Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 92/2015. Tribunalul TELEORMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 92/2015 pronunțată de Tribunalul TELEORMAN la data de 03-11-2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TELEORMAN
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR.92
Ședința publică din data de 03 noiembrie 2015
Tribunalul compus din:
PREȘEDINTE : T. I.
GREFIER : P. S.
Ministerul Public – P. de pe lângă Tribunalul Teleorman– a fost reprezentat prin procuror P. L. .
Pe rol, soluționarea procesului penal privind pe inculpatul M. D., fiul lui C. și I., născut la data de 10.12.1993 în mun. Roșiorii de Vede, județul Teleorman, cu domiciliul în ., trimis în judecată, în stare de libertate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman nr. 58 P/2013 din 26 mai 2015, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.1 lit. a) din Legea nr.241/2005 modif. pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, modif. cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal ( 49 acte materiale) cu referire la art. 5 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul M. D., personal și asistat de avocat T. G., apărător ales, din cadrul Baroului D., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2015, depusă la dosar, lipsind: partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P. Ploiești, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman, partea responsabilă civilmente S.C. A. M. Bussines SRL Scrioaștea.
Cauza a fost lăsată la a doua strigare față de lipsa apărătorului ales al inculpatului.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează că au fost depuse la dosar, la data de 30.10.2015, înscrisurile solicitate Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, respectiv trei carnete „adeverință de primire și plată”, deținute de S.C „A. M. Bussines” S.R.L. Scrioaștea, reprezentată de inculpatul M. D., în calitate de administrator, cu ocazia colectării de deșeuri feroase în cursul anului 2012.
Reprezentantul Ministerului Public învederează că nu sunt cereri și nici alte probe de solicitat în cauza dedusă judecății.
Avocat T. G., apărătorul ales al inculpatului M. D., de asemenea arată că nu sunt cereri de formulat și nici alte probe de solicitat.
Tribunalul, nemaifiind cereri de formulat și nici alte probe de administrat, având în vedere înscrisurile aflate la dosar, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că inculpatul M. D. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman nr. 58 P/2013 din 26 mai 2015, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin.1 lit. a din Legea nr.241/2005 modif. pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, modif. cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal (49 acte materiale) cu referire la art. 5 Cod penal. Referitor la situația de fapt, arată că este cea reținută în rechizitoriul Parchetului și constă în aceea că, inculpatul, în calitate de asociat unic și administrator al S.C. „A. M. BUSSINES” SRL Scrioaștea, județul Teleorman, punct de lucru municipiul Sf. G., județul C., în baza aceleiași rezoluții unice a colectat în cursul anului 2012 deșeuri reciclabile feroase și neferoase de la persoane fizice în sumă de 33.995,10 lei, fără a reține cota de impozit de 16% prin reținere la sursă de la deținătorii de deșeuri potrivit art. 78 și art. 79 din Codul fiscal, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 5.439 lei reprezentând impozit pe venit.
Învederează că inculpatul M. D. a avut o poziție procesuală sinceră, solicitând instanței să se facă aplicarea dispozițiilor art.396 alin.10 Cod procedură penală. În baza textelor de lege din rechizitoriu, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală și art.5 Cod penal, apreciind că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969, procurorul solicită aplicarea unei pedepse ale cărei limite să fie reduse cu o treime, obligarea inculpatului la plata, către partea civilă, a sumei de 5.439 lei reprezentând impozit pe venit, comunicarea hotărârii la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Solicită aplicarea față de inculpat a dispozițiilor art.81 Cod penal 1969, precum și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Avocat T. G., apărătorul ales al inculpatului M. D., având cuvântul, precizează că inculpatul nu a ascuns sursa impozabilă, dar nu s-a plătit impozitul. Arată că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, așa cum au fost reținute în rechizitoriu, astfel că solicită condamnarea la o pedeapsă sub minimul special prevăzut de legea penală.
În principal, apărătorul solicită achitarea inculpatului M. D. apreciind că aspectele expuse în rechizitoriu nu corespund realității iar, în subsidiar, aplicarea unei pedepse sub minimul special, cu aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal 1969.
Având ultimul cuvânt, inculpatul M. D., recunoaște și regretă faptele, așa cum sunt descrise în rechizitoriu, achiesând la concluziile apărătorului ales.
TRIBUNALUL :
Asupra cauzei penale, de față:
Prin rechizitoriul nr. 58 P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul M. D., fiul lui C. și I., născut la data de 10.12.1993, în municipiul Roșiori de Vede, județul Teleorman, cu domiciliul stabil în ., cetățenie română, starea civilă – concubinaj, 1 copil minor, fără antecedente penale, studii 4 clase, administrator la S.C. „A. M. BUSSINES” SRL Scrioaștea, județul Teleorman, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 modif. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. 1969 (49 acte materiale) cu referire la art. 5 C.pen., cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, la data de 27.05.2015.
În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut, în esență că inculpatul M. D., în calitate de asociat unic și administrator al S.C. „A. M. BUSSINES” SRL Scrioaștea, județul Teleorman, punct de lucru municipiul Sf. G., județul C., în baza aceleiași rezoluții unice a colectat în cursul anului 2012 deșeuri reciclabile feroase și neferoase de la persoane fizice în sumă de 33.995,10 lei, fără a reține cota de impozit de 16% prin reținere la sursă de la deținătorii de deșeuri potrivit art. 78 și art. 79 din Codul fiscal, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 5.439 lei, reprezentând impozit pe venit, aceste fapte constituind infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. 1969 (49 acte materiale) cu referire la art. 5 C.pen.
Situația de fapt, așa cum a fost descrisă în cuprinsul rechizitoriului este susținută de următoarele mijloace de probă: proces-verbal de verificare, dovadă de predare-primire a documentelor fiscale, facturi fiscale și chitanțe de plată, autorizație de mediu C., contract de închiriere, contract de vânzare-cumpărare, proces-verbal de verificare nr. 4578 din 30.07.2013 al A.N.A.F. – D.G.F.P., informații O.R.C., contract de închiriere, decizia nr. 1 din 18.11.2013, Hotărârea nr. 2 din 19.11.2013 de retragere a asociatului M. D. din societate, declarații inculpat, declarații suspect.
După sesizarea instanței prin rechizitoriul menționat anterior, dosarul a fost repartizat aleatoriu judecătorului de cameră preliminară iar după parcurgerea procedurii prevăzută de dispozițiile art. 342 și urm. Cod procedură penală, prin încheierea din data de 30 iunie 2015, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Teleorman, definitivă, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 58/P/2013 din 26 mai 2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, privind pe inculpatul M. D., trimis în judecată în stare de libertate, pentru infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 modif. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. 1969 (49 acte materiale) cu referire la art. 5 C.pen., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în cauză.
Totodată, s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul M. D. și s-a fixat termen de judecată la data de 08.09.2015, la acest termen dispunându-se amânarea judecării cauzei pentru termenul din data de 06.10.2015, la cererea apărătorului inculpatului, pentru ca inculpatul să se prezinte în fața instanței, dorind să se judece conform procedurii simplificate și să achite prejudiciul.
În ședința publică din data de 06 octombrie 2015, înainte de începerea cercetării judecătorești, instanța a adus la cunoștința inculpatului prevederile art. 374 alin. 4 din Codul de procedură penală referitoare la judecarea cauzei în cazul recunoașterii în totalitate a faptelor reținute în sarcina acestuia, context în care inculpatul M. D., asistat juridic de către apărătorul său ales, a arătat că solicită ca judecata să se facă potrivit procedurii simplificate, în acest sens luându-i-se declarație, care a fost consemnată și atașată la dosar.
Astfel, procedându-se la ascultarea nemijlocită a inculpatului, acesta a arătat că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa în actul de sesizare a instanței și este de acord ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.
La termenul din data de 06.10.2015 cauza a fost amânată la data de 03 noiembrie 2015, în vederea efectuării unei adrese la parchet pentru a fi înaintate înscrisuri. Acestea au fost înaintate cu adresa nr. 58 P/87/2015 din 29.10.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman.
Din analiza coroborată a întregului material probator administrat în cauză, în cursul urmăririi penale și a declarației inculpatului M. D. dată în fața instanței de fond, tribunalul reține următoarele:
La data de 08.11.2012 lucrătorii de poliție judiciară din cadrul I.P.J. C. – Serviciul de Investigare a Fraudelor, s-au sezizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul M. D., în calitate de administrator la . SRL Scrioaștea - punct de lucru mun. Sf. G., ..N., județul C., în cadrul activitatilor de comert derulate, a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, constând în aceea că a omis evidențierea în adeverințele de primire și plată eliberate persoanelor de la care a colectat deșeuri reciclabile mențiunile cu privire la proveniența acestora, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe venit, fapt pentru care de către P. de pe lângă Tribunalul C. a fost înființat dosar penal, atribuindu-se nr. unic 975P/2012, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005.
Prin Ordonanța din 16.01.2013 P. de pe lângă Tribunalul C. a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, unde cauza a fost înregistrată sub nr. 58 P/24.01.2013.
Prin ordonanța din 20.03.2014, organele de poliție din cadrul I.P.J. Teleorman – S.I.F. au dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, fapta constând în aceea că reprezentanții legali ai S.C. „A. M. BUSSINES” SRL Scrioaștea, județul Teleorman, în perioada 18.10.2012 – 05.11.2012, au colectat deșeuri reciclabile feroase și neferoase la punctul de lucru din municipiul Sf. G. în valoare de 33.995,10 lei, fără a aplica cota de impozit cu reținere la sursă de 16% potrivit Codului Fiscal, din valoarea deșeurilor colectate, prejudicind bugetul de stat cu suma de 5.439 lei.
Prin ordonanța din 04.04.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de M. D., administrator la S.C. „A. M. BUSSINES” SRL Scrioaștea, județul Teleorman, sub aspectul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005, reținându-se sub aspectul situației de fapt că inculpatul M. D., administrator la S.C. „A. M. BUSSINES” SRL Scrioaștea, județul Teleorman - punct de lucru mun. Sf. G., județul C., în cursul anului 2012 a colectat deșeuri reciclabile feroase și neferoase în valoare de 33.995,10 lei de la persoane fizice, fără a reține cota de impozit de 16% prin reținere la sursă de la deținătorii de deșeuri, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 5.439 lei.
Prin ordonanța din 20.03.2015, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva suspectului M. D., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 (49 acte materiale) cu referire la art. 5 Cod penal.
În baza probelor ce au fost administrate în faza de urmărire penală, prin rechizitoriul nr. 58 P/ 2013 din 26 mai 2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpatului M. D., administrator la S.C. „A. M. BUSSINES” SRL Scrioaștea, județul Teleorman, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (49 acte materiale) cu referire la art. 5 C.pen., reținându-se în sarcina sa că, în calitate de asociat unic și administrator, în baza aceleiași rezoluții unice a colectat, în cursul anului 2012, deșeuri reciclabile feroase și neferoase de la persoane fizice, în sumă de 33.995,10 lei, fără a reține cota de impozit de 16% prin reținere la sursă de la deținătorii de deșeuri potrivit art. 78 și art. 79 din Codul fiscal, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 5.439 lei reprezentând impozit pe venit.
Conform informațiilor ORC Teleorman și mențiunilor înscrise în certificatul de înregistrare, certificatului constatator din data de 08.10.2012, rezoluției nr._ din 15.06.2012 emise de O.R.C. Teleorman, inculpatul M. D. a înființat S.C. A. M. BUSSINES SRL Scrioaștea, înregistrată sub nr. J 34/275/15.06.2012, atribuit la data 18.06.2012, C.U.I._, acesta având calitatea atât de asociat unic, cât și administrator.
La 04.10.2012, . SRL Scrioaștea, a înființat punct de lucru în Municipiul S. G., . C., având încheiat contract de închiriere a unui imobil, apoi la 01.04.2013, a dobândit sedii secundare și puncte de lucru și în alte localități din județele C. și Harghita.
Din informațiile O.R.C. Teleorman a mai rezultat că la 21.11.2013, în . SRL Scrioaștea a intrat un nou asociat cu 1 (una) parte socială, inculpatul M. D. rămânând cu 20 de părți sociale. La 19.11.2013, inculpatul a ieșit din societate, celălalt asociat preluând întregul capital social.
Prin procesul-verbal din data de 08.11.2012, organele de poliție din cadrul IPJ C. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul M. D., administrator la . SRL Scrioaștea, având ca obiect principal de activitate „comerț cu ridicata a deșeurilor și resturilor”, cod CAEN 4677 iar ca obiecte secundare de activitate numeroase alte activități printre care și activitatea de colectare si comercializare a deșeurilor reciclabile feroase și neferoase, CAEN 3832, a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, constând în aceea că a omis evidențierea în adeverințele de primire și plată eliberate persoanelor de la care a colectat deșeuri reciclabile mențiunile cu privire la proveniența acestora, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe venit. Ulterior competența de soluționare a cauzei a fost declinată în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman.
La solicitarea organelor de poliție din cadrul IPJ Teleorman, așa cum rezultă din adresa nr. 6647 din 04.04.2013, Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul Administrației Finanțelor Publice Teleorman, a efectuat o verificare la . SRL Scrioaștea privind aspectele sesizate, perioada supusă verificării fiind de la data înființării societății și până la data controlului.
Cu ocazia verificărilor efectuate de către organele fiscale s-a constatat, în baza documentelor puse la dispoziție de organele de poliție, documente ce au fost predate de reprezentanții societății lucrătorilor de poliție, respectiv cele înscrise în anexa nr. 1 la adresa nr. 6647 din 04.04.2013 că . SRL Scrioaștea, în perioada 18.10.2012 – 05.11.2012, a emis un nr. de 29 de adeverințe de primire și plată de la diverse persoane fizice, din carnetul de adeverințe cu . nr._ –_, valoarea deșeurilor colectate însumând 11.364,55 lei, un nr. de 2 adeverințe din carnetul cu . nr._ –_, valoarea deșeurilor colectate însumând 14.4440 lei și un nr. de 20 de adeverințe din carnetul cu . nr._ –_, valoarea deșeurilor colectate însumând 8.190,55 lei. Totodată s-a reținut că valoarea brută a deșeurilor colectate asupra căreia societatea avea obligația aplicării cotei de impozit cu reținere la sursă este de 33.995,10 lei, creanța bugetară constând în impozitul pe venit datorat fiind de 5.439 lei.
Într-adevăr, din punct de vedere fiscal, pentru activitatea de colectare si comercializare a deșeurilor reciclabile feroase și neferoase, obligațiile fiscale ce trebuie respectate față de persoanele fizice de la care se achiziționează cu adeverință de primire și plată fier vechi, sunt prevăzute în Codul fiscal, la art. 78 alin 1 lit. f și pct. 152 din HG 44/2004, cu modificările și completările ulterioare, fiind venituri impozabile veniturile obținute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deșeurilor de metal, hârtie, sticlă și altele asemenea chiar și în situația în care acestea provin din gospodăria proprie.
Potrivit art. 79 alin 1-3 Cod fiscal calculul impozitului și termenul de plată privind impozitul pe venit, în această situație, se calculează prin reținere la sursa la momentul plații veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut. Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut iar obligațiile declarative sunt Declarația 100, termenul fiind 25 inclusiv a lunii următore celei în care a fost reținut și anual, Declarația 205, declarație informativă privind impozitul reținut la sursă, pe beneficiari de venit, termenul fiind, până în ultima zi a lunii februarie.
Astfel, din prevederile legale invocate anterior rezultă faptul că în activitatea de colectare și comercializare a deșeurilor reciclabile feroase și neferoase există obligația atât a evidențierii veniturilor impozabile obținute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deșeurilor și a calculului impozitului în cotă de16% asupra venitului brut, achiziționarea făcându-se pe baza unei adeverințe de primire și plată fier vechi, cât și a declarării acestora lunar (Declarația 100) și anual (Declarația 205).
Din analiza materialului probator administrat în cauză instanța reține că inculpatul în desfășurarea activității de colectare a deșeurilor reciclabile feroase și neferoase a societății pe care o administra, a completat adeverințele de primire și plată menționate în Anexa 2 la procesul verbal din 29.07.2013 încheiat de A., DGRFPP, AJFP Teleorman (filele 77 - 81, dosar urmărire penală), fiind înscrise datele privind nr. și data documentului, valoarea și suma achitată.
La solicitarea instanței au fost depuse la dosar trei carnete cuprinzând adeverințele cu . nr._ –_, . nr._ –_ și . nr._ –_, fiind completate un număr de 49 de adeverințe de primire și plată.
Din examinarea adeverințelor se constată că acestea sunt completate la toate rubricile, cuprinzând mențiuni privind impozitul de 3% pentru mediu și impozitul de 16% pe venit și fiind semnate de reprezentantul societății și de primitorul sumei, deținătorul deșeurilor.
Adeverința de primire și plată constituie document primar de evidență financiar contabilă, cu regim special.
Cum în cauză inculpatul, în calitate de administrator al societății a evidențiat veniturile impozabile în documentele legale, respectiv în adeverințele de primire și plată în baza cărora se pot achiziționa deșeurile feroase și neferoase, valoarea acestor venituri fiind înscrisă și de organul fiscal în documentul ce constituie Anexa 2 la procesul verbal 29.07.2013 încheiat urmare a controlului efectuat, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, în cauză se apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute în art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, deoarece nu se poate spune că s-a realizat o ascundere a veniturilor impozabile în condițiile în care organele fiscale pot lua cunoștință de veniturile realizate prin simpla verificare a actelor contabile ale contribuabilului (așa cum de altfel s-a și întâmplat), deoarece veniturile au fost evidențiate, doar că acestea nu au fost declarate. În acest sens s-a pronunțat Î.C.C.J., Secția penală, în recurs, prin Decizia nr. 3907 din data de 28 noiembrie 2012.
Este de remarcat că impozitul pe veniturile obținute din valorificarea prin centrele de colectare a deșeurilor de metal sunt, întotdeauna, impozite datorate în sistem real, pentru care există obligația evidențieriide către plătitorii de venituri (formularele tipizate ale adeverințelor de primire și plată ce trebuie completate de cei care colectează deșeuri feroase și neferoase cuprind o astfel de rubrică), astfel că nu este posibilă săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. a în privința acestor impozite dacă aceste adeverințe au fost completate cu date reale, fapta urmând a primi încadrarea juridică prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, dacă nu s-a respectat obligația evidențierii, ceea ce în speță nu este cazul.
Din adresa nr. 1111 din 14.04.2014 emisă de Administrația Fondului pentru Mediu rezultă că societatea S.C. „A. M. BUSSINES” SRL Scrioaștea, județul Teleorman figurează în evidențele acestei instituții cu 2 declarații depuse aferente lunilor octombrie și noiembrie 2012, dar nu a efectuat plăți din debitul datorat, în sumă de 2.506 lei, ce reprezintă contribuția de 3% conform art. 9 alin. 1 lit. a din OUG nr. 196/2005.
În aceste condiții se apreciază că inculpatul, declarând veniturile la care se aplică contribuția de 3% pentru mediu la instituțiile abilitate, contribuție care se reține tot prin stopaj la sursă ca și impozitul pe veniturile obținute de persoanele fizice care predau deșeuri feroase și neferoase, nu a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă.
Pe de altă parte, se constată că prin rechizitoriu, la rubrica „în drept”, se reține că „Fapta inculpatului M. D. care în calitate de asociat unic și administrator al S.C. „A. M. BUSSINES” SRL Scrioaștea, județul Teleorman, punct de lucru municipiul Sf. G., județul C., în baza aceleiași rezoluții unice de a colecta în cursul anului 2012 deșeuri reciclabile feroase și neferoase de la persoane fizice în sumă de 33.995,10 lei, fără a reține cota de impozit de 16% prin reținere la sursă de la deținătorii de deșeuri potrivit art. 78 și art. 79 din Codul fiscal, prejudiciind bugetul de stat cu suma de 5.439 lei reprezentând impozit pe venit, constituie infracțiune de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 modificată, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. (49 acte material) cu referire la art. 5 NC.pen.” .
Astfel, se reține că în actul de trimitere în judecată, ceea ce i se impută inculpatului ca fiind infracțiunea de evaziune fiscală este fapta acestuia de a colecta deșeuri reciclabile feroase și neferoase de la persoane fizice, fără a reține cota de impozit de 16% prin reținere la sursă de la deținătorii de deșeuri potrivit art. 78 și art. 79 din Codul fiscal, prin care s-a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 5.439 lei reprezentând impozit pe venit, această faptă putând întruni elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 219 alin. 1 lit. o din Codul de procedură fiscală. În condițiile în care acest impozit este reținut și nevirat la bugetul de stat, dată fiind Decizia nr. 363/2015 a Curții Constituționale, fapta nu mai poate fi sancționată ca infracțiune, având în vedere că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 și-au încetat efectele juridice potrivit art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992.
Se remarcă faptul că în rezoluția de începere a urmăririi penale și în cea de confirmare a începerii urmăririi penale față de inculpatul M. D., precum și în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale față de acesta, se reține ca situație de fapt aferentă infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr.241/2005, faptul că în cursul anului 2012 acesta nu a reținut impozitul pe venit prin reținere la sursă, în sumă de 5.439 lei, la momentul plății veniturilor, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut, conform celor 49 de adeverințe de primire și plată, în sumă totală de 33.995,10 lei.
Se observă că situația de fapt imputată inculpatului nu are nicio legătură cu definiția infracțiunii de evaziune fiscală în modalitatea ascunderii bunului sau sursei impozabile sau taxabile, latura obiectivă a acesteia presupunând și existența scopului sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
La săvârșirea infracțiunii împotriva regimului fiscal autorul are reprezentarea că acțiunile/inacțiunile sale au aptitudinea de a frauda fiscal statul ori că prin acestea chiar îl fraudează și urmărește sau acceptă producerea rezultatelor socialmente periculoase. Mai mult, infracțiunea în discuție presupune existența unei intenții calificate, faptele autorului fiind comise în scopul obținerii de venituri și al sustragerii acestuia, în total sau în parte de la obligațiunile fiscale.
Atâta timp cât inculpatul a evidențiat în documentele legale ale societății, respectiv în adeverințele de primire și plată pe care le-a predat de bunăvoie organelor de poliție odată cu celelalte documente contabile, este cert ca acesta, prin nedeclararea la timp a acelor activități comerciale efectuate și pentru care legea prevede și obligația declarării, nu a urmărit să obțină în acest mod venituri și să se sustragă în mod fraudulos, în total sau în parte, de la îndeplinirea îndatoririlor fiscale, nefiind realizată nici latura subiectivă a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Simpla neachitare a impozitului pe venit la termenul scadent nu constituie infracțiunea de evaziune fiscală deoarece prin lege este incriminata doar atitudinea ilicită a contribuabilului de ascundere a veniturilor realizate în scopul sustragerii de la plata obligațiilor și nu neachitarea lor către buget, partea civilă având posibilitatea emiterii unui titlu executoriu și a executării silite a contribuabilului pentru impozitul pe venit datorat și neachitat.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 396 alin. 1, 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală se impune achitarea inculpatului M. D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, deoarece faptele acestuia, pentru care a fost trimis în judecată, referitoare la ascunderea sursei impozabile, nu sunt prevăzute de legea penală.
Față de soluția pronunțată în cauză pe latura penală, în baza art. 25 alin. 5 Cod procedură penală instanța va lăsă nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Teleorman.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 396 alin. 1, 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală achită pe inculpatul M. D., fiul lui C. și I., născut la data de 10.12.1993, în municipiul Roșiori de Vede, județul Teleorman, cu domiciliul în ., posesor CI . nr._, eliberată de SPCLEP Roșiori de Vede, CNP_, cetățenie română, starea civilă - concubinaj, 1 copil minor, fără antecedente penale, studii 4 clase, administrator la S.C. „A. M. BUSSINES” SRL Scrioaștea, județul Teleorman, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 (49 acte materiale) cu referire la art. 5 Cod penal.
În baza art. 25 alin. 5 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. I. P. S.
Red./tehnored. T.I./11.11.2015/6 ex.
. și P. TR.
| ← Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr.... | Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Sentința nr.... → |
|---|
