ASISTENŢĂ JURIDICĂ
| Comentarii |
|
48. Prelungirea duratei arestării preventive, deşi se dispune de instanţa de judecată, este o măsură procesuală ce se ia în cursul urmăririi penale, astfel că, dacă pentru această fază procesuală, inculpatul are apărător ales, acelaşi apărător trebuie să-i asigure asistenţa juridică la dezbaterea cererii parchetului de prelungire a duratei arestării preventive.
Instanţa de judecată poate, totuşi, să desemneze un apărător din oficiu, în cazul în care, deşi încunoştiinţat de data şi ora la care se judecă cererea de prelungire, în mod nejustificat apărătorul ales nu se prezintă.
Nu se poate considera că au fost încălcate dispoziţiile art. 171 alin. 2 C. proc. pen., privind obligativitatea asistenţei juridice, în situaţia în care, în lipsa apărătorului ales, instanţa a desemnat un apărător din oficiu cu care învinuitul a fost de acord; în asemenea situaţie - chiar şi în cazul în care apărătorul ales nu fusese încunoştiinţat - nu s-a încălcat voinţa învinuitului în alegerea apărătorului şi, deci, nu i s-a produs nici o vătămare.
De altfel, chiar dacă s-ar considera că prin desemnarea unui apărător din oficiu, care să înlocuiască apărătorul ales, s-au încălcat dispoziţiile cu privire la asistenţa juridică, nulitatea este relativă, în sensul art. 197 alin. 1 şi 4 C. proc. pen. - întrucât învinuitul nu a fost lipsit de apărare - şi, ca atare, putea fi invocată numai în condiţiile prevăzute în textul sus-menţionat, adică în cursul efectuării actului.
C. Apel Bucureşti, s. a Il-a pen., dec. nr. 22/1997
NOTĂ. în acelaşi sens, TS, sp., dec. nr. 2090/1977,
R. 2, p. 34.
49. în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. 5 C. proc. pen., organele juridiciare au obligaţia să încunoştiinţeze pe învinuit sau inculpat, înainte de a i se lua prima declaraţie, despre dreptul de a fi asistat de un apărător, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de ascultare.
Nerespectarea acestei dispoziţii - atâta vreme cât inculpatul se află în stare de libertate iar fapta imputată nu este dintre cele care impun asigurarea asistenţei juridice -ar putea fi sanţionată cu o nulitate relativă, dacă s-a cauzat o vătămare! Dar, pentru a-şi putea produce efectele, această nulitate trebuie invocată în condiţiile art. 197 alin. 4 C. proc. pen., adică în cursul efectuării actului, când partea a fost prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă. Or, în speţă, inculpatul nu a invocat nulitatea nici în faţa primei instanţe, nici în faţa instanţei de apel, ceea ce înseamnă că ea s-a acoperit.
C. Apel Bucureşti, s. a Il-a pen., dec. nr. 97/1997
NOTĂ. Soluţia este - după părerea noastră - corectă, în sens contrar, v. CSJ, sp., dec. nr. 2194/1993, BJ, p. 181.
50. Simpla menţiune făcută în partea introductivă a sentinţei de condamnare privitoare la prezenţa unui apărător din oficiu, care ar fi solicitat aplicarea unei pedepse uşoare, nu este de natură a forma convingerea că inculpatul - arestat preventiv - a beneficiat de asistenţă juridică, atâta vreme cât nu s-a indicat numele apărătorului şi nici delegaţie avocaţială nu există la dosar.
întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 171 alin. 2 C. proc. pen., asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, nerespectarea acestor prevederi legale fiind sancţionată cu o nulitate absolută conform art. 197 alin. 2 şi 3 C. proc. pen., în speţă există cazul de casare - cu trimitere - prevăzut în art. 3851* pct. 6 C. proc. pen.
C. Apel Bucureşti, s. a Il-a pen., dec. nr. 171/1997
NOTĂ. în sens contrar, C. Apel Bucureşti, s. 1 pen., dec. nr. 728/1997.
51. Deşi infracţiunea de furt calificat, reţinută în sarcina inculpatului, se pedepseşte, conform art. 209 C. pen., modificat prin Legea nr. 140/1996, cu închisoare de la 3 la 15 ani, iar potrivit art. 171 alin. 3 C. proc. pen., asistenţa juridică este obligatorie în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, faptul că, în speţă, instanţa de apel a soluţionat apelul declarat de inculpat fără a asigura acestuia asistenţă juridică, nu crează cazul de casare prevăzut în art. 385'' pct. 6 C. proc. pen., deoarece la data săvârşirii faptei infracţiunea de furt calificat se sancţiona cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani şi, conform art. 13 C. pen., în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.
C. Apel Bucureşti, s. I. pen., dec. nr. 407/1997
52. Faptul că inculpatului, care avea apărător ales, i s-a desemnat - de către instanţa sesizată cu cererea procurorului de prelungire a duratei arestării preventive - un apărător din oficiu nu poate conduce la casarea încheierii pronunţate, atâta vreme cât inculpatul a achiezat la această măsură, nesolicitând prezenţa apărătorului ales.
C. Apel Bucureşti, s. a Il-a pen., dec. nr. 757/1997
53. Faptul că în apelul declarat de inculpat (condamnat pentru infracţiunea de ucidere din culpă), apărătorul desemnat din oficiu a pus concluzii în lipsa inculpatului, deşi nu avea mandat de reprezentare din partea acestuia, nu constituie cazul de casare prevăzut în art. 3851 pct. 6 C. proc. pen.
C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen.. dec. nr. 943/1997
