Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 169/2015. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 169/2015 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 29-06-2015
ROMANIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA PENALA
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR 169
Ședința publică din data de 29.06.2015
Președinte: T. Z.
Grefier - R. C. I.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de condamnatul V. A. M., fiul lui N. și G., născut la data de 20.02.1988, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 979/20.05.2015. pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .prin care în baza art. 587 C.pr.pen. rap. la art. 59 C.pen.din 1969 și art. 5 C.pen., a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat .
În baza art.587 alin. 2 C.proc. pen. s-a stabilit termen de reiterare a cererii data de 24.08.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul - condamnat asistat de avocat din oficiu D. I. în substituire avocat C. D., din cadrul Baroului Prahova, potrivit delegației pentru asistența juridică aflată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Cu permisiunea instanței, apărătorul a luat legătura cu contestatorul, după care arată că acesta își menține contestația formulată în cauză.
Reprezentantul parchetului nu formulează alte cereri .
Tribunalul, față de actele si lucrările dosarului consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri..
Apărătorul contestatorului având cuvântul, solicită admiterea contestației,
desființarea sentinței penale nr 979/ 2015 a Judecătoriei Ploiești, pe fond admiterea cererii de liberare condiționată, întrucât sunt îndeplinite condițiile prev de art 59 Cp, condamnatul a executat fracția prevăzută de lege, a dat dovezi de îndreptare, are trei copii minori în întreținere .
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea contestației formulată de condamnat, menținerea sentinței nr 979/ 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești,ca legală și temeinică prin care s-a respins cererea de liberare condiționată ca neîntemeiată. Nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru acordarea liberării condiționate, condamnatul a avut un comportament oscilant în timpul detenției, are antecedente penale .
Condamnatul având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de liberare condiționată, susține că are trei copii în întreținere
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:
Prin sentința penală nr. 979/20.05.2015 Judecătoria P., în baza art. 587 C.pr.pen. rap. la art. 59 C.pen.din 1969 și art. 5 C.pen., a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat Vargatu A. M., fiul lui N. și G., născut la 20.02.1988, în prezent aflat in Penitenciarul Ploiești, ca neintemeiată.
În baza art.587 alin. 2 C.proc. pen. s-a stabilit termen de reiterare a cererii data de 24.08.2015.
În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen.,a fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 200 lei.
În baza art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin sentința penala 487/2013 a Judecătoriei Ploiești, petentul a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de Legea nr 289/2005.
Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Ploiești conchide, în analiza privitoare la situația petentului, că acesta, petentul se afla la prima analiză și nu poate fi liberat condiționat având în vedere antecedentele penale și comportamentul avut pe perioada detentiei.
Liberarea condiționată constituie o modalitate de executare a unei părți din pedeapsa închisorii, fiindcă persoana condamnată care a fost liberată condiționat este considerată ca fiind în continuarea executării pedepsei, încât timpul petrecut în stare de libertate până la împlinirea duratei pedepsei intră în calculul acestei durate, iar pedeapsa se consideră ca deplin executată. Această caracterizare se referă și la executarea pedepselor auxiliare care însoțesc pedeapsa principală și își urmează cursul lor. În ziua în care s-a împlinit restul de timp din pedeapsa închisorii, liberarea condiționată se transformă în liberare definitivă, întrucât condamnatul este considerat că și-a executat pedeapsa.
În drept, instanța a analizat legea aplicabilă, având în vedere succesiunea mai multor legi penale, de la data comiterii infracțiuni si pana la executarea pedepsei, respectiv a Codului penal din 1968 și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art. 5 Cod penal instituind obligația de aplicare a legii penale mai favorabile. De asemenea, instanța va avea în vedere și decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, prin care s-a stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin hotărârea nr. 5/2014 pronunțată de completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a stabilit că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată global și nu pe instituții.
In consecință, având in vedere că instițutia liberării condiționate constituie o modalitate de executare a unei părți din pedeapsa închisorii, pedeapsa pronunțată și aplicată până la acest moment potrivit codului penal din 1969, instanța apreciază că legea aplicabila si după care va analiza propunerea de liberare conditionata este cea prev.de art. 59 si urm. din codul penal din 1969.
Potrivit art.59 al.1 Cod penal anterior, liberarea condiționată poate fi acordată unui condamnat care execută pedeapsa închisorii dacă sunt împlinite următoarele condiții: condamnatul să fi executat o anumită parte, stabilită de lege, din pedeapsă, să fi arătat stăruiță în muncă și disciplină și să fi dat dovezi temeinice de îndreptare. Aceste trei condiții sunt cerute cumulativ de textul de lege. Atunci când ele sunt îndeplinite, condamnatul, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, după executarea a cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, va putea beneficia de liberare condiționată.
Prin urmare, din interpretarea dispozițiilor legale menționate mai sus, reiese că liberarea condiționată, indiferent de modul de sesizare (la cererea condamnatului sau la propunerea comisiei de liberări), este un beneficiu, iar nu un drept al condamnatului, drept care ia naștere o dată cu împlinirea fracției din pedeapsă, liberarea condiționată din executarea pedepsei fiind excepția, iar executarea la termen regula.
Din textul alin. 1 al art. 59 C.pen. anterior rezultă că la acordarea liberării condiționate trebuie să se țină seama și de antecedentele penale ale condamnatului. Aceasta desigur nu constituie o condiție a liberării condiționat, echivalentă cu celelalte trei condiții și de aceeași importanță ca și acestea, dar este o împrejurare de care instanța nu poate face abstracție atunci când unui condamnat i se acordă liberarea condiționată. Instanța constată că petentul a mai a fost condamnat anterior.
Prima condiție cerută de dispoziția din art. 59 alin.1 C.pen. anterior privește raportul dintre durata pedepsei ce se execută și timpul executat în stare de deținere, în sensul că pentru a se obține liberarea condiționată condamnatul să fi executat o parte din pedeapsă. Instanța constată, din actele existente la dosar, că petentul a executat două treimi din durata pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare (1277 de zile) la care a fost condamnat, așa cum este prevăzut de lege. Petentul a executat 852 zile. Instanta a reținut că 2/3 din pedeapsa aplicată reprezintă 851 de zile.
A doua condiție cerută pentru acordarea liberării condiționate privește felul de a se comporta al condamnatului în îndeplinirea obligației de a presta o muncă utilă (art. 59 alin.1 C.pen. anterior). Această comportare își află exprimarea în stăruință în muncă și disciplina manifestate de condamnat în timpul executării pedepsei.
Prima instanța a reținut că petentul condamnat are considerate 44 de zile ca urmare a muncii presate, acesta executând pedeapsa în regim semideschis si apreciază îndeplinita aceasta condiție.
Dovezile temeinice de îndreptare, a treia condiție, prevăzută de dispoziția din alin. 1 al art. 59 C.pen. anterior, pentru acordarea liberării condiționate privește, de asemenea, comportarea condamnatului în timpul executării pedepsei închisorii, dar sub aspectul redresării lui morale. Buna purtare manifestată de condamnat în mod statornic la locul de deținere, îndeplinirea întocmai a diferitelor sarcini- altele decât cele legate de muncă – ce i-au fost încredințate ( sarcini de ordin gospodăresc, sarcini neremunerate), participarea la activități educative, culturale, respectarea întocmai a regulamentului locului de deținere, obținerea de recompense și absența sancțiunilor disciplinare, toate acestea constituie dovezi temeinice de îndreptarea a celui condamnat.
Din caracterizarea depusă la dosar instanța a reținut că petentul condamnat a avut pe perioada detenției un comportament oscilant fiind recompensat de 6 ori si sancționat disciplinar o data. Instanța de fond a reținut că la data de 24.03.2015 a lovit un alt deținut, sancțiunea aplicata fiind in curs de soluționare.
Intrucât eforturile depuse de condamnat nu sunt suficiente pentru ca reinserția sa fie posibila fără a crea cel mai mic dubiu privitor la posibila sa intoarecere in sistemul penitenciar prin savarsirea altor infracțiuni și ținand seama si de antecedentele penale, instanta urmeaza a aprecia cererea ca neîntemeiata, pe cale de consecinta urmand a o respinge.
Față de aceste considerente, în baza art. 587 C.pr.pen. rap. la art. 59 și urm. C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen., prima instanță a respins cererea de liberare condiționată formulată de Vargatu A. M., fiul lui N. și G., născut la 20.02.1988, în prezent aflat in Penitenciarul Ploiești, ca neintemeiată și va stabili termen de reiterare data de 24.08.2015.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul criticând-o ca fiind netemeinică, solicitând admiterea contestației, desființarea sentinței instanței de fond, admiterea cererii de liberare condiționată întrucât a executat fracția de pedeapsă de 2/3 prevăzută de lege, a manifestat interes pentru programele educative, a fost sancționată dar și recompensată și consideră că s-ar putea reintegra în societate.
Examinand sentinta atacată prin prisma criticilor formulate, a situatiei de fapt reținută, a probelor existente la dosar cât si din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp.art. 417 alin.2. c.p.p. tribunalul constată nefondata contestația, pentru considerentele ce se vor arăta:
Prin sentinta penala nr. 487/2013 pronunțată de Judecătoria P. a fost condamnat V. A. M. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de Legea 289/2005.
Executarea pedepsei sus-mentionate a început la data de 11.01.2013 si urmează să expire la data de 10.07.2016, iar pana 25.03.2015 a executat un total de 804 zile, din pedeapsă, care transformată în zile este egală cu 1277 zile, iar în baza muncii prestate i se consideră efectuate 48 zile.
Din cuprinsul procesului verbal nr. 117 din 25.03.2015 întocmit de Comisia de Propuneri pentru Punerea in Libertate Conditionata din cadrul Penitenciarului P., rezultă că până in prezent condamntul a executat fractia legala de 2/3 din pedeapsa, necesara pentru a deveni propozabilă în vederea liberarii conditionate, iar pe parcursul executarii pedepsei a avut un comportament oscilant, fiind sanctionat disciplinar de 2 ori și recompensat de 6 ( de 5 ori cu suplimentarea drepturilor si unul cu ridicarea măsurii disciplinare) nu a depus eforturi pentru reintegrarea socială.
Condamnatul executa pedeapsa in regim semideschis, se află la prima analiză a comisiei, în timpul executării pedepsei avut un comportament oscilant, nu a depus eforturi pentru reintegrarea sa sociala, comisia apreciind ca nu întrunește condițiile cumulative pentru a putea beneficia de liberare condiționată având în vedere antecedentele penale dar și comportarea pe timpul detenției.
Deși condamnatul a executat fractia de pedeapsa de 2/3, fracția obligatorie prevăzuta de legea penală pentru a deveni propozabil in vederea liberării condiționate, fiind îndeplinite formal conditiile prevazute de art. 59 cod penal din 1968 privind liberarea conditionata, tribunalul constata, analizand procesul verbal si caracterizarea depusă la dosar, că petentul este recidivist, a mai beneficiat de liberare condiționată, dovedind perseverenta infractionala, a avut un comportament oscilant, a fost sancționat disciplinar, ultima sancțiune aplicată fiind în martie 2015 pentru lovirea altei persoane privată de libertate.
Din cele precizate reiese că în cauza nu sunt îndeplinite cumulativ dispozitiile art. 59 c.p. anterior privind liberarea conditionata a contestatorului, având în vedere antecedența penală a condamnatului si comportamentul necorespunzator avut pe perioada executarii pedepsei, în conditiile în care se află la prima analiză iar abaterea disciplinară vizează lovirea altei persoane aflată în executarea pedepsei..
Față de cele arătate mai sus, tribunalul urmează să respingă ca neîntemeiată contestația formulată de condamnatul V. A. M., fiul lui N. și G., născut la data de 20.02.1988, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 979/20.05.2015. pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
În baza art. 274 C. proc. pen. va obliga contestatorul la 60 de lei cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 260 lei va fi avansat din fondurile Ministerului de Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată contestația formulată de condamnatul V. A. M., fiul lui N. și G., născut la data de 20.02.1988, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 979/20.05.2015. pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
În baza art. 274 C. proc. pen. obligă contestatorul la 60 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 260 lei va fi avansat din fondurile Ministerului de Justiție
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.06.2015.
PREȘEDINTE
T. Z. GREFIER
R. C. I.
Red. T.Z
Tehn.DC
d.f._ J. P.
j.f.S. V.
4 ex/06.07.2015
Operator de date cu caracter personal nr.4058
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 318/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 168/2015.... → |
|---|
