Excepţia de necompetenţă materială a organului de urmărire penală. Momentul ridicării acesteia şi consecinţele produse. Inculpaţi minori judecaţi alături de inculpaţi majori
| Comentarii |
|
- Cod procedură penală: art. 197 alin. 2, art. 332, art. 483, art. 485, art. 486
Restituirea cauzei la procuror după începerea dezbaterilor sau atunci când, în urma cercetării judecătoreşti, s-a dispus schimbarea de încadrare juridică a faptei pentru care cercetarea penală ar fi revenit altui organ de cercetare, nu mai operează.
Nulitatea absolută ce ar putea fi invocată se acoperă prin voinţa legii.
încălcările privind publicitatea şedinţei de judecată se sancţionează cu nulitatea absolută.
Judecarea inculpaţilor minori alături de inculpaţii majori urmează procedura obişnuită în compunerea prev. de art. 483 C. p. p. fără a atrage sancţiunea nulităţii absolute în cazul publicităţii şedinţei de judecată.
Pentru inculpaţii minori sunt aplicabile dispoziţiile privind procedura specială.
(Decizia nr. 25/A din 02.02.2009, Secţia a Il-a penală şi pentru cauze
cu minori şi de familie)
Prin sentinţa penală nr. 807 din 16.07.2008, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I penală, s-au dispus următoarele:
1) în baza art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. e) şi i) C. p., a fost condamnat inculpatul M.D. la 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b)_C. p.
în baza art. 321 alin. 2 C. p., a fost condamnat acelaşi inculpat la 2 ani şi 6 luni închisoare.
în baza art. 217 alin. 4 C. p., a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 ani şi 6 luni închisoare.
în baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. 1 C. p., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. p.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. p.
în baza art. 88 C. p.. s-a computat prevenţia inculpatului de la 27.08.2006 până la 16.07.2008.
în baza art. 350 alin. 1 C. p. p., a fost menţinută starea de arest a inculpatului, în baza art. 118 alin. 4 C. p., s-a dispus confiscarea de la inculpat a contravalorii în lei a unui pistol automat marca S.U.
în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. h) C. p. p., s-a încetat procesul penal pornit la plângerea prealabilă a părţii vătămate B A. împotriva inculpatului M.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 180 alin. 2 C. p., prin retragerea plângerii prealabile.
2) în baza art. 264 C. p., a fost condamnat inculpatul B.G.V. la 6 luni închisoare, în baza art. 81 C. p., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în baza art. 82 C. p., a fost stabilit termen de încercare pentru inculpat de 2 ani şi
6 luni.
în baza art. 359 C. p. p., i s-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. p. în baza art. 88 C. p., s-a scăzut din durata pedepsei timpul reţinerii inculpatului, din 27.08.2006 şi al arestării preventive a acestuia, de la 13.09.2006 până la
11.10.2006.
3) în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. p. p., a fost achitată inculpata T A I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 264 C. p., cu aplic. art. 99 C. p.
S-a constatat că inculpata a fost reţinută în data de 27.08.2006.
S-a luat act că părţile vătămate L.I., Z.I.C. şi A.R.D. nu s-au constituit părţi civile în cauză.
în baza art. 191 C. p. p., a fost obligat inculpatul M.D. să plătească suma de 4.300 lei (din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocat oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei), iar pe inculpatul B.G.V. suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
în baza art. 192 alin. 1 pct. 2 lit. c) C. p. p., a fost obligată partea vătămată B A. să plătească suma de 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
în baza art. 192 alin. 3 C. p. p., cheltuielile judiciare avansate de stat cu privire la inculpata T.A.I. au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarele: în data de 22.08.2006, în jurul orelor 19,00, partea vătămată L I. s-a deplasat la spălătoria auto, pentru a-şi curăţa autoturismul proprietate personală marca Opel Omega.
După ce a ajuns la spălătorie, în incinta acesteia, partea vătămată a observat că pe terasă se afla inculpatul M.D. (pe care îl cunoştea).
După ce s-au salutat, inculpatul a început să provoace scandal public, adre-sându-i injurii părţii vătămate, motivând că aceasta este prietenă cu martorul P.C.D. zis „M.”, pe care, dacă îl va prinde, îl va omorî şi solicitându-i să-l cheme pe martor la spălătorie în acel moment.
Partea vătămată a observat că inculpatul este nervos şi se manifestă violent, alertând persoanele aflate în zonă şi a încercat să aplaneze conflictul. Pe moment inculpatul s-a liniştit, dar imediat a reluat scandalul, reproşându-i părţii vătămate că-l ascunde pe martor şi obligând-o să stea în genunchi în faţa sa, spunându-i că el este „pistolar” şi că nu o s-o „ciuruiască" pe aceasta sau pe martor, dar o să vadă ce o să facă.
în aceste împrejurări inculpatul s-a deplasat spre locul unde se afla parcat autoturismul părţii vătămate şi de sub tricou a scos un pistol automat marca Scorpion Uzi şi a tras o rafală (mai multe focuri), gloanţele străpungând atât autoturismul părţii vătămate L.I., cât şi autoturismul marca A aparţinând părţii vătămate A.R.D. şi autoturismul marca I., aparţinând părţii vătămate Z.I.C., aflate parcate în apropiere, provocând astfel distrugeri autoturismelor, totodată punând în pericol viaţa mai multor persoane aflate în zonă şi tulburând grav liniştea şi ordinea publică.
După ce a executat focurile de armă, inculpatul a părăsit locul săvârşirii faptei şi s-a deplasat în staţiunea M., jud. C. la Hotelul H. aparţinând inculpatului B.G.V., unde se afla concubina sa, respectiv inculpata T.A.I. A doua zi inculpatul M.D. a purtat o discuţie cu inculpatul B.G. care i-a promis că îi va crea un alibi, în sensul că îi va emite o factură din care să rezulte că a fost cazat la H.H. mai multe zile, împreună cu concubina sa.
Pentru a se sustrage cercetării penale, inculpatul M.D. a solicitat sprijin inculpatului B.G., care l-a ajutat să se ascundă împreună cu concubina sa, în localitatea O., jud. C. (la locuinţa unui prieten al său căruia i se spune „M ”) în sensul că i-a asigurat deplasarea în această localitate cu autoturismul proprietatea sa.
Cei doi inculpaţi au stat în localitatea O. două zile, în cursul cărora inculpata T.A.I. s-a deplasat în com. K. la numita „O." (cumnata inculpatului M.D.) căreia i-a lăsat o parte dintre haine pentru a fi spălate. Ulterior inculpatul M.D. a sunat-o pe cumnata sa, solicitându-i să-i aducă o pereche de adidaşi ai săi, precum şi hainele inculpatei, stabilind locul de întâlnire lângă o biserică, în com. O. unde urma să se deplaseze T.A.
Inculpata T.A. a fost condusă la locul întâlnirii de soţia lui „M ”, unde în biserică s-a întâlnit cu numita „O.” care i-a dat o sacoşă. Ulterior inculpata a părăsit locuinţa şi s-a deplasat spre locuinţa lui „M.”, pe care l-a observat în apropiere şi pe care l-a văzut făcându-i semn să nu între în casă. Realizând că este urmărită inculpata s-a deplasat într-o staţie de taxi, unde la un timp a apărut o rudă de-a lui „M.” (pe care o văzuse în casa acestuia), care a condus-o la o adresă necunoscută. La scurt timp inculpata a purtat o discuţie telefonică cu „M.” care i-a spus să plece la hotelul inculpatului B.G., unde a ajuns seara târziu. Ulterior inculpata s-a întors în localitatea O. la locuinţa persoanelor care au luat-o din staţia de taxi, unde a luat legătura cu „M.” care i-a spus că vor veni două persoane care urmează să o ducă în locul în care se află inculpatul M.D.
După o perioadă de timp, la faţa locului a apărut o maşină cu care inculpata s-a deplasat la o locaţie pe care nu o cunoştea, unde s-a întâlnit cu inculpatul M.D.
124 CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
-—--—-i_
în urma efectuării unor operaţiuni de supraveghere de către organele de cercetare penală, în data de 26.08.2008 inculpaţii M.D. şi T.A. au fost depistaţi într-o cameră de la etajul I al terasei „La F.” situată în staţiunea C., jud. C.
Faptele săvârşite de inculpatul M.D. aşa cum au fost descrise mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174, art. 175 lit. e) şi i) C. p., distrugere, prev. de art. 217 alin. 4 C. p., şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea gravă a ordinii şi liniştii publice prevăzută de art. 321 alin. 2 C. p.
Fapta săvârşită de inculpatul B.G.V. aşa cum a fost descrisă mai sus întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 C. p.
- Susţinerile celor doi inculpaţi de nerecunoaştere a săvârşirii faptelor sunt nesincere şi urmează a fi înlăturate, acestea fiind infirmate de probatoriul administrat în cauză din care rezultă cu certitudine vinovăţia acestora.
Astfel, vinovăţia inculpaţilor este probată cu: declaraţiile constante ale părţii vătămate L.l. (care a arătat că în împrejurările reţinute mai sus inculpatul M.D. a deschis focul cu o armă automată asupra maşinii sale); declaraţiile părţilor vătămate
A.R.D. şi Z.I.C.; declaraţiile martorilor A.F., M.C., V.F.C., M.A.M., M.I., P.C.D. şi N.M. (care au confirmat susţinerile părţii vătămate L.l. arătând că în data de 22.08.2006, la spălătoria indicată, între inculpatul M.D. şi această parte vătămată a avut loc iniţial un conflict verbal, după care inculpatul a executat, cu o armă, o rafală, mai multe focuri, asupra autoturismului părţii vătămate); declaraţia inculpatei T.A. dată în cursul urmăririi penale (din care rezultă situaţia de fapt reţinută) care se coroborează cu cele menţionate în raportul de filaj şi cu imaginile video înregistrate în perioada 23.08.2006 - 25.08.2006; convorbirile telefonice purtate între inculpaţii M.D. şi B.G., în datele de 25.08.2006 şi 26.08.2006 (din care rezultă faptul că inculpatul B.G. le promite celorlalţi inculpaţi că le va da o hârtie doveditoare a faptului că au fost cazaţi la hotelul său câteva zile, precum şi faptul că inculpatul B.G. îl informează pe inculpatul M.D. că oamenii săi au văzut poliţie la locul unde era cazat şi îl avertizează că urmează să fie ridicat); convorbirile telefonice din data de 24.08.2006 purtate între inculpatul M.D. şi o persoană neidentificată (din care rezultă că inculpatul era interesat să facă rost de bani şi să îi fie trimise hainele, în special adidaşii); raportul de constatare tehnico-ştiinţifică (din care rezultă că tuburile şi proiectilele găsite la faţa locului sunt de tip Makarov de 9 mm şi au fost trase cu aceeaşi armă, respectiv cu pistol automat ce face parte din categoria armelor letale); procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi procesul-verbal privind efectuarea experimentului judiciar.
La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate celor doi inculpaţi, tribunalul va avea în vedere criteriile prev. de art. 72 C. p., respectiv gradul de pericol social şi modalitatea concretă de săvârşire a faptelor, precum şi persoana inculpaţilor care sunt cunoscuţi cu antecedente penale şi care au avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal.
în raport cu criteriile arătate, tribunalul s-a orientat în cazul inculpatului M.D. la următoarele pedepse: 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174, art. 175 lit. e) şi i) C. p ; 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 321 alin. 2 C. p. şi 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 217 alin. 4 C. p.
Având în vedere că faptele comise de inculpat se află în concurs real, tribunalul a făcut aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C. p. rap. la art. 34 lit. b) C. p. şi la art. 35
BULETINUL JURISPRUDENTEI 125
-1... ........
alin. 1 C. p. şi va proceda la contopirea pedepselor, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. p., apreciind că această pedeapsă este de natură a asigura atingerea scopului preventiv prev. de art. 52 C. p., în condiţiile art. 57 C. p.
în baza art. 71 C. p., tribunalul a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. p.
în baza art. 88 C. p., tribunalul a computat prevenţia inculpatului, iar în baza art. 350 alin. 1 C. p. p., a menţinut starea de arest a acestuia apreciind că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.
în baza art. 118 alin. 4 C. p., tribunalul a confiscat de la inculpat contravaloarea în lei a unui pistol automat marca Scorpion Uzi, având în vedere că arma folosită de inculpat la săvârşirea infracţiunii nu s-a găsit.
în ceea ce priveşte fapta de lovire dedusă judecăţii prin rechizitoriu, tribunalul a avut în vedere că partea vătămată B.A. a arătat că îşi retrage plângerea prealabilă şi ţinând cont de prevederile art. 131 alin. 2 C. p. (potrivit cu care, în cazul infracţiunilor din care face parte şi cea prev. de art. 180 alin. 2 C. p., pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, retragerea plângerii înlătură răspunderea penală), urmează ca în baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. h) C. p. p. să înceteze procesul penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 180 alin. 2 C. p.
în raport cu criteriile la care s-a făcut referire, tribunalul se va orienta în cazul inculpatului B.G.V. la o pedeapsă de 6 luni închisoare apreciind că această pedeapsă este de natură a asigura atingerea scopului preventiv prev. de art. 52 C. p.
Tribunalul a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia şi ţinând cont că sunt întrunite şi celelalte cerinţe prevăzute de lege, urmează ca în baza art. 81 C. p. să dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.
în baza art. 359 C. p. p., tribunalul a pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. p. în baza art. 88 C. p., tribunalul a scăzut din durata pedepsei timpul reţinerii inculpatului din 27.08.2006 şi al arestului preventiv a acestuia de la 13.09.2006 până la 11.10.2006.
în ceea ce priveşte fapta săvârşită de inculpata T.A.I., tribunalul a apreciat că aceasta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de favorizare a infractorului prev. de art. 264 C. p.
Favorizarea infractorului este o infracţiune comisivă care se realizează sub aspectul laturii obiective prin ajutorul dat unui infractor, fără o înţelegere stabilită înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii, fie pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei, fie pentru a-i asigura folosul sau produsul respectiv.
Prin urmare, pentru existenţa infracţiunii sub acest aspect este necesar, să se dea un ajutor prin acte comisive sau omisive unui infractor, adică a da orice sprijin acestuia pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei.
în cauză nu s-a probat faptul că inculpata a dat un ajutor inculpatului M.D., în sensul învederat mai sus, fiind dovedite doar împrejurările că aceasta a locuit împreună cu inculpatul în locaţiile indicate şi că s-a deplasat în localitatea Ovidiu la punctul de întâlnire stabilit cu numita „O.” de la care a primit o sacoşă, împrejurări lipsite de relevanţă sub aspectul existenţei infracţiunii de favorizare a infractorului.
împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, inculpatul M.D. şi inculpatul B.G.V.
Parchetul, prin motivele de apel depuse la dosar, a criticat hotărârea primei instanţe sub aspectul greşitei achitări a inculpatei T.A.I. şi greşitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatului B.G.V.
La termenul la care au avut loc dezbaterile asupra apelului, parchetul a invocat şi faptul că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţă nepublică, împrejurare ce atrage nulitatea absolută a sentinţei pronunţate, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare.
Inculpatul M.D. a criticat sentinţa instanţei de fond sub următoarele aspecte: nelegalitatea sesizării instanţei, faţă de împrejurarea că prezenta cauză se afla în caz de indivizibilitate cu o altă cauză în care inculpatul era cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 279 alin. 3 C. p. p., şi în care competenţa efectuării actelor de urmărire penală aparţinea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, împrejurare ce atrăgea competenţa acesteia şi cu privire la infracţiunea de tentativă la omor calificat prin mijloace care pun în primejdie viaţa mai multor persoane cu referire la o armă de foc; greşita condamnare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere, prev. de art. 217 alin. 4 C. p., şi tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. e) şi i) C. p.
Criticile inculpatului B.G.V. au vizat greşita sa condamnare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 C. p., acesta susţinând că inculpatul a fost cazat la hotelul pe care îl deţinea, pentru o perioadă de două zile, fără însă a cunoştea faptul că acesta era căutat de organele de poliţie.
Analizând hotărârea apelată atât prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, Curtea reţine următoarele:
Dat fiind faptul că în cauză au fost invocate două motive de nulitate absolută, care ar atrage fie desfiinţarea soluţiei şi restituirea cauzei la parchet, fie trimiterea cauzei spre rejudecare, motive prioritare în analiză în raport de cele prin care se critică soluţia pe fondul său, Curtea va proceda mai întâi la verificarea acestor critici.
în ceea ce priveşte motivul de apel legat de nelegala sesizare a instanţei, Curtea constată că, în realitate, ceea ce se invocă de inculpatul M.D. este necompetenţa materială a organului de urmărire penală, şi nu neregularitatea sesizării instanţei de judecată. Astfel, se susţine faptul că, în cauză, competenţa de efectuare a actelor de urmărire penală ar fi aparţinut DIICOT, în raport de împrejurarea că faptele din prezenta cauză se află în caz de indivizibilitate cu cea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 279 alin. 3 C. p. p., pentru care urmărirea penală s-a efectuat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, fiind total nejustificată cercetarea separată a celor două cauze.
în legătură cu această excepţie, Curtea reţine în primul rând un impediment procedural care împiedică instanţa să o analizeze. Astfel, potrivit art. 332 C. p. p., când se constată, înainte de terminarea cercetării judecătoreşti, că în cauza supusă judecăţii s-au efectuat acte de cercetare penală de către un alt organ decât cel competent, instanţa se desesizează şi restituie cauze procurorului; cauza nu se restituie atunci când constatarea are loc după începerea dezbaterilor. Ca atare, în această situaţie, ne aflăm într-un caz în care legiuitorul derogă de la trăsăturile nulităţii absolute cu care este sancţionată încălcarea normelor referitoare la competenţa materială, în sensul că nulitatea nu poate fi invocată decât până la începerea dezbaterilor în faţa primei instanţe. Bineînţeles că această nulitate
absolută poate fi ridicată şi în căile de atac, ea constituind de altfel şi motiv de recurs (art. 3859 pct. 1 C. p. p.), însă numai în condiţiile în care a fost invocată la prima instanţă înainte de terminarea cercetării judecătoreşti, iar instanţa a respins cererea de restituire a cauzei la parchet.
în cauză, această excepţie a fost formulată pentru prima dată cu ocazia dezbaterilor asupra apelului, situaţie în raport de care Curtea constată că nulitatea absolută s-a acoperit prin voinţa legii (art. 332 teza a ll-a C. p. p.). Pe de altă parte, chiar dacă excepţia ar fi fost invocată în termen, Curtea apreciază că ea nu ar fi fost întemeiată, fiind lipsită de relevanţă existenţa cazului de indivizibilitate invocat, atâta vreme cât cele două dosare au fost cercetat separat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti fiind organul de urmărire penală competent a efectua cercetările pentru infracţiunile prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. e) şi i) C. p. şi de art. 217 alin. 4 C. p. Un argument suplimentar în acest sens este dat şi de dispoziţiile art. 45 alin. 12 C. p. p., care stabilesc că în faza de urmărire penală nu se aplică prevederile art. 35 alin. 4 C. p. p., acestea din urmă statuând că competenţa de a judeca cauzele reunite rămâne dobândită instanţei chiar dacă pentru fapta ce a determinat competenţa acestei instanţe s-a dispus disjungerea. Aşadar, dacă pentru ipoteza disjungerii cauzei nu operează o prorogare de competenţă, ci urmărirea penală trebuie să se efectueze de către organul competent în raport de infracţiunile pentru care se efectuează cercetările, cu atât mai mult o atare problemă nu se poate ridica în situaţia în care cauzele sunt cercetate separat.
în raport de toate aceste considerente, Curtea constată neîntemeiate criticile formulate de inculpatul M.D., cazul de nulitate absolută invocat nefiind incident.
Referitor la nepublicitatea şedinţei de judecată, critică formulată de Parchet, Curtea reţine că, în prezenta cauză, au fost trimişi în judecată inculpaţii majori M.D. şi
B.G.V., alături de inculpata minoră T.A.I., inculpată care, pe parcursul procesului penal, a împlinit vârsta de 18 ani. în aceste condiţii, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 483 alin. 2 rap. la art. 485 alin. 1 C. p. p., invocate de apărătorii inculpaţilor, în susţinerea caracterului nepublic al şedinţei de şedinţei de judecată, ci procedura este reglementată de dispoziţiile art. 486 C. p. p., care prevăd că atunci când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, dintre care unii minori şi alţii majori, instanţa judecă în compunerea prevăzută în art. 483 C. p. p., dar după procedura obişnuită, aplicând însă cu privire la inculpaţii minori dispoziţiile procedurale speciale. Aceasta înseamnă că şedinţele de judecată, pe întreaga desfăşurare a judecăţii în primă instanţă, trebuiau să se desfăşoare în condiţii de publicitate.
în cauză se reţine că la termenul la care au avut loc dezbaterile asupra fondului cauzei, respectiv la data de 16 iunie 2008, şedinţa de judecată nu a fost publică, împrejurare ce rezultă din menţiunile făcute atât în încheierea de şedinţă de la acea dată (precizarea privind caracterul nepublic regăsindu-se şi la menţiunile referitoare la referatul cauzei), cât şi din practicaua sentinţei apelate, unde se precizează că dezbaterile au avut loc în şedinţa nepublică de 16 iunie 2008.
în aceste condiţii, Curtea constată că devin incidente dispoziţiile art. 197 alin. (2)
C. p. p., care sancţionează cu nulitatea absolută încălcarea dispoziţiilor privind publicitatea şedinţei de judecată, nulitate ce nu poate fi înlăturată în niciun fel şi care conduce la trimiterea cauzei spre rejudecare.
Ca atare, criticile formulate sub acest aspect de către parchet sunt fondate, iar constatarea acestui motiv de trimitere a cauzei spre rejudecare face inutilă cercetarea
celorlalte critici formulate şi impune admiterea tuturor apelurilor, desfiinţarea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, ultimul act procedural valabil de la care procesul trebuie să îşi reia cursul fiind încheierea de şedinţă din data de 19 mai
2008.
în ceea ce priveşte starea de arest a inculpatului M.D., Curtea apreciază că, constatarea nulităţii absolute nu este de natură a avea consecinţe şi asupra acesteia pentru următoarele considerente:
La termenul din 16 iunie 2008 la care au avut loc dezbaterile asupra fondului (şi când şedinţa a fost nepublică), nu s-a pus în discuţie starea de arest, nu s-au formulat cereri de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive, instanţa neluând nicio măsură cu privire la măsura preventivă a inculpatului. Dispoziţia instanţei de menţinere a stării de arest a fost pronunţată ulterior, la data de
16.07.2008, fiind adoptată în baza art. 350 C. p. p., ca o consecinţă a pronunţării soluţiei de condamnare, termen la care şedinţa de judecată s-a desfăşurat în condiţii de publicitate şi cu respectarea tuturor celorlalte reguli care reglementează desfăşurarea procesului penal, nefiind astfel afectată de nepublicitatea de la termenul de dezbateri, atâta timp cât, aşa cum s-a arătat anterior, la respectivul termen nu s-a pus în discuţie starea de arest a inculpatului.
Chiar dacă Curtea acceptă că pot exista discuţii cu privire la încadrarea juridică a faptelor ce au fost reţinute în sarcina sa, în cauză există probe care permit concluzia rezonabilă că acesta săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, fiind îndeplinite condiţiile art. 143 rap. la art. 681 C. p. p. Pericolul pentru ordinea publică continuă să subziste, folosirea în public a unei arme de foc automate, letale, executarea mai multor focuri în rafală, reprezentând fapte de natură a crea în rândul opiniei publice un puternic sentiment de insecuritate, care justifică detenţia provizorie a acestuia, sentiment care, în actualul context social, nu se poate considera că s-a atenuat prin trecerea timpului.
Pentru aceste considerente, având în vedere şi faptul că, în cauză, în faţa instanţei de fond, nu urmează să fie reluată toată cercetarea judecătorească, instanţa de apel menţinând toate actele anterioare termenului la care au avut loc dezbaterile, astfel că nu se poate ridica problema unui termen îndelungat necesar soluţionării dosarului, Curtea apreciază oportună în acest moment procesual menţinerea sării de arest a inculpatului, constatând, astfel cum s-a arătat anterior, că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului se menţin.
Va deduce prevenţia de la data de 27.08.2006 la zi.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpata T.A.I., urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Prin decizia penală nr. 25/A din 2.02.2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpaţii M.D. şi B.G.V. împotriva sentinţei penale nr. 807 din 16.07.2008. pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I penală, în dosarul nr. 5907/3/2007.
A fost desfiinţată sentinţa penală apelată şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, Tribunalul Bucureşti.
A fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului M.D. şi s-a dedus prevenţia de la data de 27.08.2006 la zi.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpata T.A.L., în cuantum de 300 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
