Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 11/2015. Tribunalul OLT
Comentarii |
|
Decizia nr. 11/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 15-04-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA PENALĂ
Decizia Penală Nr. 11
Ședința publică din data de 15 Aprilie 2015
Președinte – D. G. Zăvălași
GREFIER - C. B. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de C. G. – Procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul O.
Pe rol, soluționarea contestației formulate de inculpatul T. M. F., în prezent arestat preventiv în Penitenciarul C., împotriva încheierii nr. 18 din data de 10.04.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ 15, având ca obiect verificarea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul- inculpat T. M. F., în stare de arest și asistat de avocat din oficiu N. M. C. conform delegației de asistență juridică obligatorie nr. 360/2015.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,după care se permite apărătorului desemnat din oficiu să ia legătură cu inculpatul arestat T. M. F..
Avocat N. M. C. și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, învederează că nu au cereri de formulat.
Constatându-se că nu mai sunt cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra contestației de față.
Avocat N. M. C. având cuvântul, solicită admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, aceste măsuri fiind suficiente în raport cu gravitatea faptelor urmând a se avea în vedere atitudinea cooperantă a inculpatului cu organele de urmărire penală, a recunoscut și regretat faptele comise, nu mai poate influența buna desfășurare a procesului penal. De asemenea arată că nu există indicii din care să rezulte că inculpatul ar urma să se sustragă cercetării judecătorești, să contacteze persoanele vătămate sau să comită alte fapte de natură penală.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea încheierii pronunțate de Judecătoria Caracal ca fiind legală si temeinică. Apreciază că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri având în vedere numărul și gravitatea faptelor comise, faptul că este recidivist fiind condamnat în decembrie 2014 pentru infracțiunea de furt astfel că prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Contestatorul inculpat T. M. F., în ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
TRIBUNALUL,
Asupra contestației de față:
Prin încheierea nr. 18 din data de 10.04.2015, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr._ 15, în baza disp 208 alin.2 Cpp, raportat la art .207 alin.3 și5 Cpp, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul T. M. F. și a fost menținută măsura arestării preventive față de inculpat .
În motivarea acestei soluții s-a reținut că judecătorul de cameră preliminară, atât prin încheierea nr. 5/20.02.2015, cât și prin încheierea nr. 11/20.03.2015, date în camera de consiliu, a constatat că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul T. M. F. prin încheierea nr. 5/05.02.2015, a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Caracal .
S-a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal din data de 17.02.2015, înregistrat sub nr._ 15, pe rolul Judecătoriei Caracal, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului T. M. F..
Prin încheierea nr. 41 din 20.03.2015, a judecătorului de cameră preliminară dată în camera de consiliu, s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul emis în data de 17.02.2015 în dosarul penal nr. 2597/P/2014, a administrării probelor și a efectuării acelor de urmărire penală privind pe inculpatul T. M. F. .
Prin aceeași încheiere s-a dispus începerea judecății cauzei, stabilindu-se termen de judecată în data de 10.04.2015.
În acest moment procesual, în temeiul art. 208 alin. 2 Cpp, în raport de circumstanțele concrete ale săvârșirii infracțiunilor de către inculpat, s-a apreciat că măsura arestului preventiv este în continuare cea mai adecvată pentru atingerea scopului pentru care a fost dispusă în conformitate cu disp.art. 202 Cpp, având în vedere că temeiurile care au determinat luarea acesteia se mențin, nu s-au modificat până în prezent, ci impun în continuare, privarea de libertate a inculpatului ,fiind îndeplinite condițiile generale de aplicare a măsurilor preventive prev.de art. 202 Cpp, cât și condițiile speciale deoarece infracțiunile săvârșite de inculpat sunt sancționate cu pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare, iar necesitatea privării de libertate a inculpatului în aceste condiții, se impune pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia a persoanei inculpatului .
S-a apreciat că, pe de altă parte, lăsarea în libertate a inculpatului este de natură a genera un puternic sentiment de insecuritate în rândul societății civile, care ar putea săvârși noi infracțiuni și ar putea constitui o încurajare a altor persoane aflate în situații similare de a comite fapte antisociale.
De asemenea, s-a arătat că, deși inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, din datele cazierului judiciar, rezultă faptul că are numeroase abateri de la legea penală, fiind sancționat în perioada anilor 2012-2013 cu mai multe sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv amendă administrativă pentru comiterea unor fapte penale de același gen – furt calificat, iar, prin Sentința penală nr. 208/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul penal nr._ , definitivă prin neapelare la data de 9.01.2015, inculpatul T. M. F. a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu executare, pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat .
De asemenea, nu poate fi ignorat faptul că, la scurt timp după punerea în liberate a inculpatului și anume după circa 5 luni, inculpatul a comis alte fapte penale prin aceeași modalitate de operare, respectiv pătrunderea prin efracție pe timp de noapte în locuința persoanelor fizice sau în sediul diverselor societăți comerciale de unde a sustras o . bunuri: aspirator, bidoane, sticle cu alcool, componente ale unei centrale termice, transformatoare, componente metalice ale rețelei electrice, etc.
În acest sens, este și practica CEDO referitor la acest temei care a statuat faptul că menținerea măsurii preventive este justificată atunci când se face dovada că asupra procesului penal planează cel puțin unul din următoarele pericole care trebuie apreciate in concreto pentru fiecare caz în parte: pericolul săvârșirii a noi infracțiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariție al inculpatului, sau pericolul de a fi tulburată ordinea publică .
Așadar, instanța a apreciat că menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului este justificată nu numai ca o necesitate reală, dar și dintr-un interes public care, în pofida prezumției de nevinovăție, prevalează asupra regulilor privind libertatea individuală .
De aceea, s-a considerat că nu poate fi admisibilă solicitarea inculpatului privind revocarea măsurii arestării preventive, astfel că, ținând seama de toate datele ce caracterizează persoana inculpatului cât și împrejurările în care au fost comise infracțiunile ce fac obiectul prezentei judecăți, multitudinea acestora, s-a apreciat că măsura arestului preventiv este încă oportună, necesară și proporțională cu scopul pentru care a fost dispusă .
Împotriva acestei încheieri inculpatul a formulat contestație.
Examinând încheierea instanței de fond sub toate aspectele de fapt și de drept cât și a criticilor formulate, Tribunalul constată următoarele:
Potrivit disp. art. 362 alin 2 C.pr.pen ,, în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208.
În cauza de față, în mod just instanța de fond a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă, fiind menținută starea de arest a acestuia.
Sub aspectul existenței cerințelor prev. de art. 223 C. proc. pen. se constată că în speță, din coroborarea materialului probator existent la dosar rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 2597/P/2014 din data de 17.02.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, în sensul că:
1. În data de 05.09.2014, în jurul orelor 13,00, inculpatul T. M. F. a escaladat gardul imobilului cu nr. 18 din Mun. Caracal, .. O., a pătruns în curtea locuinței după care a mers la o fereastră situată în spatele curții pe care a lovit-o cu pumnul înfășurat într-o cârpă, într-un final spărgând geamul.
Pe aici a pătruns în interiorul locuinței și dintr-o cameră a sustras un monitor marca „Benq”, de culoare argintiu, iar dintr-un hol a mai sustras o bicicletă marca „Mountain Bike”, cauzând un prejudiciu în cuantum de 2700 lei
Bunurile sustrase le-a dat peste gradul împrejmuitor al locuinței, apoi cu monitorul pe care îl ținea sub braț, a urcat pe bicicletă și a mers la amanetul din incinta magazinului „Red Platza” unde a valorificat bunurile contra sumei de 300 lei.
Această situație de fapt rezultă atât din declarația inculpatului și din procesul – verbal de efectuare a reconstituirii din data de 04.02.2015 cât și din adresa nr._ din data de 22.09.2014 emisă de către I.P.J. O. – Serviciul Criminalistic, potrivit căreia cele 6 urme papilare ridicate cu ocazia cercetării la fața locului aparțin inculpatului T. M. F..
2. În noaptea de 02.02.2015, în jurul orelor 22,00, inculpatul T. M. F., în timp ce se afla în zona Pieței Agroalimentare din Mun. Caracal, Jud. O., a observat faptul că un geam de lângă ușa pieței era lipsă, fapt pentru care a pătruns în interior prin acel orificiu. Odată ajuns în interiorul pieței a observat pe sol, în partea dreaptă a ușii o țeavă din metal în lungime de circa 40 cm.
Folosindu-se de această țeavă, a forțat lacătele ce asigurau cinci tarabe de unde a sustras 6 bonuri valorice și suma de aproximativ 100 lei.
După ce a sustras bunurile anterior menționate a părăsit interiorul pieței prin același loc pe unde a și intrat, iar țeava din metal pe care a folosit-o la comiterea infracțiunii a aruncat-o pe un garaj aflat lângă florăria „Garden”.
Situația de fapt anterior menționată rezultă din declarația inculpatului care a recunoscut întocmai comiterea faptei, procesul –verbal și de efectuare a reconstituirii din data de 04.02.2015, ocazie cu care inculpatul a indicat organelor de poliție locul în care a aruncat țeava din metal pe care a folosit-o la comiterea infracțiunii, care a fost și găsită la locul indicat de inculpat și ridicată de organele de poliție
3. În data de 04.02.2015, în jurul orelor 16,00 inculpatul T. M. F. a mers la imobilul cu nr. 89 de pe . Mun. Caracal, Jud. O., a escaladat gardul împrejmuitor, a mers în spatele imobilului unde a deschis o fereastră al cărei geam era deja spart, iar în momentul în care a vrut să deschidă cea de-a doua fereastră a fost surprins de martorii R. C. G. și R. M. care au anunțat organele de poliție.
Odată ajunse la fața locului, organele de poliție au reușit imobilizarea inculpatului. Ulterior au procedat la audierea acestuia, ocazie cu care a recunoscut comiterea faptelor penale.
Situația de fapt anterior menționată rezultă din declarația inculpatului precum și din declarațiile perfect concordante ale martorilor R. C. G. și R. M..
În drept, faptele săvârșite de inculpat au fost încadrate în infracțiunile de furt calificat prev.și ped. de:
- art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit.b și d Cp (fapta săvârșită în data de 02/03.02.2015 în dauna persoanei vătămate Mice I. ) ;
- art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit.d alin. 2 lit.b Cp (faptă săvârșită în data de 5.09.2014 în dauna persoanei vătămate M. A. )
- art.228 alin.1-229 alin.1 lit.b și d Cp (fapta săvârșită în data de2/3.02.2015 în dauna persoanei vătămate F. T. )
- art. 228 alin.1-229 alin. 2 lit.b și d Cp (faptă săvârșită în data de 2/3.02.2015 în dauna persoanei vătămate A. M. F. )
- art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit.b și d Cp (faptă săvârșită în data de 2/3.02.2015 în dauna persoanei vătămate S. H. )
- art. 32 alin. 1 rap.la art. 228 alin. 1 -229 alin. 1 lit.b și d Cp
( tentativă la infracțiunea de furt calificat săvârșită în data de 2/3.02.2015 în dauna persoanei vătămate S. S.
- art. 32 alin. 1 rap.la art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit b și alin 2 lit.b Cp – tentativă la infracțiunea de furt calificat din data de 4.02.2015 în dauna persoanei vătămate B. E. .
Toate infracțiunile mai sus menționate au fost săvârșite în concurs real, prevăzut de art. 38 Cp, întrucât au fost comise de aceeași persoană prin acțiuni distincte și înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele .
Analizând actele de la dosarul cauzei prin prisma dispozițiilor legale interne și internaționale care reglementează arestarea preventivă, Tribunalul apreciază că pentru buna desfășurare a procesului penal și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni se impune menținerea arestării preventive a inculpatului, această măsură fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal la care face referire alineatul 3 al art. 202 C.p.p., precum și jurisprudența CEDO.
În speță, starea de pericol pentru care ar reprezenta-o inculpatul dacă ar fi pus în libertate rezultă din modul de comitere a faptelor de care este acuzat (prin efracție, violare de domiciliu, în timpul nopții), pluralitatea de infracțiuni sub forma concursului, dar și din datele privind persoana inculpatului, care nu se află la primul conflict cu legea penală.
Astfel, se constată perseverența infracțională a inculpatului, care, conform fișei de cazier judiciar aflate la dosar, a fost condamnat definitiv prin sentința penală nr. 208/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul penal nr._ , definitivă prin neapelare la data de 9.01.2015, la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu executare, pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat și de asemenea, a fost sancționat administrativ de mai multe ori pentru comiterea unor fapte penale de același gen – furt calificat. ( filele 172, 173 dosar u.p.).
Aceste împrejurări, alături de celelalte date înscrise în fișa de cazier judiciar a inculpatului și cele care privesc faptele ce fac obiectul cauzei, coroborate de faptul că inculpatul nu are un loc de muncă, conduc la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului, chiar cu impunerea unor obligații ( cum ar fi arestul la domiciliu sau controlul judiciar), nu este oportună, existând riscul ca acesta să continue săvârșirea de infracțiuni de acest gen.
În atare situație nu se poate aprecia în mod rezonabil că o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă de libertate ar fi suficientă pentru a asigura scopul prev. de art. 202 C. proc. pen.
În aceste condiții, se apreciază că pentru buna desfășurare a procesului penal și al prevenirii continuării activității infracționale se impune privarea de libertate a inculpatului, această măsură fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal la care face referire alineatul 3 al art. 202 C.p.p., precum și jurisprudența CEDO.
Instanța mai reține că durata arestării preventive nu este de natură să ridice suspiciuni în ceea ce privește termenul rezonabil.
Se constată astfel ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât și caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puțin coercitive decât arestarea preventivă.
Față de cele expuse, în baza art. 206 C.proc. pen. va fi respinsă contestația formulată de contestatorul T. M. F. împotriva încheierii nr. 18 din data de 10.04.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ 15, ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 C.proc. pen., va fi obligat contestatorul T. M. F. la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu N. M. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art. 206 C.proc. pen.
Respinge contestația formulată de contestatorul T. M. F. ( fiul lui M. și D., născut la data de 27.08.1996 în Mun. Caracal, jud. O., domiciliat în Mun. Caracal, .. 15, jud. O., CNP_, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, cu antecedente penale ), în prezent aflat în stare de arest în Penitenciarul C., împotriva încheierii nr. 18 din data de 10.04.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._ 15, ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 C.proc. pen.
Obligă contestatorul T. M. F. la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu N. M. C..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15.04.2015.
Președinte, Grefier,
D. G. Zăvălași B. C. M.
Red/tehn. D.G.Z./ B.C.M/ 4 ex/ 21.04.2015.
← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... → |
---|