Acord de recunoaşterea vinovăţiei. Lipsa acordului pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii. Pedeapsă nejustificat de blândă
Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă penală nr. 308 din data de 15.06.2015
Prin sentința penală nr. 308/03.02.2015 a Judecătoriei Iași pronunțată în dosarul nr. 44319/245/2014 s-au dispus următoarele:
"În baza disp. art. 485 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași cu inculpatul Î.F., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de "refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice"; prev. și ped. de art. 337 Cod penal, obiect al cauzei penale nr. … și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale";.
Pentru a se pronunța astfel, s-au reținut următoarele:
La data de 23.12.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub nr. 44319/245/2014 acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași cu inculpatul Î.F., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de "refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice"; prev. și ped. de art. 337 Cod penal, obiect al cauzei penale nr. 6242/P/2014.
Din actele efectuate în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:
În seara zilei de 27.04.2014, inculpatul Î.F., posesor al permisului de conducere valabil pentru categoria B cu vechime din anul 2004, după ce a consumat băuturi alcoolice, respectiv două beri a 500 ml fiecare, conform susținerilor sale, a urcat la volanul autoturismului proprietate personală marca Mini Cooper, cu numărul de înmatriculare …. În jurul orei 20,15, în timp ce conducea pe Bd. Alexandru cel Bun, dinspre Podul de Piatră spre cartierul Dacia, în dreptul restaurantului Familial, a fost oprit pentru control de un echipaj al Poliției Rutiere Iași. Întrucât emana miros de alcool inculpatul a fost testat cu aparatul Drager, rezultând o concentrație de 0,56 mg/l în aerul expirat. În continuare, inculpatul Î.F. a fost condus de organele de poliție la Spitalul Clinic "Sfântul Spiridon"; Iași pentru recoltarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
După ce a ajuns la Unitatea de Primire Urgențe a spitalului anterior menționat, inculpatul Î.F. a declarat în fața organelor de poliție că refuză recoltarea de probe biologice întrucât are fobie la ace.
Prin procesul verbal din data de 27.08.2014 i s-a adus la cunoștința inculpatului, înainte de a fi audiat, că la data de 19.08.2014 a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa sub aspectul comiterii infracțiunii de "refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice"; prev. și ped. de art. 337 Cod penal.
Cu aceeași ocazie, în aplicarea dispozițiilor art. 108 alin. (2) din Cod pr. pen. i-a fost pusă în vedere inculpatului posibilitatea încheierii, în cursul urmăririi penale, a unui acord ca urmare a recunoașterii vinovăției.
La data de 27.08.2014, inculpatul Î.F., asistat de apărătorul ales C.D.-S., împuternicire avocațială nr. 230 din 28.04.2014, a fost audiat în această calitate, prilej cu care a declarat că-și menține în totalitate declarațiile formulate în prezenta cauză penală, recunoaște și regreta săvârșirea faptei, cu precizarea că a refuzat recoltarea de probe biologice întrucât are fobie de ace, solicitând încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției.
La data de 17.12.2014, cu ocazia reaudierii de către procuror, inculpatul Î.F. a declarat că recunoaște întocmai fapta pentru care a fost cercetat, își însușește încadrarea juridică, respectiv refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, prev. și ped. de art. 337 Cod penal și nu mai înțelege să invoce nici un aspect în apărare.
În drept, fapta inculpatului Î.F., constând în aceea că în seara zilei de 27.04.2014, după ce a consumat băuturi alcoolice și a condus pe drumurile publice autoturismul proprietate personală marca Mini Cooper, cu numărul de înmatriculare …, a refuzat recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, cu toate că la testarea cu aparatul Drager a rezultat o concentrație de 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, prev. și ped. de art. 337 Cod penal.
Din probele și mijloacele de probă administrate în cauză rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului.
Având în vedere cele expuse s-a stabilit pentru inculpatul Î.F. pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice, prev. și ped. de art. 337 Cod penal.
Cu privire la modul de executare a pedepsei s-a stabilit amânarea executării pedepsei, prin aplicarea disp. art. 83 C. penal, cu un termen de supraveghere de 2 ani, având în vedere faptul că sunt întrunite următoarele condiții: a) pedeapsa stabilită este de 1 an închisoare; b) inculpatul Î.F. nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii; c) în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, apreciez că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, si se impune doar supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Inculpatului i s-a atras atenția asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
I s-a adus la cunoștință inculpatului faptul că pe durata termenului de supraveghere trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere, cf. art. 85 alin.1 din C. pen: a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În raport de persoana și conduită inculpatului, s-a apreciat că pentru reeducarea acestuia nu se impune aplicarea nici uneia din obligațiile prev. de art. 85 al. 2 C. penal.
Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, instanța a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 - 482 Cod procedură penală.
În primul rând, pentru a se putea dispune amânarea aplicării pedepsei, conform art. 83 alin. 1 lit. c Cod penal infractorul trebuie să-și manifeste acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. Nici din cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției și nici din cuprinsul declarațiilor date de inculpatul Î.F. în cursul cercetărilor, nu rezultă că acesta și-a dat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, condiție obligatorie pentru a fi aplicabilă instituția amânării aplicării pedepsei.
În al doilea rând, soluția consemnată în acord este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului. Astfel, conform situației de fapt reținută de procuror în acordul de recunoaștere, inculpatul a condus sub influența alcoolului pe raza municipiului Iași, pe Bld. Alexandru cel Bun, un bulevard intens circulat, pericolul de a fi implicat într-un accident foarte grav fiind foarte mare, fiind periclitate atât vieți omenești cât și bunuri materiale.
Instanța a mai reținut și faptul că inculpatul a comis anterior numeroase abateri în calitate de conducător auto, conform cazierului auto aflat la fila 21 d.u.p., dintre care două sancțiuni au fost aplicate pentru conducerea sub influența alcoolului și două sancțiuni pentru accidente cu pagube materiale.
Având în vedere biletul de ieșire din spital și scrisoarea medicală aflate la filele 34 și 35 d.u.p., rezultă că inculpatul suferă de o boală care are legătură directă de cauzalitate cu refuzul de a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, astfel încât era necesară impunerea obligațiilor de a se supune măsurilor de tratament în ceea ce privește diagnosticul de tulburare anxioasă paroxistică și de a i se interzice să conducă orice tip de vehicul.
Raportat la toate aceste aspecte, instanța a considerat că atât cuantumul pedepsei cât și dispunerea amânării aplicării acesteia sunt nejustificat de blânde.