Refuz de predare în executarea mandatului european de arestare. Consecinţe cu privire la valabilitatea mandatului de executare
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă penală nr. 206 din data de 15.06.2015
Prin sentința penală nr. 206/28.02.2014 s-au dispus următoarele:
"În baza disp.art. 597-art.598 alin.1 lit.c) Cod procedură penală respinge contestația la executare formulată de către Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Iași, prin judecătorul delegat, privind sentința penală nr.1951/30.06.2010 a Judecătoriei Iași (dosar penal nr. 30.06.2010 al Judecătoriei Iași), rămasă definitivă prin neapelare, prin care a fost aplicată condamnatului C., pedeapsa de 4(patru) ani și 6(șase) luni închisoare.";
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 1951/ 30.06.2010 a Judecătoriei Iași (dosar penal nr. 14430/245/2009 al Judecătoriei Iași), rămasă definitivă prin neapelare, a fost aplicată condamnatului C. pedeapsa unică de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.
La data de 27.07.2010 Judecătoria Iași a emis pe numele condamnatului mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2268/2010, iar la data de 27.09.2010 Judecătoria Iași a emis pe numele acestuia mandatul european de arestare nr. 2268/2010/65.
La data de 28.08.2013 a fost înaintată instanței sentința nr. 408/25.03.2013 a Curții de Apel din Lecce - Secția din Taranto, irevocabilă la data de 05.04.2013, prin care a fost refuzată predarea condamnatului către autoritățile competente din România și s-a dispus executarea pe teritoriul Italiei a pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată acestuia prin 1951/30.06.2010 a Judecătoriei Iași (dosar penal nr. 14430/245/2009 al Judecătoriei Iași), rămasă definitivă prin neapelare.
Sentința pronunțată de Curtea de Apel din Lecce -Secția din Taranto, mai sus menționată, a fost tradusă în limba română.
Curtea de Apel din Lecce - Secția din Taranto a reținut faptul că persoana condamnată a demonstrat prezența sa stabilă în Italia, prezentând în acest sens permisul de conducere eliberat la data de 14.01.2011 de autoritățile din Taranto, unde locuiește împreună cu soția sa.
La solicitarea instanței de judecată, Ministerul de Justiție al Republicii Italia - Departamentul pentru Afaceri de Justiție - Direcția Generală de Justiție Penală a comunicat la dosarul cauzei un certificat privind situația executării pedepsei închisorii aplicată numitului C. prin sentința penală nr. 1951/30.06.2010 a Judecătoriei Iași (dosar penal nr. 14430/245/2009 al Judecătoriei Iași), definitivă prin neapelare - pedeapsă a cărei executare a fost preluată de către statul italian conform sentinței penale nr. 408/25.03.2013 a Curții de Apel din Lecce - Secția din Taranto, irevocabilă la data de 05.04.2013 - din care rezultă că persoana condamnată a fost încarcerată în Penitenciarul Taranto, perioada de executat fiind 12.07.2013 - 04.08.2017. Totodată, s-a arătat în cuprinsul înscrisului anterior menționat că, la data de 28.10.2013, a fost emis un ordin de eliberare din închisoare, în baza Ordonanței Oficiului de Supraveghere din Taranto emisă la data de 28.10.2013, sfârșitul anticipat al pedepsei fiind data de 20.06.2017.
A reținut instanța că, în conformitate cu dispozițiile art. 84 alin.1 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, iar potrivit dispozițiilor aalin.2 al aceluiași articol anterior menționat, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.
Potrivit dispozițiilor art.88 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală autoritatea competentă (în speța de față judecătorul desemnat de președintele instanței de executare)emite un mandat european de arestare atunci când, față de natura infracțiunii săvârșite, vârsta și antecedentele penale ale persoanei solicitate, precum și alte împrejurări ale cauzei, consideră că este oportună emiterea unui mandat european de arestare și sunt întrunite următoarele condiții:
a) persoana solicitată se află pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene;
b) mandatul de arestare preventivă sau mandatul de executare a detențiunii pe viață sau a închisorii este valabil;
c) nu a intervenit, potrivit legii române, prescripția răspunderii penale sau a executării pedepsei ori amnistia sau grațierea;
d) atunci când arestarea și predarea se solicită:
(i) în vederea exercitării urmăririi penale ori a judecății, pedeapsa prevăzută de legea română pentru infracțiunea săvârșită este detențiunea pe viață sau închisoarea de 2 ani sau mai mare;
(ii) în vederea executării pedepsei, pedeapsa aplicată sau restul de pedeapsă rămas de executat este detențiunea pe viață sau închisoarea de un an sau mai mare;
(iii) în vederea executării măsurii privative de libertate, durata măsurii este de 6 luni sau mai mare.
Potrivit dispozițiilor art.94 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, mandatul european de arestare se retrage în cazul în care au dispărut temeiurile care au justificat emiterea acestuia ori dacă persoana solicitată a decedat sau, în cazul prevăzut la art. 65 alin. (4) din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, dacă persoana urmărită internațional a fost extrădată sau predată în România.
A constatat instanța, prin raportare la dispozițiile legale mai sus menționate, că în speța de față nu regăsește nici unul dintre cazurile expres prevăzute de lege, mai sus menționate, care să impună retragerea mandatului de executare emis de către Judecătoria Iași în baza sentinței penale nr. 1951/30.06.2010 a Judecătoriei Iași (dosar penal nr. 14430/245/2009 al Judecătoriei Iași), definitivă prin neapelare , valabilitatea acestui mandat de executare a pedepsei închisorii fiind o condiție esențială pentru emiterea și, implicit, pentru valabilitatea mandatului de european de arestare emis ulterior. Astfel, constată instanța că refuzul autorităților italiene de a dispune extrădarea persoanei condamnate C. și preluarea executării pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 1951/30.06.2010 a Judecătoriei Iași (dosar penal nr. 14430/245/2009 al Judecătoriei Iași), definitivă prin neapelare, nu conduc în mod automat la retragerea formelor de executare emise de către autoritățile române, valabile pe teritoriul României, fiind necesară constatarea executării efective a pedepsei închisorii sau constatarea intervenirii unei alte cauze de stingere a executării acesteia. O interpretare contrară celei anterior prezentate ar conduce la concluzia lipsei de eficiență a dispozițiilor art. art.94 alin.3 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, potrivit cărora instanța emitentă a mandatului european de arestare, care are și competența de a solicita retragerea acestuia, informează despre aceasta autoritatea judiciară de executare, Ministerul Justiției și, după caz, parchetul care efectuează ori supraveghează activitatea de urmărire penală sau instanța care a dispus asupra măsurii arestării preventive a inculpatului ori care a hotărât cu privire la măsurile de siguranță.
