Intervenirea prescripţiei răspunderii penale. Efecte. Soluţionarea laturii civile a cauzei

Curtea de apel Cluj, Secţia penală şi de minori, decizia nr. 1112/R din 11 septembrie 2013

Prin sentinţa penală nr. 101 din 29 ianuarie 2013 pronunţată .de Judecătoria Cluj-Napoca a fost condamnat Condamna pe inculpatul T.S.L. ..., pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava, fapta prevazuta si pedepsita de art. 182 alin. 1 C.penal, cu aplicarea art. 37 lit. b C.penal la o pedeapsa de 3 ani inchisoare.

In baza art.71 C.pen., s-a dispus privarea inculpatului de exercitarea drepturilor prevazute de art.64 lit.a Cod penal, numai cu privire la dreptul de a fi ales, pe durata prevazuta de art.71 alin.2 C.penal, pedeapsa urmand a fi executata in regim de detentie.

In baza art.14, art.346 Cod pr. penala, art. 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul pe inculpat sa plateasca partii civile S.I. suma de 10.000 Euro daune morale sau echivalentul in lei la data platii efective, cu dobanda legala incepand din data de 12.07.2001 si suma de 305,5 lei daune materiale, cu dobanda legala incepand din data de 12.07.2001.

In baza art.191 Cod pr. penala, a fost obligat inculpatul, sa plateasca statului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, cheltuieli in care se include si suma de 200 lei, onorariu avocatial ., onorariu ce se va plati din FMJ.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că inculpatul T.S.L. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 563/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 al.1 C.pen. cu aplic. art.37 lit. b C.pen.

Inculpatul a fost cercetat în stare de libertate.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut următoarele:

La data de 12.07.2001 Poliţia Municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată, de către partea vătămată S.I., cu privire la faptul că în aceeaşi zi, în jurul orei 23,00, în timp ce se afla pe str. Peana din mun. Cluj-Napoca, o persoană de sex masculin l-a agresat lovindu-l cu o bâtă de baseball în zona capului, toracelui şi a gambei stângi.

Poliţia s-a deplasat la faţa locului, respectiv pe str. Peana, în dreptul imobilului cu nr. 14 din mun. Cluj-Napoca,unde au găsit pe trotuar mai multe pete de lichid de culoare brun-roşcat şi au identificat mai multe persoane prezente cu ocazia desfăşurării agresiunii, întocmind în acest sens un proces-verbal de cercetare la faţa locului şi fotografii judiciare de fixare a urmelor.

In urma actelor de urmărire penală efectuate în cauză, s-a stabilit că la data de 12.07.2001, partea vătămată S.I. împreună cu mai mulţi vecini au mutat câţiva metri în lateral o rulotă, aflată pe spaţiul verde de lângă imobilul cu nr.14 de pe Al. Peana, în care locuiesc, pentru a curăţa acea zonă.

In seara aceleiaşi zile, în jurul orei 21,30, partea vătămată a fost anunţată de către un copil cu privire la faptul că în curtea imobilului a sosit un bărbat care face scandal din cauză că i-a fost mutată rulota din locul în care o parcase.

Coborând să vadă ce se întâmplă, partea vătămată l-a întâlnit pe martorul D.L. care i-a relatat că inculpatului T.S.L. i-a aplicat o lovitură cu palma peste faţă, inculpatul sosise la faţa locului cu autoturismul, proprietate personală, marca Ford, de culoare albastră, cu nr. de înmatriculare ., şi constatând că rulota nu se află la locul ei a început să înjure, având un comportament violent fată de cei din jur.

In momentul în care partea vătămată S.I. a ajuns la faţa locului i-a reproşat inculpatului T.S.L. modul de manifestare, fapt pentru care acesta s-a îndreptat spre autoturismul cu care venise luând din interior o bâtă de baseball, după care i-a aplicat părţii vătămate o lovitură în partea stângă a corpului, intenţionând apoi să plece. în faţa acestei situaţii, partea vătămată i-a spus inculpatului că se comportă ca un criminal, motiv pentru care acesta s-a întors din drum aplicându-i o nouă lovitură, cu aceiaşi bâtă, în partea superioară a corpului, urmată de una peste piciorul stâng, părăsind ulterior locul faptei.

In urma loviturilor primite, partea vătămată S.I. a suferit o plagă confuză fontoparietală, contuzie toraco-abdominală cu fractura coastei XI stg. şi fractura ambelor oase ale gambei stângi, leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 80 - 90 zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 3664/II/a/153 din 19.07.2001, respectiv suplimentul acestuia din data de 04.06.2008, eliberate de Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca.

Agresiunea s-a petrecut de faţă cu mai multe persoane printre care şi martorii K.S.V., N.D., P.V., S.S.B. şi D.L.I., martori oculari, care confirmă comiterea agresiunii de către învinuitul T.S.L.; ba mai mult, martorii K.S.V. şi D.L.I. declară că l-au văzut pe acesta lovind-o pe partea vătămată peste piciorul stâng.

În declaraţia dată în calitate de făptuitor, inculpatul a recunoscut că a lovit-o pe partea vătămată de două ori, însă cu o coadă de mătură, admiţând că este posibil să o fi lovit atât în zona umărului, cât şi peste picior, arătând că nu poate preciza exact locul aplicării loviturilor deoarece lucrurile s-au petrecut foarte repede. Acesta recunoaşte fapta comisă, exprimându-şi dorinţa de a se împăca cu partea vătămată, însă, la scurt timp după

comiterea faptei a plecat de la domiciliu în loc necunoscut, sustrăgându-se urmăririi penale.

Pe parcursul cercetărilor efectuate în cauză s-a procedat la recunoaşterea inculpatului T.S.L. după planşa fotografică, atât de către partea vătămată S.I., cât şi de către martorii D.L.I. şi P.V., ocazie cu care, în prezenţa martorilor asistenţi S.E. şi C.A.S., aceştia l-au recunoscut şi indicat fără ezitare pe inculpat ca fiind autorul faptei.

Partea vătămată S.I. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 10.000 euro daune şi 10.000 euro daune morale.

Starea de fapt prezentată rezult din probele şi mijloacele de probă, administrate în cursul urmăririi penale respectiv: proces-verbal de consemnare a plângerii penale orale, proces-verbal de constatare, proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşă fotografică, proces-verbal de efectuare de acte premergătoare, declaraţiile părţii vătămate, raport de constatare medico-legală nr.3664/II7a/l 53/19.07.2001 eliberat de IML Cluj, supliment la raportul de constatare medico-legală nr.3664/II/a/153, din 04.06.2008, eliberat de IML Cluj, proces-verbal de prezentare pentru recunoaştere după fotografii şi planşă fotografică, declaraţia martorului D.L.I., declaraţiile martorului P.V. , declaraţia martorului S.S.B., declaraţiile martorului K.S.V. , declaraţiile martorului N.D., declaraţia martorului asistent S.E., declaraţia martorului asistent C.A.S., declaraţia învinuitului, fişă de cazier judiciar a învinuitului, acte de căutare a învinuitului.

In timpul cercetării judecătoreşti s-a procedat la administrarea probelor respectiv audierea martorilor oculari, care confirmă starea de fapt reţinută.

Inculpatul nu a fost audiat în timpul cercetării judecătoreşti deoarece s-a sustras de la răspunderea penală şi a încercat în mod repetat amânarea procesului, probabil pentru împlinirea termenului de prescripţie, prin cereri repetate de angajare de apărători, prin schimbarea avocaţilor în mod constant şi prin lipsa acestora de la proces, uneori justificate prin acte medicale.

Fapta inculpatului T.S.L., care la data de 12.07.2001, în jurul orei 23,00, în timp ce se afla în faţa imobilului situat pe str. Peana, nr. 14, a lovit-o pe partea vătămată S.I. cu o bâtă de basebal, cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 80 -90 zile îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală gravă prev. şi ped. de art. 182 alin. 1 C. pen.

Instanţa a considerat că sunt incidente în cauză şi prevederile art. 37 lit.b C.pr.pen. întrucât inculpatul a comis prezenta faptă în stare de recidivă postexecutorie, primul termen al acesteia constând într-o condamnare de 2 ani şi 9 luni închisoare aplicată prin sent. pen. nr. 641/27.03.1997 a Judecătoriei Cluj-Napoca, dec.pen. nr.451/24.07.1997 a Tribunalului Cluj, pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie şi lipsire de libertate. In baza acestei sentinţe a fost arestat la data de 22 august 1996, eliberat condiţionat la data de 31 decembrie 1998, rest de executat 548 zile închisoare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul T.S.L. solicitând a se dispune încetarea procesului penal în baza art. 10 lit.g şi art.11 pct.2 lit.b cod proc.pen. întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale prevăzut de art.124 cod pen. raportat la art. 122 alin.1 lit.c cod pen.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, se solicită înlăturarea obligării la plata daunelor morale .

Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivului invocat, ajunge la următoarele constatări:

Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie este depăşit cu încă jumătate, potrivit art. 124 cod pen.

La stabilirea termenului de prescripţie a răspunderii penale se ţine seama de pedeapsa prevăzută de lege la data săvârşirii infracţiunii, dacă această lege este mai favorabilă.

Termenele de prescripţie încep să curgă din momentul în care s-au comis infracţiunile.

Verificând piesele dosarului rezultă că inculpatul T.S.L. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj cu învinuirea de a fi comis infracţiunea de vătămare corporală gravă prev de art 182 alin 1 cu art 37 lit b Cod penal.

Din actele dosarului, rezultă că termenul de prescripţie curge de la data de 12 iulie 2001, data săvârşirii infracţiunii.

În sinteză, întrucât termenele de prescripţie curg din momentul în care s-au comis infracţiunile rezultă că pentru infracţiunea prev.de art 182 alin 1 cod pen. termenul de prescripţie curge de la 12 iulie 2001.

Potrivit art.122 alin.ultim cod pen. termenele de prescripţie a răspunderii penale încep să curgă din momentul în care s-a comis infracţiunea, iar durata lor este determinată de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită.

Legea în vigoare la acea dată prevedea pentru infracţiunea de vătămare corporală gravă prev de art 182 alin 1 Cod penal pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

Potrivit art. 122 alin.1 lit.c cod pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani, iar dacă termenul de prescripţie este depăşit cu încă jumătate, potrivit art.124 cod pen., prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni.

În raport cu acest text de lege, se constată că de la data comiterii faptei 12 iulie 2001, s-a împlinit termenul de 8 ani plus 2 ani şi 6 luni, la data de 12 ianuarie 2012, termenul de prescripţie prevăzut de lege fiind depăşit, deci, cu încă jumătate.

Cum, potrivit art. 121 cod pen., prescripţia înlătură răspunderea penală, recursul inculpatului se va admite în baza art. 385 15 pct 2 lit d Cod procedură penală împotriva sentintei penale nr. 101 din 29 ianuarie 2013 a Judecătoriei Cluj Napoca, pe care o va casa cu privire la latura penala a cauzei.

Rejudecând în aceste limite, în baza art. 11 pct.2 lit.b raportat la art 10 lit.g Cod proc. penala se va înceta procesul penal pus în mişcare împotriva iculpatului Trif Simion pentru infractiunea prev.de art. 182 al.1 Cod penal, aceea de vătămare corporală gravă.

Se va stabili onorariu partial in sumă de 100 lei in favoarea av. ., ce se va avansa din FMJ, conform art 189 Cod procedură penală.

Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei recurate.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cauzei în recurs vor rămâne în sarcina statului, în baza art 192 alin 3 Cod procedură penală.

În deplin acord cu practica judiciară şi doctrina, în cazul pronunţării soluţiei de încetare a procesului penal în baza art. 10 lit.g şi art.11 pct. 2 lit.b cod proc.pen., dacă infracţiunea a cauzat prejudicii materiale sau morale, instanţa acordă despăgubiri civile.

Când s-a dispus încetarea procesului penal pentru că a intervenit prescripţia, acţiunea civilă nu se prescrie, aceasta urmând regulile privitoare la prescripţie stabilite de normele dreptului civil.

Drept urmare, chiar dacă s-a dispus încetarea procesului penal ca efect al intervenirii prescripţiei, Curtea îl va obliga pe inculpat la despăgubiri civile, dacă acţiunea civilă nu s-a prescris.

Pe de altă parte, orice discuţie din acest punct de vedere este superfluă întrucât prevederile art.346 C.pr.pen. sunt obligatorii pentru instanţă şi ele prevăd în alin.4 al art.346 C.pr.pen. că,” instanţa penală nu soluţionează acţiunea civilă când pronunţă încetarea procesului pentru vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 10 lit.f şi j C.pr.pen.

per a contrario, rezultă fără îndoială că în cazul prev.de art. 10 lit.g cod proc.pen., instanţa trebuie să rezolve acţiunea civilă în caz de încetare a procesului penal, pe motivul prescripţiei.

Aşa fiind, se va menţine obligarea inculpatului dispusă de judecătorie la plata sumei de 10.000 euro daune morale, sau echivalentul în lei a acesteia la data plăţii cu dobânda legală începând din 12 iulie 2001 şi până la data reparării prejudiciului, alături de obligarea sa şi la plata sumei de 305,5 lei daune materiale cu aceeaşi dobândă legală curgând din 12 iulie 2001 şi până la recuperarea integrală a pagubei provocate părţii civile. (Judecător Delia Purice)

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Intervenirea prescripţiei răspunderii penale. Efecte. Soluţionarea laturii civile a cauzei