Dreptul la apărare. Asistenţa juridică obligatorie a inculpatului. încălcarea dispoziţiilor legale privind asistenţa juridică a inculpatului. Consecinţe

In conformitate cu prevederile art. 197 alin. 2 din Codul de procedură penală, încălcările dispoziţiilor legale relative la asistenţa inculpatului de către apărător, când aceasta este obligatorie potrivit legii, atrag nulitatea absolută a actului de urmărire penală respectiv.

Dacă la dosarul cauzei există dovada că apărătorul ales a fost încunoştinţat de data şi ora efectuării actului, lipsa apărătorului nu împiedică pe procuror să efectueze actul de urmărire penală, potrivit dispoziţiilor art. 172 din Codul de procedură penală, şi în consecinţă actul respectiv nu este lovit de nulitate.

(Decizia nr. 408 din 6 martie 2003 - Secţia I penală)

Prin Sentinţa penală nr. 1612 din 9.10.2002, pronunţată de Judecătoria Buftea, inculpatul C.D. a fost condamnat la 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută şi pedepsită de art. 26, raportat la art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a), g), i) din Codul penal, cu aplicarea art. 74 -76 din Codul penal.

în baza art. 83 din Codul penal, s-a revocat suspendarea condiţionată a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 178/1999 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată pentru fapta dedusă judecăţii în prezenta cauză, rezultând astfel o pedeapsă finală de 2 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 din Codul penal.
S-a dedus prevenţia la zi, s-a menţinut starea de arest, s-a luat act că nu s-au formulat pretenţii civile în cauză şi a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, în cursul nopţii de 2 spre 3 august 2002, inculpatul, la solicitarea numitului V.L., a acceptat să se deplaseze cu autoturismul său la depozitul SC "M." SA, unde făptuitorii V.L. şi D.D. au pătruns prin efracţie şi au sustras un număr de 18 bobine înfăşurate în sârmă de cupru.

împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 2117/A din 20.12.2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia a ll-a penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, constatând hotărârea primei instanţe legală şi temeinică sub toate aspectele.

împotriva ambelor hotărâri, inculpatul C.D. a declarat recurs, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. 1 pct. 6 din Codul de procedură penală, susţinând că la urmărirea penală a fost lipsit de asistenţa juridică a unui avocat ales, ceea ce ar conduce la nulitatea absolută a actului de sesizare a instanţei.

Analizând actele şi probele din dosarul cauzei, prin prisma criticii formulate de inculpat, Curtea a apreciat recursul ca nefondat şi, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, l-a respins ca atare, pentru următoarele considerente:

Motivul de casare invocat în recurs, privind nelegalitatea actului de sesizare a instanţei de fond datorită efectuării actelor de urmărire penală privind pe inculpat în lipsa avocatului său ales, este o critică care nu a fost invocată în apel.

Cu toate acestea, Curtea a verificat din oficiu actele de urmărire penală şi a constatat că această critică nu are temei.

La data de 11.08.2002, s-a depus la dosarul de urmărire penală delegaţia avocatului ales al inculpatului.

Anterior, inculpatul a fost audiat la 4.08.2002, când s-a luat şi măsura arestării preventive, în prezenţa unui avocat din oficiu, care l-a asistat pe inculpat cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, la data de 21.08.2002.

Conform dispoziţiilor art. 197 din Codul de procedură penală, sunt lovite de nulitate absolută actele de urmărire penală făcute cu inculpatul în lipsa unui apărător ales, când apărarea este obligatorie, cum este situaţia de faţă (faptă de furt calificat).

Conform dispoziţiilor art. 172 alin. 1 din Codul de procedură penală, în cursul urmăririi penale, inculpatul sau învinuitul poate fi asistat de un apărător ales, însă lipsa acestuia nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală.

în speţă, actul efectuat în lipsa apărătorului ales este prezentarea materialului de urmărire penală.

Este adevărat că la dosarul de urmărire penală nu există dovada că apărătorul ales al inculpatului a fost încunoştinţat de data şi ora la care se face prezentarea materialului de urmărire penală, însă aceasta nu este o nulitate absolută a actului, atât timp cât inculpatul a fost asistat de avocat din oficiu şi nu s-a dovedit că i-au fost prejudiciate interesele sau a suferit vreo vătămare, în condiţiile în care a recunoscut fapta săvârşită.

Faţă de aceste considerente, apreciind critica inculpatului nefondată, Curtea a respins recursul ca atare. 

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Dreptul la apărare. Asistenţa juridică obligatorie a inculpatului. încălcarea dispoziţiilor legale privind asistenţa juridică a inculpatului. Consecinţe