delapidare prevăzută de art. 2151 C.p... Jurisprudență Delapidare
| Comentarii |
|
Judecătoria PITEŞTI Sentinţă penală nr. 1613/2014 din data de 03.04.2014
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECTIA PENALĂ
SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 1613/2014
Ședința publică de la 03 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.C.V.
Grefier M.R.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești fiind reprezentat
prin procuror B.C.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpata R.C.C. și pe partea civilă Spitalul Județean de Urgentă Pitești, având ca obiect infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 2151 C.p..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile de fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 20.03.2014, când susținerile părților și concluziile procurorului au fost consemnate în încheierea de amânare de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei penale de față:
Constată că prin rechizitoriul nr. 5414/P/2011 din data de 11.03.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei R.C.C., pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 2151 alin. 1 C.p. 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. 1969.
În esență, în actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpata R.C.C., în calitate gestionar în cadrul Spitalului de Urgență Pitești - Serviciul de Medicină Legală, în perioada 12.11.2009- 31.12.2010, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, și-a însușit în mod repetat din gestiune suma de 68.180 lei.
S-a mai învederat prin actul de inculpare că inculpata avut o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale, recunoscând comiterea faptei.
Această situație de fapt a fost reținută pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: raport de expertiză contabilă din data de 27.12.2012 (f. 28-38), declarație martori c.m. (f. 47), E.G. (f.48), declarație învinuită R.C.C. ( f. 56).
În cursul judecății inculpata R.C.C. a recunoscut săvârșirea faptelor, în forma reținută în rechizitoriu, solicitând ca judecarea cauzei să se realizeze conform procedurii reglementate de art. 320¹ Cpp în cazul recunoașterii vinovăției. Ca urmare a faptului că instanța a constatat îndeplinite condițiile pentru aplicarea procedurii speciale de judecată, a admis solicitarea inculpatei la termenul din data de 17.10.2013 (f. 27), astfel încât în faza de judecată nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale care au fost însușite de către inculpată.
La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri în circumstanțiere, respectiv: caracterizare, chitanțe ce dovedesc achitarea parțială a prejudiciului, înscrisuri medicale (f. 12-24, 31-34, 35-37).
Pe latură civilă Spitalul Județean de Urgență Pitești s-a constituit inițial parte civilă cu suma de 54380.,98 lei, ulterior precizând periodic suma, proporțional cu valoarea prejudiciului achitat de inculpată. De asemenea a solicitat partea civilă și obligarea inculpatei la plata dobânzii legale aferente debitului, calculată de la data producerii și până la data achitării integrale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Inculpata R.C.C., începând cu data de 11.05.200 a fost încadrată la Spitalul Județean de Urgență Pitești - Serviciul de medicină legală Argeș în funcția de statistician debutant, aspect ce reiese din contractul individual de muncă nr. 85/2001 (f. 10 dup).
Începând cu data de 28.01.2006, prin Decizia privind atribuirea calității de gestionar unor persoane din aparatul de lucru al Serviciului de medicină legală Argeș nr. 30/24.01.2006, inculpatei i s-a atribuit calitatea de gestionar (f. 31 dup).
Potrivit Raportului de expertiză contabilă din data de 27.12.2012 (f. 35 dup), în perioada 12.11.2009 - 31.12.2010 inculpata a efectuat încasări concomitent pe mai multe chitanțiere. Sumele mai mari, provenite în principal din încasarea contravalorii expertizelor medico-legale, a alcoolemiilor, certificatelor de deces etc, erau consemnate într-un chitanțier ce nu a mai fost depus la casieria spitalului. În alt chitanțier erau consemnate încasările mai mici efectuate pentru expertize IML, CML etc. care au fost depuse pe bază de borderou la casierie.
Totodată inculpata nu a mai depus la casierie sumele încasate pe ultimele chitanțe din carnetele de chitanțiere utilizate, restul sumelor încasate fiind depus.
Folosindu-se de acest mod de operare, inculpata și-a însușit din gestiunea Spitalului de Urgență - Serviciul de Medicină Legală Argeș suma de 68.180,90 lei, aspect ce rezultă din concluziile Raportului de expertiză contabilă din data de 27.12.2012 (f. 35 dup).
Fiind audiată inculpata a recunoscut comiterea faptei (f. 57 dup), precizând că începând cu luna noiembrie 2009, pe fondul unor probleme familiale, a unor probleme de sănătate, a faptului că i-a fost diminuat salariul de la suma de 1800 de lei la aproximativ 900 de lei, în condițiile în care avea rate de plătit de aproximativ 1000 lei pe lună, aceasta a luat hotărârea de a sustrage din gestiune sume de bani cu intenția de a le restitui la terminarea problemelor.
În acest sens a arătat inculpata că folosea în paralel două chitanțiere. Pe unul dintre chitanțiere înregistra sumele mai mari și nu îl depunea la casierie. Pe al doilea chitanțier înregistra sumele mai mici și îl depunea la casieria unității.
A mai precizat inculpata că și-a însușit unele sume de bani din gestiune prin nedepunerea la casierie a ultimelor chitanțe de la sfârșitul unor chitanțiere.
Referitor la solicitarea schimbării încadrării juridice, instanța reține că dispozițiile art. 295 alin. 1 din Noul Cod penal, prevăd infracțiunea de delapidare, astfel: însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Totodată, conform art. 308 N.C.p. dispozițiile art. 289 - 292, 295, 297 - 301 și 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice; în acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
Conform art. 215 ind. 1 alin. 1 din Codul penal 1968, constituie infracțiune: însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepsește cu închisoarea de la unu la 15 ani.
În ceea ce privește calitatea de funcționar sau funcționar public a inculpatei, instanța constată că prezintă importanță numai în privința încadrării potrivit Noului Cod penal, deoarece vechea lege penală sancționa infracțiunea de delapidare în același mod, indiferent dacă subiectul activ avea calitatea de funcționar sau de funcționar public.
Sub acest aspect, înainte de a determina legea penală mai favorabilă instanța va analiza calitatea inculpatei potrivit noului Cod penal.
În acest sens, potrivit art. 175 alin. 1 N.C.p., funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație:
a) exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești;
b) exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură;
c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. Instanța reține faptul că Spitalul Județean de Urgență Pitești reprezintă o instituție cu capital de stat, inculpata desfășurând atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acestuia, respectiv încasarea sumelor pentru prestarea diferitelor servicii, precum efectuarea de expertize, constatări medico legale, etc.
Față de aceste precizări, instanța concluzionează că inculpata are calitatea de funcționar public potrivit legii penale, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 175 alin. 1 lit. c N.C.p.
În consecință, la stabilirea legii penale mai favorabile instanța va avea în vedere art. 295 alin. 1 din Noul Cod penal, fără a fi luate în calcul dispozițiile art. 308 alin. 1 N.C.p.
Referitor la legea penală mai favorabilă instanța reține că noua reglementare prevede față de vechea lege minimul pedepsei închisorii mai mare cu un an, iar maximul pedepsei închisorii este cu 8 ani mai mare.
Referitor la reținerea caracterului continuat al infracțiunii, instanța constată că dispozițiile noii legi penale sunt mai favorabile, stabilindu-se prin art. 36 alin. 1 N.C.p. faptul că în cazul infracțiunii continuate se poate aplica un spor de 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv de o treime în cazul pedepsei amenzii.
În aceste condiții, noua lege penală este favorabilă, pedeapsa prevăzută de lege și tratamentul sancționator al infracțiunii continuate fiind mai blânde, sens în care în temeiul art. 386 C.p.p. combinat cu art. 5 N.C.p. va admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești și va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpata R.C.C. a fost trimisă în judecată din infracțiunea de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 215 ind. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. 1968 în infracțiunea de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. 1 cu aplicarea art. 35 alin. 1 N.C.p. și art. 5 N.C.p.
În drept fapta inculpatei R.C.C., care, în calitate gestionar în cadrul Spitalului de Urgență Pitești - Serviciul de Medicină Legală, în perioada 12.11.2009- 31.12.2010, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, și-a însușit în mod repetat din gestiune suma de 68.180 lei., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii delapidare prevăzute și pedepsite de art. 295 alin. 1 N.C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 5 N.C.p.
Sub aspectul laturii obiective, există o acțiune de însușire de bani pe care inculpata îi gestiona, producându-se o micșorare a patrimoniului părții vătămate, între acțiune și urmarea socialmente periculoasă existând un raport de cauzalitate directă. Sub aspectul laturii subiective, inculpata a acționat cu intenție directă, urmărind producerea rezultatului păgubitor.
În consecință, fiind administrate probe concludente și pertinente din care a reieșit vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 295 alin. 1 N.C.p., se va dispune condamnarea sa.
La individualizarea și cuantificarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatei vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare statornicite de dispozițiile art.74 N.C.p., respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În aceste condiții, instanța reține faptul că inculpata a săvârșit mai multe acte materiale pe o perioadă destul de îndelungată, folosindu-se de încrederea acordată de către angajator prin atribuirea calității de gestionar. Rezultatul faptei comise a constat în micșorarea patrimoniului părții civile cu o sumă de bani considerabilă. De asemenea au fost afectate și valorile sociale ocrotite de legea penală, care se formează și dezvoltă în legătură cu relațiile de serviciu, ce trebuie să fie bazate pe încredere și respect reciproc între angajat și angajator, sens în care gradul de pericol social este crescut.
Instanța va avea în vedere și motivul săvârșirii infracțiunii, constând în situația financiară dificilă a inculpatei și problemelor familiale ale acesteia.
Totodată, din caracterizările și înscrisurile depuse rezultă că inculpata a absolvit facultatea de drept, obținând diploma de licență, este o persoană silitoare la locul de muncă și a dat dovadă de un comportament social bun în relațiile cu pacienții.
Mai mult, din fișa de cazier a acesteia rezultă că nu are antecedente penale.
Instanța va reține în favoarea inculpatei și circumstanța atenuantă judiciară, prevăzută de dispozițiile art. 75 alin. 2 lit. a N.C.p, constând în eforturile depuse de inculpată în vederea diminuării consecințelor infracțiunii.
Sub acest aspect, trebuie observat că inculpata a achitat din prejudiciul total, în cuantum de 68.180,98 lei, rezultat din săvârșirea infracțiunii, suma de 28.100 lei.
La stabilirea pedepsei instanța va avea în vedere și dispozițiile art. 396 alin. 10 N.C.p.p., privitoare la micșorarea cu o treime a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
În acest context instanța urmează a aplica inculpatei pedeapsa de 1 an închisoare, situată peste minimul prevăzut de lege, aceasta fiind concordantă cu precizările anterior efectuate.
Ca modalitate de individualizare a executării, se apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei, poate fi atins și fără executare în condiții de privare de libertate, respectiv prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în temeiul art. 86 ind. 1 C.p. 1968, urmând a se fixa termen de încercare de 3 ani, conform art. 86 ind. 2 C.p. 1968.
Instanța constată că această modalitate de executare a pedepsei poate fi aplicată în condițiile art. 5 N.C.p., fiind favorabilă inculpatei, prin raportare la corespondentul acestei modalități de executare din Noul Cod penal, având în vedere efectele sale, respectiv beneficiul reabilitării de drept la sfârșitul termenului de încercare în cazul în care în acest interval inculpatul nu mai săvârșește alte infracțiuni.
Totodată instanța constată că toate condițiile impuse de art. 86 ind. 1 C.p. 1968 pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sunt îndeplinite în cauză.
Instanța nu poate da efect solicitării inculpatei de aplicare a dispozițiilor art. 81 C.p. 1968, având în vedere pericolul social destul de ridicat al infracțiunii săvârșite, fiind necesară supravegherea inculpatei pentru a se asigura atingerea scopului preventiv - educativ al pedepsei.
La stabilirea duratei termenului de încercare aproape de minimul posibil instanța are în vedere persoana inculpatei, care este tânără, are studii superioare și a învederat în mod repetat că regretă săvârșirea faptei.
Pe durata termenului de încercare instanța va obliga pe inculpată să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 al. 1 lit. a - d C.p. 1968, respectiv:
Instanța va atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86 ind. 4 Cod penal 1968, cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune, nu va executa obligațiile civile stabilite prin hotărârea instanței sau nu va respecta obligațiile stabilite de instanță.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 65 N.C.p. va aplica inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b N.C.p. a cărei executare o va suspenda conform dispozițiilor art. 71 alin. 5 c.p. 1968.
Instanța apreciază că dispozițiile art. 71 alin. 5 C.p. 1968, deși sunt cuprinse în secțiunea privind pedepsele accesorii, vizează în concret modalitatea de individualizare a executării constând în suspendarea pedepsei sub supraveghere sau suspendarea condiționată a pedepsei.
Referitor la aplicarea pedepsei complementare, instanța constată că potrivit noii legi penale, aplicarea acesteia este obligatorie, vechea lege stabilind numai aplicarea facultativă.
Având în vedere că fapta a fost săvârșită sub imperiul vechii legi penale, instanța, față de principiul legalității pedepsei, apreciază că în situația inculpatei aplicarea pedepsei complementare este tot facultativă.
În acest context trebuie observat că pentru inculpată pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcție publică ar avea efecte dificile, aceasta fiind în continuare angajat al părții civile. Mai mult, aplicarea acestei pedepse ar fi inoportună și privitor la posibilitatea părții civile de a recupera în totalitate prejudiciul creat.
În ceea ce privește latura civilă, având în vedere art. 5 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Noului Cod Civil, instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864, deoarece fapta a fost săvârșită anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil.
Instanța observă că partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând obligarea inculpate la plata sumei de 40.080,98 lei, reprezentând daune materiale, precum și dobânda legală aferente prejudiciului total, calculată de la data producerii prejudiciului și până la data achitării integrale.
Considerând aceste daune dovedite, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, existând o faptă ilicită (însușirea sumei de bani), săvârșită cu vinovăție (intenție directă), care prin legătură directă de cauzalitate a produs un prejudiciu cert în valoare de 40.080,98 lei.
Instanța constată totodată că prejudiciul creat părții civile cuprinde și lipsa de folosință a sumei de bani sustrase, concretizată în valoarea dobânzii legale aferente prejudiciului total, în cuantum de 68.180,98 lei, calculată de la data producerii prejudiciului și până la achitarea integrală a acestuia.
În consecință, conform art. 19 alin. 5 și art. 397 N.C.p.p. raportat la art. 998-999 cod civil 1864 va obliga pe inculpata R.C.C. să plătească părții civile suma de 40.080,98 de lei cu titlu de daune materiale, precum și dobânda legală aferentă prejudiciului total în cuantum de 68.180,98 lei, calculată de la data producerii prejudiciului și până la data achitării integrale a acestuia.
Ca o consecință a condamnării, în temeiul art. 274 alin 1 N.C.p.p. instanța va obliga pe inculpată să achite către stat suma de 300 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 de lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale.
Cheltuielile judiciare constând în onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 de lei (delegație 332/20.01.2014), vor rămâne în sarcina statului conform art. 274 alin. 1 teza finală N.C.p.p. și se vor plăti din fondurile speciale ale Ministerului Justiției
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 386 N.C.p. respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul inculpatei.
În temeiul art. 386 N.C.p. admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Parchetului și dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpata R.C.C. a fost trimisă în judecată din infracțiunea de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 215 ind. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. 1968 în infracțiunea de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. 1 cu aplicarea art. 35 alin. 1 N.C.p. și art. 5 N.C.p.
Condamnă pe inculpata R.C.C., cetățean român, necăsătorită, studii superioare, ocupația - asistent medical, fără antecedente penale, la pedeapsa de:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 295 alin. 1 cu aplicarea art. 35 alin. 1 N.C.p., 75 alin. 2 lit. a N.C.p., art. 396 alin. 10 N.C.p.p. și art. 5 alin. 1 N.C.p.
În temeiul art. 65 N.C.p. aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b N.C.p.
În temeiul art. 5 alin. 1 N.c.p. combinat cu art. 861 C.p. 1968 dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iar în temeiul art. 861 C.p. 1968 fixează termen de încercare de 3 ani.
Pe durata termenului de încercare obligă pe inculpată să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 al. 1 lit. a - d C.p. 1968, respectiv:
- să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune Argeș, la termenele stabilite de consilieri;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal 1968 pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864 C.p. 1968 privitoare la cazurile de revocare a măsurii suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Constată că inculpata a achitat din prejudiciul total de 68.180,98 lei, rezultat din săvârșirea infracțiunii, suma de 28.100 lei.
Conform art. 19 alin. 5 și art. 397 N.C.p.p. raportat la art. 998-999 Cod Civil 1864 admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență Pitești și obligă pe inculpata R.C.C să plătească acesteia suma de 40.080,98 de lei cu titlu de daune materiale, precum și dobânda legală aferentă prejudiciului total în cuantum de 68.180,98 lei, calculată de la data producerii prejudiciului și până la data achitării integrale a acestuia.
În temeiul art. 274 alin 1 N.C.p.p. obligă pe inculpată să achite către stat suma de 300 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 de lei reprezintă cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale.
Cheltuielile judiciare constând în onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 de lei (delegație 332/20.01.2014), vor rămâne în sarcina statului conform art. 274 alin. 1 teza finală N.C.p.p. și se vor plăti din fondurile speciale ale Ministerului Justiției
Cu apel în 10 zile de la comunicarea minutei.
Pronunțată în ședința publică de la 03 aprilie 2014.
Președinte,
G.C.V.
Grefier,
M.R.
