Permisiunea părăsirii domiciliului. Art.221 alin. 6 NCPP. Decizia nr. 216/2016. Tribunalul TIMIŞ

Decizia nr. 216/2016 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 15-03-2016 în dosarul nr. 216/2016

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:048._

ROMÂNIA

T. T.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA NR. 216/C.

Ședința Camerei de consiliu din data de 15.03.2016

Instanța constituită din:

JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI: S. L.

GREFIER: E. M.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă T. T. a fost reprezentat de procuror L. Brindescu.

Pe rol se află soluționarea contestației formulată de P. de pe lângă J. Sânnicolau M. împotriva încheierii penale nr. 06/09.03.2016, pronunțată de J. Sânnicolau M., în dosarul nr._ .

La apelul nominal, făcut în camera de consiliu, a răspuns inculpatul-intimat D. S. C., aflat în stare de arest la domiciliu, personal și asistat de apărător ales, avocat B. C., din cadrul Baroului T..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care, judecătorul de drepturi și libertăți procedează la ascultarea inculpatului, declarațiaacestuia fiind consemnată, semnată și atașată la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, judecătorul de drepturi și libertăți acordă cuvântul asupra contestației formulate de P. de pe lângă J. Timișoara.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea contestației formulată de P. de pe lângă J. Sânnicolau M., desființarea încheierii atacate și în rejudecare, sub aspectul analizării oportunității, proporționalității și necesității părăsirii imobilului de către inculpat, să se dispună respingerea cererii inculpatului, ca neîntemeiată. Totodată, apreciază că în acest moment procesual se impune menținerea măsurii preventiva a restului la domiciliu față de inculpat, având în vedere faptele care fac obiectul acestui dosar, timpul scurs de la luarea acestei măsuri fiind foarte scurt, astfel că prin admiterea acestei cereri se golește de conținut măsura arestului la domiciliu, având în vedere că prima instanță a apreciat că aceasta este măsura necesară dar și proporțională cu gravitatea săvârșirii faptei. Solicită obligarea inculpatului intimat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Apărătorul ales al inculpatului D. S. C., avocat B. C., având cuvântul, solicită respingerea contestației Parchetului de pe lângă J. Sânnicolau M. și menținerea ca fiind temeinică și legală a hotărârii primei instanțe întrucât în mod corect a reținut că inculpatul a colaborat cu organele de urmărire penală în vederea aflării adevărului, fiind suficiente garanții oferite de inculpat că prin admiterea cererii nu este prejudiciată în nici un fel ancheta penală.

Inculpatul D. S. C., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererea pentru a avea posibilitatea să muncească.

Declarând dezbaterile închise, reține contestația spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 06/09.03.2016, pronunțată de J. Sânnicolau M., în dosarul nr._, instanța, a admis în parte cererea formulată și precizată de inculpatul D. S. C.. În baza art. 221 alin. 6 C.p.p., a acordat inculpatului D. S. C., pe durata măsurii arestului la domiciliu, dispusă prin Decizia nr. 144/18.02.2016 a Tribunalului T. și prelungită prin Încheierea nr. 5 din 24.02.2016 de J. Sânnicolau M., permisiunea de părăsire a imobilului din loc. Sânnicolau M. .. 33 jud. T., pentru a se prezentat la locul de muncă la DELPHI PACKARD ROMANIA SRL, cu sediul în loc. Sânnicolau M., ., județ T., în cadrul următorului program:

- În perioada 10.03.2016 – 11.03.2016 – schimbul unu – între orele 05:00 – 15:00;

- În perioada 14.03.2016 – 18.03.2016 – schimbul trei – între orele 21:00 – 07:00;

- În perioada 21.03.2016 – 25.03.2016 – schimbul doi – între orele 13:00 – 23:00;

- În perioada 28.03.2016 – 01.04.2016 – schimbul unu – între orele 05:00 – 15:00;

- În perioada 04.04.2016 – 07.04.2016 – schimbul trei – între orele 21:00 – 07:00.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Solicitarea inculpatului de a i se permite posibilitatea de a părăsi domiciliul în vedere prezentării la locul de muncă, fiind salariat al societății . SRL, este justificată, pe de o parte, prin prisma art. 41 alin.1 din Constituția României în care se arată că: „(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.”, iar pe de altă parte, prin faptul că prin atitudinea inculpatului din cursul urmăririi penale, care a colaborat cu organele de urmărire penală în vederea aflării adevărului, instanța a avut convingerea că sunt suficiente garanții oferite de acesta că prin admiterea cererii nu este prejudiciată în nici un fel ancheta în curs de desfășurare.

Totodată, judecătorul de drepturi și libertăți a avut în vedere și că, prin admiterea cererii, se asigură pe viitor și crearea cadrului optim ca, în cazul în care se va dovedi că este vinovat pentru infracțiunile pentru care este cercetat, acesta va avea posibilitatea de a achita contravaloarea prejudiciului iar, în raport de înscrisurile anexate în dovedirea cererii, a apreciat că aceasta este justificată și de necesitatea procurării de către inculpat a mijloacelor de existență.

Faptul că inculpatul a comis presupusele infracțiuni, pentru care este cercetat, în timp ce era angajat la același loc de muncă, nu justifică concluzia că admiterea cererii nu este oportună, din moment ce nu s-a dovedit o legătura de cauzalitate directă între faptele pentru care este cercetat și programul de lucru al acestuia.

Nici motivarea că prin lăsarea inculpatului să se prezinte la locul de muncă, în intervalul orar indicat în cererea precizatoarea, s-ar putea crea o stare de indignare a opiniei publice, nu poate crea convingerea instanței că măsura este inoportună, mai ales că în această fază a procesului penal inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.

De asemenea, prima instanță a reținut că rațiunea legiuitorului nu a fost aceea ca între măsura preventivă a arestului la domiciliu și pedeapsa penală, la care poate fi supus în viitor inculpatul, dacă se va dovedi că este vinovat, să se pună semnul egalității.

Având în vedere că inculpatul a solicitat, în prima perioadă calendaristică, permisiunea de a se deplasa la locul de muncă în data de 09.03.2015, în intervalul orar 05:00 – 15:00, instanța a admis în parte cerere, dat fiind faptul că prezenta cauză a avut termenul de judecată în data de 09:03.2015.

Împotriva acestei sentințe a formulat o contestație, în termenul prevăzut de lege, P. de pe lângă J. Sânnicolau M., dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 11.03.2016 sub același număr, respectiv_ *.

În motivarea contestației, se arată că urmărirea penală este în desfășurare, urmând a se administra noi probe, că urmează a se efectua cercetări pentru a se stabili participația inculpatului și la alte fapte, având în vedere numărul mare de infracțiuni și că se efectuează cercetări pentru identificarea altor participanți. Totodată, se arat că în cauză s-a recuperat doar o mică parte din prejudiciul produs. Prin încuviințarea părăsirii imobilului de către inculpat se creează posibilitatea acestuia de a lua legătura cu alți posibili complici, îngreunând astfel identificarea acestora și recuperarea prejudiciului. Timpul foarte scurt de la luarea și prelungirea măsurii preventive este de natură să producă schimbări în rațiunea și fundamentarea acesteia. totodată, se arată că inculpatul a comis infracțiunea în timp ce era angajat, astfel că argumentul că dorește să recupereze prejudiciul nu are suport real, în condițiile în care nu a efectuat nicun act în acest sens.

Analizând contestația formulată de către P. de pe lângă J. Sânnicolau M., prin prisma motivelor invocate, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente

Prin decizia nr. 113 din data de 08.02.2016 T. T. a dispus față de inculpat măsura preventivă a arestului la domiciliului pentru o perioadă de 30 zile. Prin încheierea nr. 5 din 24.02.2016 J. Sânnicolau M. a prelungit această măsură pe o perioadă de 30 de zile de la data de 09.03.2016 până la data de 07.04.2016.

În data de 10.02.2016 inculpatul D. a solicitat instanței încuviințarea de a părăsi domiciliul pentru a se deplasa la locul de muncă.

Analizând solicitarea inculpatului, JDL din cadrul tribunalului T. apreciază că acesta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că, raportat la gravitatea faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, măsura arestului la domiciliu este necesară și suficientă pentru realizarea scopului pentru care a fost dispusă. Astfel, în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea a două infracțiuni de complicitate la furt, constând în sprijinirea inculpatului B. I. în săvârșirea a două infracțiuni de furt, respectiv: în seara zilei de 25.10.2015 din locuința părții civile Bofta M., situată în Sânnicolau M., de unde a sustras suma de 30.000 euro și 56.000 lei și în ziua de 14.01.2016 din locuința părții civile B. maria situată în Sânnicolau M., de unde a sustras o casetă de valori ce conținea suma de 300 euro și bijuterii în valoare totală de 15.000 euro. Pentru ajutorul în comiterea celor două furturi a primit de la inc. B. I. suma de 7000 euro și mai multe bijuterii.

Sub aspectul analizării oportunității, proporționalității și necesității părăsirii imobilului de către inculpat, se apreciază că în acest moment procesual se impune menținerea măsurii preventive a arestului la domiciliu, astfel cum a fost dispusă inițial, având în vedere timpul scurs de la luarea și prelungirea măsurii preventive, care nu este de natură să producă schimbări în rațiunea și fundamentarea acesteia, astfel că prin admiterea acestei cereri se golește de conținut măsura arestului la domiciliu, apreciată ca fiind necesară dar și proporțională cu gravitatea săvârșirii faptei.

Totodată, se reține că urmărirea penală este în desfășurare, urmând a se administra noi probe, urmează a se efectua cercetări pentru a se stabili participația inculpatului și la alte fapte, în cauză s-a recuperat doar o mică parte din prejudiciul produs, iar, prin încuviințarea părăsirii imobilului de către inculpat se creează posibilitatea acestuia de a lua legătura cu alți posibili complici, îngreunând astfel identificarea acestora și recuperarea prejudiciului.

Este adevărat că art. 221 alin. 6 C.p.p. conferă posibilitatea ca, pentru motive temeinice, judecătorul de drepturi și libertăți să poată permite inculpatului părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învățământ sau de pregătire profesională ori la alte activități similare sau pentru procurarea mijloacelor esențialele de existență, pe o perioadă determinată, însă, în cazul de față, nu se poate abstracție de faptul că inculpatul a comis infracțiunea în timp ce era angajat la societatea având sediul în localitatea în care a comis infracțiunile, iar argumentul că dorește să recupereze prejudiciul nu are suport real, în condițiile în care nu a efectuat niciun act în acest sens.

Față de cele de mai sus, se va admite contestația formulată de MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE L. J. Sânnicolau M. împotriva încheierii penale nr. 06/09.03.2016 a Judecătoriei Sânnicolau M. în dosar nr._ .

Desființează încheierea atacată și, în rejudecare:

În baza art. 221 alin. 6 C.p.p. respinge cererea inculpatului D. S. C. de părăsire a imobilului pentru a se prezenta la locul de muncă . SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 425 1 alin 7 pct.2 lit.a C.p.p. rap. la art. 204 C.p.p., admite contestația formulată de MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE L. J. Sânnicolau M. împotriva încheierii penale nr. 06/09.03.2016 a Judecătoriei Sânnicolau M. în dosar nr._ .

Desființează încheierea atacată și, în rejudecare:

În baza art. 221 alin. 6 C.p.p. respinge cererea inculpatului D. S. C. de părăsire a imobilului pentru a se prezenta la locul de muncă . SRL.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen.,cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința camerei de consiliu, azi, 15.03.2016.

Judecător de drepturi și libertăți, Grefier,

S. L. E. M.

RED. S.L./TEHNORED. E.M./21.03.2016

4 ex/2 .>

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Permisiunea părăsirii domiciliului. Art.221 alin. 6 NCPP. Decizia nr. 216/2016. Tribunalul TIMIŞ