INSTIGARE LA FURT CALIFICAT. FAPTĂ CARE NU PREZINTĂ GRADUL DE PERICOL SOCIAL AL UNEI INFRACŢIUNI.
| Comentarii |
|
Fapta inculpatului de a determina 2 inculpaţi minori să pătrundă în locuinţa părţii vătămate pentru a sustrage bunuri pentru el, constituie instigare la infracţiunea de furt calificat.
în raport de împrejurarea în care s-a săvârşit fapta, valoarea prejudiciului şi datele cu privire la persoana incuipatului se impune achitarea acestuia, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Prin sentinţa penală nr.98/7.03.2000 a Judecătoriei Bolintin Vale s-a dispus achitarea inculpatului S.M., în baza art.11, pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a C.pr.pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.25 rap. la art.208-209 lit.a, g şi i C.pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi art.75 lit.c C.pen.
Prin aceeaşi sentinţă s-a aplicat, în baza art.101 C.pen., măsura educativă „mustrare" faţă de inculpaţii minori P.M. şi B.M.N. pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.208-209 lit.a, e şi i C.pen.
S-a dispus confiscarea unor sume de bani de la inculpaţi.
Pentru a se pronunţa astfel, s-a reţinut că, în seara zilei de 17.01.1998, la propunerea inculpatului S.M., cei 2 inculpaţi minori s-au deplasat la imobilul proprietate personală a părţii vătămate T.C.D., din localitatea Codoba, unde au pătruns prin efracţie şi de unde au sustras 4 rame de geamuri şi o oglindă de perete, bunuri duse la locuinţa inculpatului S.M., minorii primind pentru aceasta suma de 50.000 lei.
în aceeaşi seară toţi inculpaţii s-au deplasat la o discotecă din localitate, unde inculpatul S.M. a propus aceloraşi 2 minori să mai meargă o dată la locuinţa părţii vătămate, ceea ce au şi făcut şi, folosind acelaşi procedeu, au pătruns în locuinţă şi au furat 3 uşi de lemn, una fiind montată.
Uşile le-au adus la locuinţa inculpatului S.M., unde inculpaţii minori au primit 100.000 lei.
Instanţa de fond reţine că, din materialul probator rezultă că se fac vinovaţi de săvârşirea faptei inculpaţii P.M. şi B.N.M., iar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul S.M. rezultă că fapta pentru care a fost trimis în judecată nu constituie infracţiune.
împotriva deciziei se declară recurs de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, vizând greşita achitare a inculpatului S.M.
Analizând probele din dosarul cauzei, Curtea admite recursul. Din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul S.M. a trimis pe cei 2 minori să sustragă materialele respective şi să le aducă la domiciliul său, contra unor sume de bani.
Ca atare, apare greşită achitarea inculpatului S.M. şi se va admite recursul, se vor casa parţial cele două hotărâri pronunţate în cauză şi rejudecând pe fond, având în vedere valoarea redusă a prejudiciului, împrejurarea că acest inculpat nu are antecedente penale, sancţiunile aplicate inculpaţilor minori, se apreciază că sunt întrunite condiţiile cerute de art.181 C.pen. şi, în baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. rap.la art.10 lit.b1 C.pr.pen., se dispune achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.25 rap. la art.208-209 lit.a C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. si se aplică o amendă administrativă de 250.000 lei.
Se menţin celelalte dispoziţii ale hotărârii recurate.
(Secţia I penală, decizia nr.1782/2000) NOTĂ: în opinia noastră este greşită încadrarea juridică dată faptei săvârşite de inculpatul S.M., aceea de instigare la infracţiunea de furt calificat.
Fapta acestui inculpat de a determina pe cei 2 inculpaţi minori sa sustragă pentru el bunuri, promiţându-le că le achită şi o sumă de bani, este complicitate la infracţiunea de furt calificat, prev.de art.26, teza 2 C.pen. rap. la art.208-209 lit.a Cod penal.
Apoi, cu privire la sancţionarea administrativă a inculpatului S.M. cu amendă, în cuantum de 250.000 lei, conform art.181 C.pen., apreciem că este o modalitate greşită de individualizare judiciară a pedepsei.
Conform art.181 C.pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de iege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsita în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Pentru a se stabili gradul de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta s-a comis, de urmarea produsă şi de persoana făptuitorului.
în speţă, determinarea unor minori pentru săvârşirea unei fapte de furt calificat prin efracţie şi escaladare, pe timp de noapte, pentru sustragere de bunuri din locuinţa unei părţi vătămate, în scopul de a-şi procura pentru el materiale de construcţie, plătind celor 2 minori 150.000 lei, fapta fiind continuată trebuia să atragă soluţia de condamnare, iar nu cea de achitare. (Judecator Violeta Hutopila)
