Executarea dispoziţiilor civile. Titlu executoriu
| Comentarii |
|
C. proc. pen., art. 446
Hotărârea definitivă a instanţei penale constituie titlu executoriu în privinţa obligaţiilor civile, putând fi adusă la executare potrivit dispoziţiilor privind executarea conform codului de procedură civilă.
I.C.C.J., Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 6085 din 4 noiembrie 2004
Creditorul P.O. a solicitat prin Biroul executorului judecătoresc M.S. încuviinţarea executării silite a sentinţei penale nr. 3094/2002 a Judecătoriei Ploieşti şi a deciziei penale nr. 529 din 16 mai 2003 a Tribunalului Prahova, desigur în ceea ce priveşte latura civilă, împotriva debitorului I.V.P., pentru recuperarea unei creanţe în valoare de 30.000.000 lei.
Judecătoria Ploieşti, prin încheierea din 2 martie 2004, încuviinţează executarea silită a titlului executoriu, menţinând cele două hotărâri judecătoreşti menţionate.
împotriva acestei încheieri a declarat apel debitorul I.V.P.
In motivarea apelului se arată că prin sentinţa penală nr. 3094/2002 a fost obligat să plătească părţii civile P.O. daune morale în valoare de 30.000.000 lei.
Apelul declarat a fost admis de Tribunalul Prahova prin decizia penală nr. 529/2003 care a modificat latura penală. Apelul fiind admis în totalitate, nu a mai fost obligat să plătească daune morale.
Curtea de Apel Ploieşti, prin decizia civilă nr. 1393 din 30 aprilie 2004 a respins apelul declarat de debitor.
Instanţa a reţinut că, în procesul penal, latura civilă stabilită prin sentinţa penală 3094 din 3 decembrie 2002 a Judecătoriei Ploieşti a fost menţinută prin decizia penală nr. 529/2003 a Tribunalului Prahova, care a desfiinţat în parte sentinţa şi anume numai în ce priveşte
latura penală, fiind menţinute restul dispoziţiilor, deci şi obligarea la plata daunelor morale.
împotriva acestei hotărâri a declarat prezentul recurs, debitorul
După prezentarea pe larg a desfăşurării procesului penal, recurentul reia motivele de apel, susţinând că prin desfiinţarea sentinţei penale nr. 3094/2002 a Judecătoriei Ploieşti, în urma admiterii apelului său, prin decizia penală nr. 529/2003, nu mai subzistă obligarea să la plata daunelor către P.O.
Recursul se priveşte ca nefondat.
Prin sentinţa penală nr. 3094 din 3 decembrie 2002 a Judecătoriei Ploieşti I.V.P. a fost condamnat, în baza art. 246, art. 2481 C. pen. raportat la art. 258 C. pen. la 7 ani închisoare. A fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de P.O. şi obligat I.V.P. la 30.000.000 lei daune morale. Au fost respinse restul pretenţiilor formulate de P.O.
Tribunalul Prahova, prin decizia penală nr. 529 din 16 mai 2003 a admis apelul declarat de I.V.P. şi a desfiinţat în parte sentinţa judecătoriei, în latura penală (a micşorat pedeapsa la 4 ani şi a dispus suspendarea executării pedepsei pe durata termenului de încercare compus din durata pedepsei la care s-a adăugat un interval de 2 ani). A fost respins apelul declarat de P.O. Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei.
Recursul declarat de I.V.P. a fost respins de Curtea de Apel Ploieşti prin decizia penală nr. 1235 din 31 octombrie 2003.
Din examinarea hotărârilor judecătoreşti menţionate rezultă că obligaţia debitorului de a achita creditorului suma de 30.000.000 lei cu titlu de daune morale nu a fost înlăturată în căile de atac exercitate.
Hotărârea instanţei de fond (sentinţa penală nr. 3094 din 3 decembrie 2002) ce constituie titlu executoriu a cărui executare a fost încuviinţată a fost desfiinţată numai în ce priveşte latura penală, latura civilă fiind menţinută, prin decizia penală nr. 529 din 16 mai 2003, susţinerile recursului fiind deci neîntemeiate.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul a fost respins ca nefondat.
