Infracţiunea de omor şi infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte. Distincţii
Comentarii |
|
- Cod penal: art. 174, art. 182
Infracţiunea de omor se diferenţiază de cea de lovituri cauzatoare de moarte prin atitudinea subiectivă cu care a acţionat inculpatul, respectiv intenţia în cazul omorului şi praeterintenţia în cazul loviturilor şi vătămărilor cauzatoare de moarte.
Se au în vedere şi obiectul vulnerant, apt să producă moartea de care se foloseşte inculpatul, ca şi zona vitală a corpului vizată prin activitatea infracţională.
(Decizia nr. 18/A din 26.01.2009, Secţia a Il-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie)
Asupra apelului penal de faţă constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 382/1.04.2008 pronunţată în dosarul nr. 2858/3/2007 Tribunalul Bucureşti, Secţia a ll-a penală, în temeiul art. 334 C. p. p., a schimbat
încadrarea juridică dată faptei inculpatului prin actul de sesizare din art. 180 alin. 21
C. p. în art. 174 şi art. 175 alin. 1 lit. c) C. p.
A respins, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea prev. şi ped. de art. 183 C. p.
în temeiul art. 174 şi al art. 175 alin. 1 lit. c) C. p., cu aplic. art. 74 lit. a) rap. la art. 76 lit. a) C. p., l-a condamnat pe inculpatul S I. la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat.
în temeiul art. 65 alin. 2 C. p. rap la art. 175 C. p., a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) şi d) C. p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
în temeiul art. 71 C. p., a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) şi d)_C. p. pe durata executării pedepsei.
în temeiul art. 350 alin. 1 C. p. p., a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului şi, potrivit art. 88 C. p., a scăzut din durata pedepsei aplicată timpul reţinerii de la 21.07.2005 ora 16,00 la 22.07.2005 ora 16,00
A constatat că nu s-a exercitat acţiunea civilă.
în temeiul art. 191 alin. 1 C. p. p., a obligat inculpatul la plata sumei de 1.800 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 770 lei reprezintă taxe expertiză.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reţinut că în ziua de 20.07.2005 în imobilul din str. C. din comuna Măgurele, judeţul Ilfov, pe fondul consumului excesiv de alcool, inculpatul Ş l. zis „N.” i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele în zona trunchiului şi a capului tatălui său Ş.A., acesta decedând în cursul nopţii de 20/21.07.2005.
Tribunalul a reţinut că din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. A3/J/202/2005 din 03.05.2006 ale Serviciului de Medicină Legală Ilfov a rezultat faptul că moartea lui Ş.A. a fost neviolentă, datorându-se insuficienţei cardio-respiratorii acute de origine centrală, consecinţa unui accident vascular cerebral hemoragie profund de nudei bazali cu efracţie ventriculară şi în spaţiul subdural, survenit în evoluţia unei arteroscleroze sistemice predominant cerebrală, la un organism cu afecţiuni organice cronice multiple şi în condiţiile unei intoxicaţii etilice acute.
La autopsie s-au constatat leziuni traumatice (echimoză şi excoriaţii frontal stâng, echimoză orbitoperiorbitară stânga cu sufuziune subconjunctivală ochi stâng unghi extern, infiltrate sanguine epicraniene şi labiale, echimoză şi excoriaţii membrul superior stâng, echimoze rebord costal stâng, şold stâng, gamba dreaptă, picior stâng) care s-au putut produce prin lovire cu şi de corp dur şi pot data din 20.07.2005, iar în caz de supravieţuire ar fi necesitat 5-7 (cinci-şapte) zile de îngrijire medicală şi nu au intervenit în tanatogeneză.
Fiind audiat în cauză, inculpatul Ş.l. a recunoscut săvârşirea faptei, afirmând că la data de 20.07.2005, în jurul orei 16° , s-a luat la ceartă cu tatăl său, ŞA, întrucât acesta îl înjura. După aceasta, inculpatul l-a lovit pe tatăl său cu pumnii în zona feţei şi cu uşa în cap, victima fiind prinsă între uşă şi perete. După câteva ore, inculpatul a reînceput să o lovească pe partea vătămată cu pumnii şi picioarele, atât în zona capului, cât şi a corpului, zicându-i că îl omoară.
La un moment dat, partea vătămată Ş.A. a ieşit din curtea în care locuia împreună cu fiul şi soţia sa, fiind lovit din nou de către inculpat, până a căzut într-un şanţ din faţa porţii.
în acest context, vecinii celor doi au intervenit, luând-o pe partea vătămată şi introducând-o într-o curte învecinată.
în jurul orei 21 °°, partea vătămată a fost introdusă în casă de către vecini, unde în jurul orelor 03 , a fost găsită decedată de către inculpat.
S-a reţinut că declaraţia inculpatului Ş.l. este confirmată de celelalte probe administrate în cauză.
Astfel, din declaraţiile martorilor N.I., P.E., Ş.E., Ş.M., P.C., Ş.F., R.l. şi R.A. a rezultat faptul că la data de 20.07.2005, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul Ş.l. l-a lovit în mod repetat cu pumnii şi picioarele pe tatăl său Ş.A., în zona capului şi a corpului. O parte dintre aceşti martori relatează şi momentul în care inculpatul a lovit victima cu uşa în cap, după ce a prins-o între uşă şi perete.
Din declaraţiile martorilor N.T., P.E., Ş.L., Ş.M., P.C. şi Ş.F., a mai rezultat faptul că după intervenţia vecinilor, partea vătămată a fost introdusă în curtea imobilului cu nr. 72, la martora P.E., unde, întrucât respira foarte greu, a fost aşezat pe o pătură.
Concluziile medico-legale ale autopsiei victimei - singurele existente la dosarul de urmărire penală şi pe baza cărora procurorul a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea de omor pentru care începuse urmărirea penală în infracţiunea de lovire şi alte violenţe şi care stabileau că moartea lui Ş.A. a fost neviolentă - au fost infirmate în cursul cercetării judecătoreşti de concluziile Comisiei de Medicină Legală avizate de Comisia Superioară de Medicină Legală.
Astfel, raportul de expertiză medico-legală efectuat în cursul judecăţii, nr. A5/4508/2007 din 23.10.2007 care a avut în vedere raportul de autopsie medico-legală în integralitatea sa (ce a fost pus la dispoziţia expertului, la cerere) a constatat realitatea existenţei unor leziuni traumatice multiple externe faciale şi pericraniene. hemoragie meninge, hematom subsudural de emisfer cerebral drept cu efect de masă asupra structurilor cerebrale mediană şi hemoragie secundară de trunchi cerebral şi a concluzionat că moartea victimei a fost determinată de edemul cerebral accentuat şi hemoragia secundară de trunchi cerebral survenită în evoluţia unui hematom subsudural de emisfer cerebral drept.
S-a menţionat că etiologia hematomului subsudural poate fi şi traumatică, respectiv consecinţa unor traumatisme cranio-meningo-cerebrale. Existenţa unor leziuni traumatice faciale şi a infiltraţiilor sanguine epicraniene multiple şi multipolare, în absenţa unui examen histopatologic complet, al structurilor cerebrale şi în contextul unor date contradictorii necroptice (provenite din deficienţe ale activităţii tehnicianului criminalist şi logistului) face imposibilă stabilirea obiectiv-ştiinţifică naturii exacte a hematomului subdural fără a putea exclude originea traumatică a acestuia.
S-a opinat că leziunile traumatice puteau avea un rol favorizant în producerea hemoragiei meningo-cerebrale survenite pe fondul patologic preexistent şi al intoxicaţiei etilice a victimei, însă fără a exista elemente medico-legale obiective care să permită stabilirea cu certitudine a unei legături de cauzalitate între leziunile traumatice menţionate în raportul medico-legal de autopsie şi deces (dosar fond).
Comisia de Avizare şi Control de pe lângă I.N.M.L. Bucureşti nu a aprobat concluziile raportului de expertiză medico-legală şi a formulat concluzii proprii în sensul că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei secundare de trunphi cerebral survenite în cadrul unui politraumatism cranio-cerebral cu hematom subsudural masiv cu efect compresiv asupra structurilor cerebrale. Leziunile s-au produs prin lovire repetată cu corp dur şi cădere. Leziunile cerebrale tanatogenerator au fost favorizate de terenul patologic vascular preexistent şi de intoxicaţia etilică acută iar între leziunile traumatice şi deces există legătură de cauzalitate directă
condiţionată, fiind improbabilă etiologia patologică a hemoragiei subsudurale (dosar fond).
Comisia Superioară de Medicină Legală a aprobat Avizul Comisiei de Avizare şi Control de pe lângă I.N.M.L Bucureşti nr. E24508/2007 din 19.11.2007, prin avizul nr. E1/4366/2007 din 21.01.2008 (dosar fond).
în consecinţă, s-a apreciat că fapta inculpatului Ş.l. de a aplica tatălui său, în vârstă de 61 de ani, aflat într-o stare de beţie voluntară avansată (alcoolemie 1,75%) lovituri repetate cu pumnii şi picioarele, precum şi cu uşa, asupra capului şi asupra corpului, până ce acesta şi-a pierdut cunoştinţa, fiind luat de către vecini şi introdus în casă unde, în cursul nopţii de 21.07.2005 a decedat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prev. şi ped. de art. 174 rap. la art. 175 lit. c) C. p.
Declaraţiile iniţiale ale inculpatului de la 21.07.2005 îşi găsesc o convingătoare susţinere probaţională în concluziile Comisiei de Avizare şi Control de pe lângă Institutul de Medicină Legală şi ale Comisiei Superioare Medico-legale asupra mecanismului producerii leziunilor prin lovire repetată cu corp dur şi cădere, inculpatul relatând că l-a lovit pe tatăl său cu uşa în cap, prinzându-l între uşă şi perete, şi apoi a continuat să-l lovească până ce a căzut jos, iar când era întins în şanţ, l-a lovit în continuare cu picioarele până ce au intervenit vecinii.
Declaraţiile iniţiale ale inculpatului date chiar în ziua următoare survenirii decesului victimei au fost reţinute de către tribunal ca fiind corespunzătoare adevărului faptic întrucât s-au coroborat cu toate faptele şi împrejurările ce rezultă din declaraţiile martorilor oculari în cauză, P.C., Ş.M., Ş.L., Ş.F., N.T., martori care au relatat cum inculpatul l-a lovit violent pe tatăl său până ce acesta a căzut pierzându-şi cunoştinţa.
A mai arătat tribunalul că din toate probele directe şi concludente adevărului a rezultat că inculpatul a acceptat posibilitatea suprimării vieţii victimei, intenţie ce constă în compunerea laturii subiective a infracţiunii de omor.
Este ştiut că relevante în caracterizarea unor fapte ca omor sau lovituri cauzatoare de moarte, sub raport subiectiv, sunt împrejurările în care a fost săvârşită agresiunea, multitudinea şi intensitatea loviturilor aplicate, regiunea corporală vizată.
Inculpatul, prin modul în care a aplicat lovituri tatălui său, cu pumnii şi picioarele, cu uşa în cap, în mod repetat, cauzându-i leziuni traumatice externe multiple faciale şi pericraniene şi pe tot corpul, multipolare, lovituri repetate aplicate în contextul circumstanţelor unei agresiuni în după amiaza şi seara zilei de 20.07.2005, pe un fond toxic etilic cronic acutizat şi al unei patologii preexistente redutabile, decesul survenind în noaptea de 21.07.2005, orele 3°°, la câteva ore după agresiune, chiar dacă nu a urmărit, a acceptat posibilitatea morţii victimei, ceea ce demonstrează existenţa intenţiei indirecte.
Astfel, nu se poate primi teza apărării, şi anume aceea că inculpatul a comis infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. şi ped. de art. 183 C. p., întrucât rezultatul mai grav nu este urmarea culpei inculpatului constând în uşurinţă ori neprevedere, ci, aşa cum s-a arătat, este rezultatul intenţiei sale indirecte, al acceptării posibilităţii morţii victimei, intenţie ce se deduce din modalitatea în care inculpatul a acţionat, lovindu-şi tatăl până când sângele i-a pătat cămaşa ce o purta şi până când acesta a căzut, pierzându-şi cunoştinţa (este elocventă fotografia judiciară de la faţa locului cu cămaşa victimei, precum şi declaraţia iniţială a inculpatului în care acesta relatează cum i-a dezbrăcat cămaşa plină de sânge şi a încercat să vorbească cu victima, dar aceasta nu mai era conştientă - declaraţie scrisă şi semnată personal de inculpat).
în considerarea argumentelor expuse, tribunalul, în conformitate cu art. 334
C. p. p., a schimbat încadrarea juridică în infracţiunea de omor calificat prev. şi ped. art. 174 rap. la art. 175 lit. c) C. p. şi a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev. şi ped. de art. 183 C. p.
în consecinţă, tribunalul a procedat la tragerea la răspundere penală a inculpatului Ş l. pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. şi ped. de art. 174 şi de art. 175 lit. c) C. p., prin condamnarea la o pedeapsă la a cărei individualizare a ţinut seama de criteriile consacrate de art. 72 C. p., respectiv gradul de pericol social concret ridicat, fiind atinsă cea mai importantă valoare proteguită judiciar, viaţa omului, pericol ce rezultă din împrejurările comiterii faptei (pe fondul consumului de alcool, prin lovituri repetate, asupra propriului tată cu consecinţa unui paricid) şi de persoana inculpatului care la vârsta de 34 ani are un trai parazitar, este într-o relaţie de concubinaj din care a rezultat un copil minor, a avut o atitudine oscilantă, de neasumare a consecinţelor faptei săvârşite.
Lipsa antecedentelor penale şi împrejurarea că inculpatul se află la prima încălcare a legii, precum şi conduita bună anterioară a acestuia a făcut ca tribunalul să reţină în favoarea acestuia circumstanţa atenuantă legală prev. de art. 74 lit. a) C. p., cu consecinţa reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, în conformitate cu art. 76 lit. a) C. p., până la un nivel în măsură să satisfacă exigenţele prevenţiei generale şi ale celei speciale, aşa cum impun dispoziţiile art. 52 C. p.
Conform art. 65 alin. 2 rap la art. 175 C. p., a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) şi d) C. p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale, iar conform art. 71 C. p., pe durata executării pedepsei, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) şi d) C. p.
Cât priveşte interzicerea drepturilor electorale şi a drepturilor părinteşti, tribunalul a avut în vedere circumstanţele cauzei, apreciind că interdicţia respectă principiul proporţionalităţii în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Decizia nr. 2 din 06.10.2005).
Astfel, în cauză, inculpatul a comis o infracţiune de omor calificat constând în uciderea propriului tată. Gravitatea faptei relevă că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viaţa şi în special de a respecta dreptul la viaţă al celui care i-a dat viaţă, se impune în mod rezonabil concluzia că inculpatul nu este în măsură să-şi exprime opinia prin exercitarea drepturilor electorale, precum şi drepturile părinteşti, astfel că se apreciază ca fiind proporţională şi justificată interzicerea ca pedeapsă complementară şi accesorie a drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi d) C p.
împotriva hotărârii au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpatul Ş l.
Parchetul a criticat soluţia instanţei de fond pentru temeinicie, solicitând înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului.
Inculpatul a solicitat, în principal, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat în loviri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. p. şi, în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate de către instanţa de fond, cu consecinţa aplicării dispoziţiilor art. 861 C. p.
Analizând hotărârea pronunţată prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, conform art. 371 alin. 2 C. p. p., Curtea apreciază că apelurile sunt nefondate, pentru motivele ce se vor expune în continuare.
Astfel, instanţa de fond a stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, prin coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.
Atât din declaraţiile martorilor oculari, cât şi din propriile declaraţii ale inculpatului, Curtea reţine că inculpatul, în data de 20.07.2005, pe fondul consumului de alcool, a aplicat numeroase lovituri victimei, în mai multe rânduri, in jurul orelor 16°° -17°°, inculpatul a lovit victima cu pumnii în zona feţei şi i-a aplicat mai multe lovituri cu uşa în cap. Aceste aspecte au fost confirmate de inculpat, precum şi de martorii N.T., R.l. şi R.A., care au văzut momentele în care inculpatul agresa victima.
Ulterior, în cursul aceleaşi zile, în jurul orelor 19°°, când partea vătămată a ieşit în curte a fost din nou agresată de inculpat, care l-a lovit cu palmele peste faţă, cu pumnii şi picioarele în zona capului şi a corpului, până ce aceasta a căzut la pământ, fapt ce nu l-a împiedicat pe inculpat să continue să-l lovească cu pumnii şi picioarele unde nimerea. Desfăşurarea agresiunii a fost relatată de martorii prezenţi N.T., R.A., Ş.L., Ş.M., P.C. şi Ş.F., precum şi de către inculpat.
Deşi vecinii au intervenit în cele din urmă, alarmaţi de violenţa cu care inculpatul îşi agresa tatăl, starea acestuia din urmă era foarte gravă. Din declaraţiile inculpatului a rezultat că după agresiune a încercat să vorbească cu tatăl său, dar acesta nu era conştient, aspect relatat şi de martora P.E. De altfel, martorii prezenţi şi inculpatul a arătat că victima a fost transportat la domiciliu cu o pătură.
Totodată, actele medico-legale aflate la dosar confirmă existenţa multiplelor leziuni cauzate victimei, Comisia de Avizare şi Control de pe lângă INML stabilind că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei secundare de trunchi cerebral survenită în cadrul unui politraumatism cranio-cerebral. Medicii legişti au stabilit că leziunile s-au produs prin lovire repetată cu corp dur şi în cădere, între leziunile traumatice şi deces existând legătură de cauzalitate directă condiţionată. Aceste concluzii au fost avizate de Comisia Superioară de Medicină Legală.
Faţă de cele arătate mai sus, Curtea constată că în mod corect instanţa de fond a stabilit că fapta inculpatului se încadrează în dispoziţiile art. 174-175 C. p.
Ceea ce diferenţiază infracţiunea de omor de cea de loviri cauzatoare de moarte este atitudinea subiectivă cu care inculpatul acţionează, respectiv intenţie în cazul omorului şi praeterintenţie în cazul loviturilor şi vătămărilor cauzatoare de moarte.
Având în vedere violenţa cu care inculpatul a agresat victima, prin aplicarea de numeroase lovituri în toate zonele corpului, cu pumnii, picioarele, cât şi cele aplicate cu uşa în cap, intervalul de timp în care inculpatul a acţionat, practic pe toată durata unei zile, victima fiind agresată de mai multe ori, modalitatea concretă în care inculpatul a acţionat, lovind victima sălbatic şi după ce aceasta era căzută la pământ, până ce a adus-o în stare de inconştienţă, vârsta înaintată a părţii vătămate, afecţiunile de care aceasta suferea, Curtea apreciază că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, decesul victimei şi, chiar dacă nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
în consecinţă, inculpatul a acţionat cu intenţia indirectă de a suprima viaţa victimei, aşa încât cererea sa de schimbare a încadrării juridice nu este justificată.
Deşi inculpatul în faţa instanţelor de judecată a încercat să acrediteze ideea că loviturile aplicate victimei nu au avut o asemenea intensitate de natură a conduce la decesul victimei, apărările sale sunt infirmate de declaraţiile martorilor menţionaţi anterior şi de primele declaraţii date de inculpat, în cursul urmăririi penale.
Faţă de cele arătate, Curtea constată că primul motiv de apel al inculpatului este nefondat.
140 CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
-l-
în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, Curtea apreciază că instanţa de fond a procedat la o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului raportat la criteriile prev. de art. 72 C. p. în raport de natura infracţiunii comise, gradul de pericol social concret al acesteia, modalitatea de comitere a faptei, persoana inculpatului, care a avut o atitudine procesuală oscilantă şi împrejurările care atenuează răspundea penală a acestuia, cuantumul pedepsei aplicate de către tribunal şi modalitatea de executare a acesteia satisfac cerinţele impuse de art. 52 C. p. privind scopul pedepselor.
Având în vedere natura infracţiunii, respectiv omor săvârşit asupra unei rude apropiate, în speţă tatăl inculpatului, modul în care inculpatul a acţionat, faptul că nu era primul incident de acest gen, inculpatul agresându-şi tatăl şi cu alte ocazii, aspect confirmat de martorii Ş.L., N.T., Ş.F., R.l. şi D M. şi chiar de inculpat, lipsa de regreta inculpatului faţă de cele întâmplate şi urmările faptelor sale, Curtea apreciază că nu se impune reducerea pedepsei aplicate de către instanţa de fond.
De asemenea, nu se impune schimbarea modalităţii de executare a pedepsei prin aplicarea prevederilor privind suspendarea sub supraveghere.
în ceea ce priveşte solicitarea parchetului de înlăturare a circumstanţelor atenuante şi, pe cale de consecinţă, de majorare a pedepsei aplicate inculpatului de către instanţa de fond, Curtea o apreciază ca neîntemeiată.
S-a arătat că în raport de natura şi gravitatea faptei, modalitatea de săvârşire a acesteia, şi anume prin lovituri repetate aplicate în zone vitale ale corpului şi persoana victimei, care era tatăl inculpatului, nu se impunea reţinerea în cauză a dispoziţiilor art. 74-76 C. p. Totodată, se mai arată că nu se putea reţine conduita bună a inculpatului anterioară comiterii faptei, nefiind prima dată când îşi agresa tatăl. De asemenea, la aplicarea dispoziţiilor art. 74-76 C. p., tribunalul trebuia să ţină seama şi de atitudinea nesinceră şi oscilantă a inculpatului.
Analizând criticile formulate, Curtea le apreciază ca fiind nefondate.
Astfel, instanţa de fond a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. p., constând în lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, împrejurarea că se află la prima încălcare a legii şi conduita sa anterioară.
Criticile contând în modalitatea de săvârşire a faptei, prin aplicarea de lovituri repetate victimei în zone vitale nu pot constitui, în opinia Curţii, elemente de circumstanţiere. Aşa cum s-a arătat anterior, aceste împrejurări au fost avute în vedere la stabilirea laturii subiective a infracţiunii, care au determinat încadrarea faptei comise de inculpat în prevederile art. 174 C. p., şi nu în cele prev. de art. 183 Cp.
De asemenea, nici persoana victimei nu poate fi avută în vedere ca o împrejurare care agravează, în plus, răspunderea penală a inculpatului, în condiţiile în care acest element a determinat încadrarea faptei inculpatului ca omor calificat prev. de art. 175 lit. c) C. p.
Faptul că inculpatul şi-a lovit tatăl şi anterior comiterii infracţiunii ce face obiectul prezentei cauze nu este de natură a înlătura circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. p., instanţa de fond reţinând în cadrul dispoziţiilor legale menţionate şi împrejurarea că inculpatul este fără antecedente penale, nemaiavând anterior conflicte cu legea.
în ceea ce priveşte omisiunea instanţei de fond de a avea în vedere la momentul reţinerii circumstanţelor atenuante a atitudinii procesuale a inculpatului, Curtea constată că acest aspect nu a constituit un motiv pentru reducerea pedepsei inculpatului, dispoziţiile art. 74 lit. c) C. p. nefiind reţinute de către tribunal.
Nu în ultimul rând, Curtea constată că deşi a reţinut circumstanţa atenuantă judiciară prev. de art. 74 lit. a) C. p. şi a dat eficienţă dispoziţiilor art. 76 C. p., tribunalul a redus pedeapsa inculpatului cu puţin sub limita prevăzută de lege.
în aceste condiţii, faţă şi de cele arătate mai sus, nu se impune modificarea pedepsei stabilite la soluţionarea în fond a cauzei.
în consecinţă, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. p. p., Curtea va respinge apelurile declarate ca nefondate, soluţia instanţei de fond fiind legală şi temeinică.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. 2 şi 3 C. p. p.