Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 400/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 400/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 10-09-2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA PENALA
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR.400
Ședința publică din data de 10.09.2014
Completul compus din:
Președinte – T. Z.
Grefier – Ț. M. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. G., din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de inculpatul G. F.-V., fiul lui I. și S., născut la data de 18.06.1993 în mun. Ploiești, jud. Prahova, în prezent aflat in Arestul IPJ Prahova, împotriva încheierii pronunțată de Judecătoria Ploiești în ședința publică din data de 2 septembrie 2014, prin care, în baza art. 362 alin. 2 C.pr.pen. rap. la art. 208 alin. 2 -4 C.pr.pen., coroborat cu disp. art. 223 alin.2 C.pr.pen., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul G. F.-V., fiul lui I. și S., născut la data de 18.06.1993 în mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în com. Lipănești, ., jud. Prahova, în prezent aflat in Penitenciarul Margineni, cetățenia română, fără ocupație, studii 8 clase, fără obligații militare, fără antecedente penale, posesor al C.I. . nr._, eliberată de S.P.C.L.E.P. Boldești-Scăeni, C.N.P._, arestat in baza mandatului de arestare preventiva nr. 69/DL/2014, măsură ce a fost menținută.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu a răspuns contestatorul inculpat G. F. V., în stare de arest preventiv, asistat din oficiu de avocat D. G., din cadrul Baroului Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a procedat la identificarea contestatorului inculpat.
Cu permisiunea instanței, apărătorul din oficiu a luat legătura cu contestatorul inculpat G. F. V., aflat în stare de arest preventiv, după care arată că acesta își menține contestația formulată și nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat în cauză.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, ia act de susținerile părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat D. Georgana pentru contestatorul inculpat, având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea încheierii contestate și pe fond a se dispune judecarea inculpatului în stare de libertate, apreciind că la acest moment nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la momentul luării acestei masuri, inculpatul nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică și a recunoscut faptele comise.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că urmărirea penală a fost finalizată, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză și de asemenea nu sunt probe care să justifice luarea față de inculpat a unei măsuri atât de drastice și nici nu sunt indicii că s-ar sustrage cercetării judecătorești.
Solicită admiterea contestației și a se lua față de inculpat o măsură mai blândă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingerea contestației ca nefondată și menținerea încheierii atacată ca legală și temeinică, întrucât subzistă în continuare temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezidă din natura și modalitate de săvârșire a faptelor.
Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, având în vedere gravitatea faptelor și modalitatea de săvârșire se impune cercetarea în stare de arest preventiv. Cu obligarea contestatorului la cheltuieli judiciare către stat.
Contestatorul inculpat G. F. V., având ultimul cuvânt, solicită instanței să fie cercetat in stare de libertate sau sa se dispună luarea măsurii controlului judiciar, la momentul săvârșirii faptei s-a aflat sub influența băuturilor alcoolice, și regretă fapta comisă.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 02.09.2014 în dosar nr._ /281/2014, în baza art. 362 alin. 2 C.pr.pen. rap. la art. 208 alin. 2 -4 C.pr.pen., coroborat cu disp. art. 223 alin.2 C.pr.pen., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul G. F.-V., fiul lui I. și S., născut la data de 18.06.1993 în mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în ., jud. Prahova, în prezent aflat in Penitenciarul Margineni, cetățenia română, fără ocupație, studii 8 clase, fără obligații militare, fără antecedente penale, posesor al C.I. . nr._, eliberată de S.P.C.L.E.P. Boldești-Scăeni, C.N.P._, arestat in baza mandatului de arestare preventiva nr. 69/DL/2014, măsură ce a fost menținută.
Pentru a pronunța această soluție, instanța în analiza legalității și temeiniciei arestării preventive în cadrul verificării privind arestarea inculpatului în cursul judecății, a pornit de la prevederile art. 208 alin. (2) și (4) C. proc. pen. potrivit cărora instanța de judecată verifică din oficiu, periodic, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive.
Prin ordonanța din data de 25.06.2014, organele de cercetare penală din cadrul Poliției Orașului Boldești - Scăeni au dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie calificată prev. de art. art. 32 C.pen. rap. 233 - 234 alin. 1 lit. d) și t) din Codul Penal (fila nr. 4).
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești din data de 25.06.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de G. F.-V. pentru săvârșirea infracțiunii dc tentativă la tâlhărie calificată prev. de art. art. 32 C.pen. rap. 233 - 234 alin. 1 lit. c), d) și f) din Codul Penal (fila nr. 5).
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești din data de 26.06.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului G. F.-V. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie calificată prev. de art. art. 32 C.pen. rap. 233 - 234 alin. 1 lit. c), d) și t) din Codul Penal (filele nr. 6-7).
În cauza de față, actele premergătoare și mijloacelor de probă existente în dosarul de urmărire penală, furnizează un ansamblu de date credibile care conturează, în linii mari, următoarea situație de fapt: în noaptea de 24/25.06.2014 în jurul orelor 01,00 prin escaladarea gardului a pătruns în curtea imobilului cu numărul 47 de pe . Boldești-Scăeni, proprietea părții vătămate P. F., a spart geamul unei magazii de unde a sustras mai multe unelte, printre care și o teslă cu care a mers la locuința propriu-zisă cu intenția de a forța ușa de acces în aceasta și întrucât aceasta se afla închisă neasigurată a pătruns într-o cameră a locuinței, moment în care a fost surprins de partea vătămată pe care a agresat-o fizic și a amenințat-o să-i dea banii pe care îi are în casă. Inculpatul a pătruns în locuință având fața acoperită cu un fes tip “cagulă”, iar pe mâini avea trase șosete. Partea vătămată a opus rezistență, fapt pentru care suspectul a abandonat în locuință fesul tip “cagulă”, tesla și o șosetă, după care a fugit prin grădini escaladând mai multe garduri. La gardul de sârmă ce desparte grădina părții vătămate de o altă proprietate a fost găsită și perechea șosetei abandonate în locuință.
Din actele aflate la dosarul cauzei, a rezultat faptul că inculpatul G. F.-V. a comis infracțiunea reținută în sarcina sa. Judecatorul de camera preliminara reținând ca inculpatuil a premeditat savarsirea faptei, luand masuri pentru a ingreuna observarea sa și identificarea ulteriora, din atitudinea avuta in momentul in care a fost surprins de persoana vatamata.
Prin savarsirea infractiunii de talharie purtând cagulă, cu manusi, pe timpul nopții și prin violarea domiciliului unei persoane despre care cunostea ca este in varsta cu posibilitati reduse de riposta a fost imprimat acestei infractiuni un grad de periculozitate sporit.
Instanta a reținut, din declaratia persoanei vătămate că inculpatul, in incercarea de a o opri pe aceasta sa nu mai tipe, a presat-o cu mana pe fata. Declaratia persoanei vatamate se coroborează cu concluziile medicului legist, care arată că persoana vătămată a suferit vătămări la nivelul feței care s-au produs prin mecanism de comprimare cu mâna în cadrul unei tentative de sufocare și necesită pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale. Insusi inculpatul recunoaste ca exercitat violentele asuprea persoanei vatamate in incercarea de a o opri sa strige după ajutor.
Totodata, s-a reținut că materialul probator existent la dosar (fișa de intervenție la eveniment, proces - verbal de cercetare la fața locului, proces - verbal privind conducerea câinelui de urmă, declarații persoană vătămată, raport de expertiză medico - legală nr. 472/25.06.2014, declarația martorului S. A. – C., proces - verbal de identificare după voce, proces-verbal de ridicare de la inculpat a obiectelor de vestimentație pe care le-a purtat în timpul comiterii faptei și planșa fotografică aferentă, declarații inculpat, fișă de cazier judiciar), furnizează, cu suficiență, un set de date credibile, care sunt de natură să convingă că inculpatul ar fi putut comite infracțiunea pentru care este cercetat penal, ceea ce face să fie îndeplinită prima condiție înscrisă la art. 223 alin. 2 C.pr.pen.
De asemenea, instanta a amintit faptul că probele în baza cărora poate fi dispusă arestarea preventivă nu trebuie să aibă forța probelor care stau la baza unei trimiteri în judecată și, cu atât mai puțin, a unei soluții de condamnare, ci acestea trebuie să furnizeze o . date, informații verosimile și credibile care să susțină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana față de care a fost declanșată urmărirea penală a săvârșit fapta/faptele de care este acuzată; exigența în analiza probelor sporește substanțial o dată cu necesitatea stabilirii vinovăției persoanei anchetate (Cauzele CEDO: Murray contra Regatului Unit,_/88, 28 octombrie 1994, Tallat Tepe contra Turciei,_/96, 21 noiembrie 2004, Calleja c. Maltei, 5274/01, 7 aprilie 2005). Lipsa inculpării sau a trimiterii în judecată nu implică, în mod necesar, faptul că o privare de libertate nu urmărește un scop legitim care să fie conform cu art. 5 paragraf 1 lit. c. Existența unui asemenea scop trebuie să fie analizată independent de realizarea sa și art. 5 paragraf 1 lit. c nu presupune ca poliția să fi adunat suficiente probe pentru a putea formula o punere sub acuzare, fie la momentul arestării, fie în cursul perioadei privării de libertate (V. contra României,_/01, 11 martie 2008, Marturana contra Italiei,_/00, 4 martie 2008, Labita contra Italiei,_/95, 6 aprilie 2004).
Astfel, pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale, s-a constatat că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Instanța in analiza pericolului social a avut în vedere în analiza ambelor aspecte: natura și modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii astfel cum a fost descrisă mai sus, împrejurările în care inculpatul a acționat, gravitatea deosebită a faptei, precum și circumstanțele personale ale inculpatului.
Cu toate acestea, împrejurările și modul de desfășurare a activității infracționale, gravitatea faptelor și limitele de pedeapsă prevăzute de lege nu pot constitui temeiuri de apreciere asupra pericolului social pentru ordinea publica. Așa cum s-a statuat în mod constant în Jurisprudența CEDO, măsura arestării preventive este o măsura excepțională, astfel că luarea, ca și menținerea ei, trebuie dispuse doar în cazuri temeinic justificate. Prezervarea ordinii publice este apreciată, însă, ca un element pertinent și suficient pentru privarea de libertate a unei persoane, daca se bazează pe fapte de natură să arate că eliberarea respectivei persoane ar tulbura în mod real ordinea publică.
În aprecierea ultimei condiții, sintagma „pericol pentru ordinea publica” desemnează o stare – și nu un fapt – ce ar putea periclita în viitor, după punerea în libertate a inculpatului, normala desfășurare a unui segment din relațiile sociale protejate în cadrul ordinii publice, respectiv acelea care compun obiectul juridic al infracțiunii de care e acuzat inculpatul (relațiile referitoare la protecția dreptului de proprietate, a posesiei sau detenției bunurilor mobile ale unei persoane, respectiv relațiile sociale referitoare la protecția libertății psihice a persoanei sau cele referitoare la viața, integritatea corporală sau sănătatea persoanei).
Pericolul social al faptei rezida atât din modalitatea de săvârșirea a faptei, a premeditat savarsirea faptei, luand masuri pentru a ingreuna observarea sa și identificarea ulteriora, din atitudinea avuta in momentul in care a fost surprins de persoana vatamata.
Prin savarsirea infractiunii de talharie purtând cagulă, cu manusi, pe timpul nopții și prin violarea domiciliului unei persoane despre care cunoștea ca este in vârstă cu posibilități reduse de ripostă a fost imprimat acestei infracțiuni un grad de periculozitate sporit.
Instanța a apreciat că în situația de față, se impune o reacție a autorităților pentru a nu se crea neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, pentru crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială.
De aceea, în situația de față, se impune o reacție a autorităților pentru a nu se crea neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, pentru crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială.
Așadar, instanța a apreciat că infracțiunea pentru care există suspiciunea rezonabilă că a fost săvârșita de inculpat prin gravitatea deosebită și reacția publicului, creează o stare de neliniște capabilă să justifice arestarea preventivă fiind satisfăcute astfel și prevederile art. 5 parag.1 lit. c și parag. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (C.E.D.O.).
Instanța a mai reținut și necesitatea luării unor măsuri corespunzătoare gradului de pericol social extrem de ridicat al acestei fapte, având în vedere numărul în creștere al acestor fapte .
Lăsarea în libertate a inculpatului nu ar înlătura starea de pericol creată pentru ordinea publică și nu ar asigura buna desfășurare a procesului penal.
În considerarea aspectelor prezentate, instanța a reținut că este îndeplinită și cea de a doua condiție cumulativă cerută de textul art. 223 alin. 2 C.pr.pen.
În aprecierea măsurii ce se va dispune, instanta a avut în vedere și modul de savarsire a faptei, trebuind să existe o reacție promptă și fermă din partea autorităților pentru a restabili orice sentiment de insecuritate ce ar putea interveni în rândul cetățenilor prin comiterea de infracțiuni de acest gen.
Instanța a considerat că luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate nu poate fi compatibilă cu gradul de pericol al inculpatului și a faptei sale, acesta prezentând un pericol concret pentru ordinea publică si nu ar asigura buna desfășurare a procesului penal, lăsarea sa în libertate nefiind bine venită la acest moment.
În ceea ce privește luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, instanța a considerat de asemenea că luarea unei măsuri mai puțin restrictive, nu este oportună în cauză la acest moment și nu constituie o garanție suficientă pentru protejarea societății, având în vedere și intervalul de timp foarte scurt care s-a scurs de la momentul arestării preventive și până în prezent.
În consecință, instanța, în temeiul disp. art. 208 alin. 2- 4, art. 223 alin. 2 C.p.p. a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpatul G. F. V. și a menținut arestarea preventivă a inculpatului, arestat în baza M.A.P. nr. 69/DL/2014 emis de Judecătoria Ploiești, până la următoarea verificare a stării de arest.
Împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria Ploiești, în termen legal a formulat contestație inculpatul G. F. V., solicitând admiterea acesteia, desființarea încheierii atacate și pe cale de consecință cercetarea sa în stare de libertate.
A arătat că la acest moment nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la momentul luării acestei masuri, inculpatul nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică și a recunoscut faptele comise.
De asemenea, a solicitat a se avea în vedere că urmărirea penală a fost finalizată, nu este cunoscut cu antecedente penale, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză și de asemenea nu sunt probe care să justifice luarea față de acesta a unei măsuri atât de drastice și nici nu sunt indicii că s-ar sustrage cercetării judecătorești.
Tribunalul, examinând contestația formulată prin prisma susținerilor contestatorului G. F. V., a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a dispozițiilor legale incidente, constată că aceasta este nefondată, urmând să o respingă pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul nr. 7326/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului: G. F.-V., fiul lui I. și S., născut la data de 18.06.1993 în mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în ., jud. Prahova, în prezent aflat in Arestul IPJ Prahova, cetățenia română, fără ocupație, studii 8 clase, fără obligații militare, fără antecedente penale, posesor al C.I. . nr._, eliberată de S.P.C.L.E.P. Boldești-Scăeni, C.N.P._, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie calificată prev. de art. 32 rap. 233 – 234 alin. 1 lit. c), d) și f) din Codul Penal.
În fapt, s-a reținut că, în noaptea de 24/25.06.2014 în jurul orelor 01,00 prin escaladarea gardului a pătruns în curtea imobilului cu numărul 47 de pe . Boldești-Scăeni, proprietatea părții vătămate P. F., a spart geamul unei magazii de unde a sustras mai multe unelte, printre care și o teslă cu care a mers la locuința propriu-zisă cu intenția de a forța ușa de acces în aceasta și întrucât aceasta se afla închisă neasigurată a pătruns într-o cameră a locuinței, moment în care a fost surprins de partea vătămată pe care a agresat-o fizic și a amenințat-o să-i dea banii pe care îi are în casă. Suspectul a pătruns în locuință având fața acoperită cu un fes tip “cagulă”, iar pe mâini avea trase șosete. Partea vătămată a opus rezistență, fapt pentru care suspectul a abandonat în locuință fesul tip “cagulă”, tesla și o șoseată, după care a fugit prin grădini escaladând mai multe garduri. La gardul de sârmă ce desparte grădina părții vătămate de o altă proprietate a fost găsită și perechea șosetei abandonate în locuință.
Ca urmare a agresării fizice partea vătămată P. F. a suferit leziuni care necesită 8-9 (opt – nouă) zile îngrijiri medicale, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 472/25.06.2014 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Ploiești.
Prin încheierea nr. 40 pronunțată în dosarul nr._/281/2014 din data de 26.06.2014 s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul G. F.-V., fiul lui I. și S., născut la data de 18.06.1993 în mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în com. Lipănești, ., jud. Prahova, în prezent aflat in Arestul IPJ Prahova, cetățenia română, fără ocupație, studii 8 clase, fără obligații militare, fără antecedente penale, posesor al C.I. . nr._, eliberată de S.P.C.L.E.P. Boldești-Scăeni, C.N.P._, pe o durată de 30 de zile, de la 26.06.2014 și până la 25.07.2014 inclusiv, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 69/DL/2014.
Potrivit art 208 Cpp instanța de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive înainte de expirarea duratei acesteia . Potrivit art. 223 C. proc. pen., “ (1) Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanța de judecată în fața căreia se află cauza, în cursul judecății, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.
(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”.
În raport de textele sus menționate Tribunalul apreciază că în cauză sunt îndeplinite cerințele prev.de art. 223 c.pr.pen. în sensul că din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței.
Pentru ca bănuielile să fie legitime, plauzibile trebuie să existe în cauză fapte sau informații de natură să convingă un observator obiectiv că persoana în cauză a comis o infracțiune (CEDO, decizia din 22.10.1997 în cauza Erdagöz contra Turciei).
Tribunalul are în vedere natura și modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor, modalitatea de comitere a infracțiunii, respectiv pe timpul nopții, prin pătrunderea în domiciliu părții vătămate.
Astfel, Tribunalul reține lăsarea în libertate a inculpatului ar aduce atingere dezideratelor impuse de legea penală, creându-se un climat de insecuritate socială și de neîncredere a cetățenilor în actul de justiție.
Mai mult, lipsa de reacție a autorităților – printr-o eventuală lăsare în libertate a inculpatului - ar echivala cu o încurajare tacită la săvârșirea altor fapte similare, cu consecința scăderii încrederii societății civile în capacitatea de protecție a statului.
În raport de cele arătate, instanța a constatat că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru luarea și menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului iar pericolul concret astfel cum este definit de noile dispoziții legale în materie subzistă și în prezent, tribunalul apreciind că la acest moment procesual nu se justifică luarea față de inculpat a unei alte măsuri preventive .
Tribunalul constată că arestarea preventivă nu a depășit un termen rezonabil acest termen fiind apreciat în principal în funcție de gravitatea concretă a faptelor pentru care o persoană este cercetată, care în cauza de față este una ridicată. În acest stadiu procesual nu este depășită durata rezonabilă a arestării preventive, prin raportare la dispozițiile art. 5 paragraful 3 din CEDO și la principiile și criteriile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului .
Aprecierea „limitelor rezonabile” ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate
Tribunalul apreciază că se impune în continuare menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului aceasta fiind în măsură să asigure realizarea scopului prev. de disp. art.202 alin.1 c.p.p. și anume buna desfășurarea procesului penal și în consecință va respinge ca nefondată contestația declarată de inculpat.
Față de aceste considerente, tribunalul urmează să respingă ca nefondată contestația formulată de inculpat, care va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în temeiul art. 275 alin. 2 c.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge contestația formulată de inculpatul G. F.-V., fiul lui I. și S., născut la data de 18.06.1993 în mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în com. Lipănești, ., jud. Prahova, în prezent aflat in Penitenciarul Margineni, cetățenia română, fără ocupație, studii 8 clase, fără obligații militare, fără antecedente penale, posesor al C.I. . nr._, eliberată de S.P.C.L.E.P. Boldești-Scăeni, C.N.P._, împotriva încheierii pronunțată de Judecătoria Ploiești în ședința publică din data de 2 septembrie 2014, în dosar nr._ 14, ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 50 de lei.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Cercetată și pronunțată în ședință publică azi, 10.09.2014.
Judecător de cameră preliminară, Grefier,
T. Z. Ț. M. C.
Tehnored. TZ/ȚMCC
4 ex./ 10.09 2014
d.f._ 14 Judecătoria Ploiești
j.f. M. L. Nușa
Operator de date cu caracter personal nr.4058
| ← Confiscare specială. Art.315 lit. c NCPP. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 834/2014.... → |
|---|
