiale de deposedare a victimei de bunurile menționate și de imposedare a inculpatului, ca infracțiune scop(furtul), iar ca mijloc de realizare a acestuia actele de violență menționate mai sus ce constituie infracțiune distinctă(omor),ambele absorbite în infracțiunea complexă de tâlhărie calificată. Sub aspectul laturii subiective se reține în raport de conduita inculpatului în condiții de discernământ că atitudinea psihică a inculpatului se caracterizează ca fiind cu vinovăție sub forma intenției directe. Astfel, sub aspect intelectiv inculpatul a avut reprezentarea faptelor arătate iar sub aspect volitiv și-a propus scopuri ilicite pe care le-a urmărit.
Concluzia din dezbateri se referă la faptul că inculpatul nu a urmărit decât să deposedeze victima de bunurile de valoare iar rezultatul letal nu a fost unul pe care l-a prevăzut și urmărit se înlătură ca nefondată. Argumentul este acela că actele pregătitoare din data comiterii actelor de violență prin înarmarea cu un topor denotă că sub aspect subiectiv inculpatul a prevăzut necesitatea înfrângerii oricărei rezistențe inclusiv umană în realizarea scopului său de deposedare a victimei de bunuri dar și că a urmărit uciderea victimei printr-o hotărâre imediată amplificată de necesitatea înfrângerii rezistenței morale a acesteia (prin alarma produsă prin țipete) probată în condiții de discernământ prin conduita sa de a lovi victima cu o unealtă cu potențial letal(topor), de un număr ridicat de ori și în zone ale corpului cu caracter vital.
La individualizarea pedepselor principală și complementară ce se vor aplica instanța are în vedere criteriile prevăzute de art. 74 alin. 1 din C. penal actual atât cu caracter real cât și personal. Între aceste criterii se rețin ca fiind concludente cele privind împrejurările și modul de comitere a infracțiunii în care demn de reținut că inculpatul după actele materiale de violență nu a manifestat nici un fel de preocupare specific umana de a ajuta victima ci, dimpotrivă, și-a urmărit doar scopul de a lua în posesie bunurile de valoare ale victimei,natura și gravitatea rezultatului produs ,mobilul infracțiunii care constă în dorința a obține bunuri de valoare relativ mare peste care s-a suprapus cel privind starea de furie determinată de țipetele victimei și scopul urmărit, anume însușirea pe nedrept a bunurilor victimei, faptul că inculpatul nu prezintă antecedente penale dar și că datele din Caracterizarea primarului . din 22.04.2015(fila 92 dosarul instanței) care îl prezintă în general ca fiind ca o persoană liniștită care ajută familia la treburile gospodăriei și la muncile câmpului și condițiile de vârstă,educație și de situație familială (necăsătorit) ale inculpatului. În favoarea inculpatului nu vor fi reținute circumstanțe atenuante nici legale de la art. 75 alin. 1 C.pen. și nici judecătorești de la alineatul 2 al aceluiași articol. Astfel,nu se pune problema comiterii de către inculpat a infracțiunii în condițiile art. 75 alin. 1 lit. a C.pen. deoarece nu poate fi constatat că din punct de vedere subiectiv acesta a acționat sub imperiul unei puternice tulburări sau emoții indusă printr-o provocare a victimei în condițiile normei în cauză deoarece mobilul (motivul)atitudinii agresiv extreme a inculpatului a fost dorința de a dobândi pe nedrept bunuri iar alarmarea victimei prin țipete nu poate fi echivalată cu o provocare deoarece era legitimă față de atitudinea ilicită a inculpatului ,după cum s-a arătat. De asemenea, se mai constată că în cauză nu sunt întrunite nici condițiile legitimei apărări a inculpatului deoarece nu se pune problema unui atac al victimei spre a se putea constata depășirea limitelor acesteia cu valoare de circumstanță atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. b C pen. și nu se regăsesc nici condițiile pentru a fi reținute cele privind depășirea limitelor stării de necesitate(art. 75 alin. 1 lit. c C.pen.) ,respectiv că nu este aplicabilă la speță(dar nici nu există vreun temei faptic în conduita inculpatului) circumstanța privind acoperirea integral a prejudiciului de la art. 75alin. 1 lit. d C.pen. De asemenea, se mai constată că în cauză nu se regăsește vreuna din împrejurările care pot constituie circumstanțe atenuante judecătorești deoarece nu se poate constatat vreo manifestare a inculpatului spre a înlătura sau diminua consecințele infracțiunii atâta timp cât a continuat să lovească victima cu toporul de un număr mare de ori mai întâi cu muchia și apoi cu tăișul dar nici nu a ajutat în vreun fel victima după ce a agresat-o. În plus, nici vreo împrejurare legată de faptă care să reducă gravitatea infracțiunii și periculozitatea inculpatului ca infractor nu se poate reține în raport de elementele de fapt menționate mai sus. În funcție de cele menționate se va pronunța condamnarea inculpatului la pedepsele principale ale închisorii pentru fiecare din infracțiuni la niveluri care să realizeze scopul și funcțiile acestei sancțiuni.
Concluzia din dezbateri susținută de inculpat prin avocat cu privire la conduita procesuală cooperantă prin recunoașterea faptelor penale,împrejurarea că s-a predat din proprie inițiativă organelor de poliție dar și cele privind comportamentul dar și cele privind comportamentul general corespunzător în colectivitatea de domiciliu deși reale sunt irelevante deoarece în scopul concluziilor de mai sus sunt probele menționate cu valoare de criterii de individualizare ce pretind ca la individualizarea judecătorească a pedepsei principale să se urmărească un nivel ce să asigure scopul preventiv al acestei sancțiuni.
De asemenea ,se va aplica inculpatului pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a(de a fi ales în autoritățile publice ori în alte funcții publice), b(dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și d(dreptul de a alege) din Codul penal actual pe durată de 2 ani pentru infracțiunea de omor calificat . La stabilirea acestor drepturi ce urmează să fie interzise cu titlul de pedeapsă complementară în cazul acestei infracțiuni de omor calificat s-au avut în vedere natura și gravitatea infracțiunii,împrejurările cauzei și persoana inculpatului conform prevederilor art.67 C.pen. dar și cele impuse de jurisprudența Curții E.D.O. din cauza HIRST contra M. Britanii,hotărârea din 30 martie 2004 prin raportare la art. 3 din Protocolul nr. 1 al convenției EDO în care se constată că acela care atentează la viață ca valoare supremă ocrotită de normele de incriminare penală nu se poate bucura doar de dreptul de a fi ales ci și de acela de a alege întrucât nu este apt să decidă asupra componenței forurilor legislative. În cazul infracțiunii de tâlhărie calificată se va aplica pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen. având în vedere criteriile menționate anterior.
În baza art. 65 alin. 1 din C. pen. se vor interzice inculpatului cu titlul de pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (de a fi ales în autoritățile publice ori în alte funcții publice), b(dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și d(dreptul de a alege) din Codul penal ,fiind îndeplinită condiția din prima normă ca aceste drepturi să fie interzise cu titlul de pedeapsă complementară.
În baza art. 39 alin.1 lit. b C.pen. întrucât aceste două infracțiuni sunt concurente în mod real se va aplica inculpatului pedeapsa principală cea mai grea de 20 de ani închisoare pronunțată pentru prima infracțiune la care se va adaugă cu titlul de spor de pedeapsă o treime din pedeapsa principală de 5 ani închisoare pronunțată pentru a doua infracțiune, adică 1 an și 8 luni închisoare, astfel că pedeapsa principală totală aplicată inculpatului este de 21 de ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 45 alin. 2 Cpen. se va aplică acestui inculpat alături de pedeapsa principală totală de 21 ani și 8 luni închisoare pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) și lit. d (dreptul de a alege) din C.pen. pe durată de 2 ani din momentul rămânerii definitive și până când pedeapsa principală a închisorii este executată sau considerată ca executată. .
În baza art. 404 alin.4 lit. b din C.pr.pen. se va menține arestarea preventivă a inculpatului deoarece sunt întrunite condițiile de la art. 223 alin.2 C.pr.pen. ce cuprind comiterea de către acesta a unei infracțiuni contra vieții dar și constatarea că în raport de gravitatea faptelor, a modului de comitere și a mediului de proveniență ca și a antecedentelor penale măsura preventivă a arestării este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică constând în certitudinea săvârșirii de noi fapte penale similare cu cele de față
În baza art. 404 alin.4 lit.a din C.pr.pen. rap.la art. 72 alin. 1 C.pen. se va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul măsurilor preventive ale reținerii și arestării preventive a acestuia din 05.01.2015 și până la data pronunțării acestei sentințe, perioadă care constituie pedeapsă executată.
În baza art. 7 alin.1 rap. la art. 4 alin.1 lit. b din legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat prin metode non-invazive la eliberarea din penitenciar în vederea introducerii în Sistemul național de date genetice judiciare(S.N.D.G.J.) de personalul medical al penitenciarului cu sprijinul pazei și în prezența unui polițist.
În baza art. 5 alin. 5 din legea nr. 76/2008 va fi informat inculpatul că aceste probe biologice vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului lor genetic. Se va constata că nu sunt întrunite condițiile legale pentru ca în baza art. 112 alin. 1 lit. b C.pen. să se dispună confiscarea specială a toporului metalic cu coadă din lemn folosit la infracțiune aflat în custodia Tribunalului O. deoarece acesta nu aparține inculpatului ci părinților săi și ca urmare se va dispune restituirea acesteia către martorii S. G. și S. E. ,având același domiciliu cu cel al inculpatului.
Sub aspectul laturii civile a procesului se va constata că sunt întrunite condițiile răspunderii civile a inculpatului pentru fapta proprie de la art. 1350 și 1357 și urm. din Codul civil cu privire la acțiunea civilă promovată de partea civilă Gostaviceanu G.. Astfel, se constată că sunt întrunite aceste condiții cu privire la repararea prejudiciului material prin obligarea inculpatului la plata către această parte civilă a sumei de 10.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune materiale constând în cheltuielile de înmormântare și pomenire a victimei și a celui moral prin obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale constând în trauma produsă acestuia prin decesul surorii sale aflate în raport de la urmare la cauză cu acțiunea inculpatului de ucidere a victimei. În acest sens se constată că proba acestora a fost făcută prin recunoașterea voluntară a obligației de către inculpat ,conform cu declarația sa din data de 4 mai 2015. În acest sens se constată că deși până la data pronunțării sentinței partea civilă a suportat decât cheltuielile de înmormântare și pomenire a victimei inclusiv la 40 de zile și până la 6 luni de la deces care au caracter de prejudiciu actual cert aceiași certitudine rezidă și în privința avansării cheltuielilor de pomenire a victimei până la 7 ani de la deces cu valoare de prejudiciu viitor, probată prin recunoașterea acestui fapt de către inculpat și prin susținerea făcută de partea civilă De asemenea, se constată că suma de 50.000 lei pretinsă cu titlul de despăgubiri pentru daune m,orale se află în raport de proporționalitate cu prejudiciul moral produs acestei părți civile dar și că trauma suferită de partea civilă este indubitabilă deoarece acesta potrivit probelor din declarația sa întreținea raporturi strânse cu victima pe care o ajuta ,își făceau vizite reciproce destul de des chiar dacă mai existau situații în care se mai și certau. De aceea, va fi obligat inculpatul la plata despăgubirilor menționate în dispozitivul sentinței către partea civilă.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei către stat cu titlul de cheltuieli judiciare și se va constata că onorariile de avocat din oficiu în sumă de câte 260 de lei pentru asistența juridică în cursul camerei preliminare și de 260 de lei pentru asistența juridică în cursul judecății conform delegației nr.242/2014 din 03.03.2015 emisă de Baroul O. ce se avansează de stat către acest Barou rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 188 alin. 1 rap. la art. 189 alin.1 lit. d din C.pen. în vigoare începând cu data de 1.02.2014 condamnă pe inculpatul S. C. M., fiul lui G. și E., născut la data de 21.06.1994 în Drăgănești - O. jud. O. dom. în ., . jud. O. CNP_ la pedeapsa principală de 20 de ani închisoare și la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice ), lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și lit. d (dreptul de a alege) din același C.pen. pe durată de 2 ani pentru infracțiunea de omor calificat.
În baza art. 65 alin. 1 și 3 C. pen. actual aplică acestui inculpat pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) și lit. d (dreptul de a alege) din C.pen. din momentul rămânerii definitive și până când pedeapsa principală a închisorii este executată sau considerată ca executată.
În baza art. 233 rap.la art. 234 alin. 1 lit.a,d și f din același C.pen. condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 5 de ani închisoare și la pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice )și lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) din același C.pen. pe durată de 2 ani pentru infracțiunea de tâlhărie calificată.
În baza art. 39 alin.1 lit. b C.pen. aplică inculpatului S. C. M. pedeapsa principală cea mai grea de 20 de ani închisoare la care adaugă cu titlul de spor de pedeapsă o treime din pedeapsa principală de 5 ani închisoare, adică 1 an și 8 luni închisoare, astfel că pedeapsa principală totală aplicată inculpatului este de 21 de ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 45 alin. 2 C.pen. aplică acestui inculpat alături de pedeapsa principală totală de 21 ani și 8 luni închisoare pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor de art. 66 alin. 1 lit. a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, lit. b (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat ) și lit. d (dreptul de a alege) din C.pen. pe durată de 2 ani din momentul rămânerii definitive și până când pedeapsa principală a închisorii este executată sau considerată ca executată. .
În baza art. 404 alin. 4 lit. b C.pr.pen. menține arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art.72 alin. 1 Cp rap. la art. 404 alin.4 lit. a Cpp deduce din durata pedepsei principale a închisorii pronunțate perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului începând cu data de 05.01.2015 și până la data pronunțării acestei sentințe, perioadă care constituie pedeapsă executată.
În baza art. 7 alin.1 rap. la art. 4 alin.1 lit. b din legea nr.76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat prin metode non-invazive la eliberarea din penitenciar în vederea introducerii în Sistemul național de date genetice judiciare(S.N.D.G.J.) de personalul medical al penitenciarului cu sprijinul pazei și în prezența unui polițist.
În baza art. 5 alin. 5 din legea nr. 76/2008 informează pe inculpat că aceste probe biologice vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic.
Constată că nu sunt întrunite condițiile legale pentru ca în baza art. 112 alin. 1 lit. b C.p. să se dispună confiscarea specială a toporului metalic cu coadă din lemn folosit la infracțiune aflat în custodia Tribunalului O. și dispune restituirea acesteia către martorii S. G. și S. E. ,având același domiciliu cu cel al inculpatului.
Obligă pe inculpat la plata sumelor de 10.000 de lei cu titlul de despăgubiri pentru daune materiale reprezentate de cheltuielile de înmormântare și de pomenire a victimei și de 50.000 de lei cu titlul de despăgubiri pentru daune morale,ambele către partea civilă Gostaviceanu G.,domiciliat în com. D. ..
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă pe inculpat la plata sumei de 2.000 lei către stat cu titlul de cheltuieli judiciare și constată că onorariile de avocat din oficiu în sumă de câte 260 de lei pentru asistența juridică în cursul camerei preliminare și de 260 de lei pentru asistența juridică în cursul judecății conform delegației nr.242/2014 din 03.03.2015 emisă de Baroul O. ce se avansează de stat către acest Barou rămân în sarcina statului.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei pentru procuror și părți iar pentru martori, experți și avocat de îndată după pronunțarea sentinței dar nu mai târziu de 10 zile de la această dată.
Pronunțată în ședință publică azi 16 nov. 2015, ora 12,00, la Tribunalul O..
Președinte Grefier
G. B. C. B. M.
Tehnored. Gh. B.
Ex.2/6 dec. 2015
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 307/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 277/2015.... → |
|---|
