Dezincriminarea art. 18 din legea 194/2011 . Jurisprudență Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 613/A din data de 21.12.2017
Art. 18 din Legea 194/2011
Art. 18 din Legea 194/2011 nu are corespondență în dispozițiile noului Cod penal, respectiv în art. 193 Cod penal, acesta fiind abrogat prin art. 232 din Legea nr. 187/2012.
Prin sentința penală nr. 12 din 02 februarie 2017, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul penal nr. 2025/102/2016, instanța de fond a dispus:
În baza art. 386 alin.1 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute prin actul de sesizare în sarcina inculpatului R.L.B. , astfel:
Din infracțiunile prev. de:
- art. 16 alin.1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (din 1968);
- art.18 alin.1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (din 1968);
- art. 7 din Legea nr. 39/2003
cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal (din 1968) și art. 9 alin.2 din Legea nr.39/2003
În infracțiunile prev de :
-art. 16 alin.1 raportat la art. 18 alin.1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (din 1968) și reținerea art. 5 Cod penal;
-art.7 din Legea nr. 39/2003, cu reținerea art. 9 alin.2 din Legea nr.39/2003 și aplicarea art. 5 Cod penal;
cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal din 1968 și reținerea art. 5 Cod penal
A respins restul cererilor de schimbare a încadrării juridice.
1. În baza art. 396 alin. 1, 2 și 10 Cod procedură penală, coroborat cu art. 374 alin.4, art.377 Cod procedură penală, a condamnat inculpatul R.L.B. la pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. art. 16 alin.1 raportat la art. 18 alin.1 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (din 1968), art. 76 raportat la art.74 alin.1 lit.a, alin.2 Cod penal din 1968 și cu reținerea art. 5 Cod penal și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza II-a, lit. b, Cod penal din 1968, pe o durată de 2 ani.
În baza art. 71 Cod penal din 1968, a interzis inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua și lit. b, Cod penal din 1968.
2. În baza art.396 alin.1, 2 și 10 Cod procedură penală, coroborat cu art. 374 alin.4, art.377 Cod procedură penală, a condamnat inculpatul R.L.B. la pedeapsa principală de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. art.7 din Legea nr. 39/2003, cu reținerea art. 9 alin.2 din Legea nr.39/2003 și aplicarea art. 5 Cod.
În baza art. 71 Cod penal din 1968, a interzis inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua și lit. b, Cod penal din 1968.
În baza art. 33 lit.a Cod penal coroborat cu art. 34 alin.1 lit.b Cod penal, a contopit cele două pedepse aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.
In baza art.35 alin.1 Cod penal, alături de pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a doua, și lit. b, Cod penal din 1968, pe o durată de 2 ani.
În baza art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua și lit. b Cod penal.
În baza art.861 alin.2 Cod penal din 1968, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani -- termen care se compune din durata pedepsei aplicate, la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, în conformitate cu dispozițiile art. 862 Cod penal.
În baza art. 863 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de probațiune Mureș la datele fixate de acest serviciu;
- să anunțe Serviciului de Probațiune Mureș, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice acestui serviciu și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 71 alin.5 cod penal din 1968, a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 2.500 lei reprezentând o parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză (2.000 lei pentru faza de urmărire penală și 500 lei pentru etapa cercetării judecătorești).
Pentru a pronunța această hotărâre, din examinarea probelor de la dosar coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatului, prima instanță a reținut în esență că inculpatul R.L.B. , în perioada mai 2012 - mai 2013, a fost implicat în vânzarea de substanțe psihoactive, ajutându-i în acest scop pe C.S. și apoi pe A.T.-C. . Acesta a recunoscut comiterea faptei, indicând în concret activitățile pe care le desfășura în acea perioadă. De asemenea aceleași activități au fost confirmate și de către consumatorii care au fost audiați în cauză, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 16 alin. 1 din Legea 194/2011.
Cu privire la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, care a fost reținută inculpatului R.L.B. , s-a apreciat că există suficiente probe că inculpații s-au constituit într-un grup infracțional, care a acționat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracțiuni grave. Inițiatorii grupului au fost inculpații P.O.I. și L.V. . Aceștia au racolat și alte persoane imediat, întrucât "afacerea"; vânzării de "etnobotanice"; a început să meargă foarte bine și a luat amploare. S-a putut stabili în mod cert că inculpații A.T.-C. și C.S.C. au făcut parte din grup în perioada 2012-2013. Atribuțiile acestor doi inculpați erau legate inițial de vânzarea în oraș a substanțelor, dar s-a dovedit că erau implicați și în procurarea lor, ambalarea sau centralizarea sumelor obținute. În perioada mai 2012 - mai 2013, activități de vânzare a efectuat și învinuitul R.L.B. (o perioadă împreună cu C., iar apoi cu A.), acesta aderând practic la grup în urma racolării sale.
Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile prima instanță a reținut în esență că legea penală veche este mai favorabilă. S-a arătat de asemenea că dispariția din variantele ulterioare (modificatoare) a art. 18 din Legea 194/2011 nu echivalează cu o dezincriminare, în condițiile în care această normă nu avea o existență de sine stătătoare, nu reglementa o infracțiune distinctă și constituia o variantă agravată prin prisma consecințelor produse a infracțiunii prevăzută de art. 16 din Legea 194/2011.
De asemenea, nu se poate susține că prin eliminarea art. 18 din Legea nr.194/2011 a fost dezincriminată varianta agravată a infracțiunii (rămânând incriminată doar forma tip), în condițiile în care consecințele mai grave (vătămarea uneia sau mai multor persoane care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile) cu corespondent în legea nouă respectiv în prevederile art. 193 Cod Penal.
Prin urmare, nu se poate susține că legea nouă ar fi legea favorabilă pe considerentul că ar fi operat dezincriminarea în ceea ce privește art. 18 din Legea 194/2011.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul solicitând desființarea hotărârii primei instanțe, rejudecarea dosarului și înlăturarea prevederilor art. 18 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu consecința reducerii substanțiale a pedepsei aplicate. Ca și modalitate de executare s-a solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei în temeiul art. 81 vechiul Cod penal.
În motivare se arată că starea de fapt expusă de prima instanță corespunde într-adevar realității, în privința implicării sale în cadrul grupului infracțional (în perioada mai 2012 - mai 2013 ), cum se reține și în actul de sesizare a instanței de judecată, însă nu se poate reține o legătură de cauzalitate expresă între faptele sale și, producerea consecințelor vătămătoare pentru cele 6 persoane pentru a căror vindecare a fost necesară o perioadă de până la 60 de zile, astfel încât raportarea instanței de fond să se realizeze și cu privire la prevederile art. 18 alin. 1 din Legea nr. 194/2011.
În esență inculpatul arată că trebuia să i se rețină exclusiv incidența prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, caz în care, în mod subsecvent individualizarea judiciară a pedepsei trebuie sa se modifice substanțial.
Cu privire la modalitatea de executare prevăzută de art. 81 vechiul Cod penal se arată că este încadrat în muncă, a dobândit cetățenia maghiară, s-a integrat în societate, a părăsit cu totul " activitățile" antisociale la care a fost participant mai mult ca și consumator, doar ocazional ca și furnizor de asemenea substanțe, s-a maturizat între timp și a ajuns la concluzia că asemenea activități nu sunt adecvate.
Examinând apelul promovat, prin prisma materialului aflat la dosarul nr. 2025/102/2016 al Tribunalului Mureș, a motivelor invocate, precum și din oficiu, în limitele efectului devolutiv și extensiv potrivit dispozițiilor art. 417 și art. 419 Cod procedură penală, instanța de control judiciar găsește calea de atac declarată fondată doar pentru următoarele considerente:
Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută - pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal în fața primei instanțe - hotărârea instanței de fond nu comportă nici un fel de critică.
Pentru a face o asemenea apreciere, considerăm că din conținutul materialului probator administrat, rezultă fără putință de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea faptelor reținute în sarcina sa, în modalitatea descrisă, iar aspectele prezentate în considerente, de instanța de prim grad, au fost corect reținute pe baza coroborării materialului probator administrat și cele menționate nu necesită alte adăugiri. De altfel inculpatul nici nu a contestat starea de fapt, judecata desfășurându-se conform procedurii simplificate.
Cu privire însă la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina sa, curtea de apel a constatat că art. 18 din Legea 194/2011 a fost abrogat la data de 1 februarie 2014 prin art. 232 din Legea nr. 187/2012. Curtea de apel nu poate fi de acord cu interpretarea instanței de prim grad care a arătat că art. 18 din Legea 194/2011 are corespondent în legea nouă, respectiv în art. 193 Cod penal deoarece, dacă am accepta o astfel de interpretare, ar trebui să dăm eficiență și alin. 3 din art. 193 Cod penal care prevede că "acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea penală a persoanei vătămate."; Instanța de apel constată însă că fapta prevăzută la art. 16 alin. 1 din Legea 194/2011 este o infracțiune de sine stătătoare, prevăzută într-o lege specială și care nu poate fi completată în acest caz cu dispozițiile noului Cod penal. De altfel abrogarea art. 18 din Legea 194/2011 a avut la bază faptul că prin menținerea acestuia s-ar fi încercat crearea unei forme praeterintenționate a infracțiunii, pierzând din vedere faptul că, odată cu punerea la dispoziție a substanțelor, vânzătorul pierde controlul atât asupra acestora, cât și asupra modului lor de utilizare.
Prin urmare apelul inculpatului a fost admis, iar în rejudecare s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă principală de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 16 alin. 1 din legea 194/2011 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b vechiul Cod penal pe o perioadă de 1 an.
La stabilirea acestei pedepse principale instanța a luat în considerare faptul că inculpatul a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor pedepsei cuprinse între 2 și 8 ani (judecata desfășurându-se conform procedurii simplificate) și de faptul că prima instanță a reținut în sarcina în sarcina inculpatului și circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a, alin. 2 vechiul Cod penal. Având în vedere că în propria cale de atac nu se putea crea o situație mai grea apreciem că trebuie menținute și dispozițiile primei instanțe de reținere a circumstanțelor atenuante cu efectul coborârii cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Cu privire la pedeapsa complementară instanța a apreciat că aceasta se impune având în vedere natura infracțiunii săvârșite.
Având în vedere cele reținute mai sus cu privire la abrogarea art. 18 din Legea 194/2011, pentru această infracțiune pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriu se va dispune achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 4 Cod penal.
Cu privire la infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 instanța de apel a constatat că pedeapsa aplicată este legală și temeinică, fiind respectate criteriile generale de individualizare a pedepsei. De altfel hotărârea primei instanțe nici nu a fost atacată sub acest aspect.
Având în vedere că cele două infracțiuni au fost comise în concurs real s-a dispus contopirea acestora în temeiul art. 34 alin. 1 lit. b vechiul Cod penal, inculpatul urmând a executa o pedeapsă finală de 1 an și 8 luni închisoare.
În temeiul art. 35 alin. 1 vechiul Cod penal s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b vechiul Cod penal pe o perioadă de 1 an.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei instanța de apel constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 alin. 1 vechiul Cod penal, reeducarea inculpatului putându-se realiza și fără executarea pedepsei în regim de detenție, motiv pentru care s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei pe o durată de 3 ani și 8 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 alin. 2 vechiul Cod penal.
De asemenea s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83, 84 vechiul Cod penal, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
De asemenea au fost menținute toate celelalte dispoziții din hotărârea atacată ce nu contravin prezentei referitoare la:
- schimbarea de încadrare juridică cu privire la infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat;
- condamnarea pentru comiterea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat:
- aplicarea pedepselor accesorii și suspendarea acestora;
- obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Pornind de la soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantum de 100 de lei în procedura soluționării prezentului apel au rămas în sarcina acestuia.
