Loviri şi alte vătămări, Distrugere. Jurisprudență Distrugere; Loviri şi alte vătămări
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă penală nr. 209 din data de 09.09.2013
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal nr. 1187/P/2013, din 20.03.2013, înregistrat la Judecătoria Caracal sub nr. 2308/207/2013 s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul GN pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală, prev. de dispozițiile art.181 alin.l Cp., lovire sau alte violențe, prev. de art.180 alin.2 . și distrugere, prev. de art.217 alin.l Cp., cu aplic, art.33 lit.a Cp., săvârșite în dauna părților vătămate RMFși BGD.
În actul de sesizare s-a reținut că inculpatul GN la data de 11.04.2009, în jurul orei 21, 30 a lovit-o pe partea vătămată RMF, cu pumnii, în zona feței, ceea ce i-a produ s leziuni care au necesitat pentru vindecare 25-26 zile de îngrijiri medicale.
Din plângerea penală, înregistrată la Postul de Poliție F, sub nr. 187/P/2009, din data de 13.04.2009 și declarația părții vătămate RMF rezultă că, la data de 11.04.2009, se deplasa cu bicicleta împreună cu martorul SMD, pe raza satului H.
În jurul orei 21,30 s-au oprit în fața locuinței martorei BRT, pentru a discuta cu aceasta, moment în care a apărut un autoturism din care au coborât 5 persoane printre care și învinuitul GN.
Pe fondul unui conflict anterior determinat de existența unei înțelegeri privind repararea unei combine muzicale, încredințată de inculpat fratelui părții vătămate, prin intermediul martorilor OTPși IC, GNl-a împins pe RMF, l-a tras în șanț, apoi 1-a lovit cu pumnii în față, aspecte care rezultă și din concluziile certificatului medico-legal nr.426/C/13.04.2009, emis de SML Slatina în care se arată că partea vătămată a suferit o fractură cominutivă cu înfundare arcadă zigomatică stângă și hematom palpebral inferior ochiul drept, leziuni care au fost produse prin lovire cu corpuri dure și necesită 25-26 zile de îngrijii medicale, de la data producerii leziunilor.
Se arată că situația de fapt expusă anterior este probată și de declarațiile martorilor oculari SMD, BRT, BVși ZC.
Poziția oscilantă a martorilor BRT și SMD pe parcursul urmăririi penale, care inițial au declarat că nu au observat incidentul, a fost determinată de atitudinea violentă și amenințările transmise de învinuit. Atât pe raza comunei F, cât și a comunei F, inculpatul este cunoscut ca persoană cu un comportament violent, aspecte care rezultă și din fișa sa de cazier judiciar, acesta fiind sancționat cu amendă administrativă în cuantum de 1000 lei de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal la data de 06.09.2007 și 25.09.2009 pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art.180 alin.2 Cp.
Totodată, din verificările efectuate rezultă că în dosarul penal nr.77/P/2010, inculpatul a fost cercetat pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art.180 alin.l c.p., fiind dispusă neînceperea urmăririi penale, în temeiul ap. 10 lit.h Cp.p; în dosarul nr.l355/P/2009, învinuitul GNa fost cercetat pentru infracțiunile prev. de art.192 alin.1, art.193 alin.1, art.194 alin.l, fiind dispusă neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 10 lit. h Cp.p.; în dosarul penal nr.789/P/2008, inculpatul a fost cercetat pentru infracțiunile prev. de art.193 alin.l, 321 alin.2 Cp. și alin. 1 ind.l pct.l din Legea nr.61/1991.
Totodată, declarațiile contradictorii inițiale ale martorilor se datorează și faptului că acestora le-au fost prezentate pentru recunoaștere, fotografiile inculpatul în care avea vârsta de 14 ani, însă ulterior, în cadrul procesului penal, fotografiile au fost actualizate astfel că, martorii l-au recunoscut pe inculpatul GN, ca fiind persoana care, în seara de 11.04.2009 l-a lovit pe RMF.
De asemenea, pe parcursul cercetărilor a fost identificat și martorul BC, a cărei locuință se învecinează cu locuința martorei BRT, locul unde s-a derulat incidentul și care arată că, în timp ce se afla la poarta martorei BRT, verișoara lui, a observat că a staționat un autoturism din care a coborât învinuitul GN, dar și alte 4 persoane. Martorul a observat că GNl-a tras în șanț pe RMF, 1-a întrebat ceva și a început să-1 îmbrâncească. întrucât atât SMD, care a fost coleg la liceu cu inculpatul, cât și martora BRT care îl cunoaște tot de la liceu, știau că învinuitul este o persoană violentă, au intrat în curte, fiindu-le frică de inculpat. Când au intrat în curte, SMD i-a relatat martorului ZC, tatăl lui BRT, că inculpatul GN îl bate pe RM.
Fiind audiat, la data de 02.02.2010, inculpatul GN arată că, în cursul anului 2009, prin intermediul martorului IC i-a dat o combină muzicală defectă pentru a fi reparată, lui RGM, fratele părții vătămate însă, la data de 11.04.2009 nu s-a aflat pe raza comunei F, aspecte care sunt însă înlăturate de declarațiile martorilor audiați în cauză.
Situația de fapt reținută în rechizitoriu se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: plângerea pârtii vătămată RMF, certificatul medico-legal nr.426/C/l3.04.2009, declarațiile martorilor SMD, BRT, ZC, BC, MNC, OTP, IC, SM, PMM, MI, MC, SMC, SG, PDD.
Cu privire la partea vătămată BGD, s-a reținut că la data de 04.12.2012, inculpatul GN a lovit-o pe aceasta, fapt ce i-a produs leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 8-9 de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.
În aceeași împrejurare inculpatul a distrus două mese și un scaun aparținând părții vătămate, producând un prejudiciu în valoare de 240 lei.
Din cuprinsul declarației părții vătămate BGD, rezulta că în seara zilei de 04 decembrie 2012, în jurul orei 19,30 se afla la barul I.F. B.. A…l, din comuna F, al cănii administrator este. în jurul orei 20,30 când se pregătea de închidere, la bar a venit învinuitul GN, însoțit de martorii PAA, PIFși SC, care au consumat băuturi alcoolice. În urma discuțiilor contradictorii dintre partea vătămată și învinuit, GNa plecat acasă, venind ulterior cu o secure, împreună cu fratele său, GJ.
După ce a revenit în bar, GNa lovit-o cu pumnul în față pe partea vătămată, după care a început să lovească mesele din bar.
În acest moment în bar se mai aflau și martorii IMI, CTși JC, care l-au observat pe învinuit în timp ce lovea mesele.
Ulterior aceștia au plecat acasă, împreună cu SC. La bar au mai rămas PAA, P.. Ionel F.., GNși GJ.
Leziunile suferite de partea vătămată rezultă și din concluziile certificatului medico-legal nr.l479/C/05.12.2012, emis de SML Slatina în care se arată că partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au fost produse prin lovire cu corp dur și corp înțepător și necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale, de la data producerii leziunilor.
Fiind audiat la data de 29.01.2013 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, inculpatul GN arată că a avut o discuție contradictorie cu partea vătămată întrucât aceasta a dorit să-l dea afară din local, moment în care s-au împins reciproc și au căzut la podea.
Aceste aspecte sunt infirmate de declarațiile martorilor oculari, PAA și PIFdar și de concluziile certificatului medico-legal întocmit în cauză care exclud leziunile de autoaccidentare.
Situația de fapt reținută în rechizitoriu se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: plângerea pârtii vătămată BGD, certificatului medico-legal nr.l479/C/05.12.2012, emis de SML Slatina, declarațiile martorilor PAA, PIF, CTJC, SC, GJ și declarație incuplat.
Audiate în ședința publică din 29.04.2013, părțile vătămate și-au menținut plângerile formulate împotriva inculpatului, partea vătămata RMFconstituindu-se parte civilă cu suma de 10.000 lei, din care 4.000 lei daune materiale și 6.000 lei daune morale, iar partea vătămată BGD cu suma de 1.500 lei contravaloarea distrugeri provocate.
Audiat în ședința publică din 13.05.2013 inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporala, ci doar pe cea de distrugere din data de 04.12.2012, săvârșită în dauna părții vătămate BGD.
În cauză au fost audiați martorii menționați în actul de sesizare al instanței JC, OTP, ZC, PDD, MG, MI, SG, PM, BC, SM, SMC, PIF, CT, GJ, IMI.
De asemenea a fost audiat martorul propus in dovedirea laturii civile de partea vătămată RMF, respectiv RNși martorii încuviințați în apărare inculpatului DVși PGI.
În ședința publică din 13.05.2013 s-a dispus introducerea în cauza a Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova, instituție care prin cererea depusa la dosar la f. 89 a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 973,01 lei contravaloare spitalizare parte vătămată RMF.
Urmare a declarațiilor contradictorii ale martorilor încuviințați în apărare inculpatului, instanța a dispus efectuarea unei adrese către Primăria Primăriei F prin care să comunice daca in cursul anului 2009 a fost oficiată căsătoria numitului CI( I) domiciliat în corn. F...
Primăria corn. F prin adresa nr. 1876/11.07.2013 ( f.176) a comunicat instanței că în urma verificărilor efectuate în Registrul de căsătorii, s-a constat că in cursul anului 2009 nu a fost oficiată căsătoria numitului CI(Ionuț) domiciliat în corn. F.
Examinând întreg material probator administrat în cauză, instanța reține următoarele :
La data de 11.04.2009, în jurul orei 21, 30 inculpatul GNa lovit-o pe partea vătămată RMF, cu pumnii, în zona feței, ceea ce i-a produs leziuni care au necesitat pentru vindecare 25-26 zile de îngrijiri medicale.
Din probele administrate rezultă că, la data de 11.04.2009, partea vătămată RMF se deplasa cu bicicleta împreună cu martorul SMD, pe raza satului H.
În jurul orei 21,30 s-au oprit în fața locuinței martorei BRT, pentru a discuta cu aceasta, moment în care a apărut un autoturism din care au coborât 5 persoane printre care și inculpatul GN.
Pe fondul unui conflict anterior determinat de existența unei înțelegeri privind repararea unei combine muzicale, încredințată de inculpat fratelui părții vătămate, prin intermediul martorilor OTPși IC, GNl-a împins pe RMF, l-a tras în șanț, apoi l-a lovit cu pumnii în față, aspecte care rezultă și din concluziile certificatului medico-legal nr.426/G/13.04.2009, emis de SML Slatina în care se arată că partea vătămată a suferit o fractură cominutivă cu înfundare arcadă zigomatică stângă și hematom palpebral inferior ochiul drept, leziuni care au fost produse prin lovire cu corpuri dure și necesită 25-26 zile de îngrijii medicale, de la data producerii leziunilor.
Situația de fapt expusă anterior este probată și de declarațiile martorilor oculari SMD, BRT, BVși ZC.
Poziția oscilantă a martorilor BRT și SMD pe parcursul urmăririi penale, care inițial au declarat că nu au observat incidentul, a fost determinată de atitudinea violentă și amenințările transmise de inculpat. Reține instanța că în cursul cercetării judecătorești cei doi martori au arătat că inculpatul a lovit-o pe partea vătămată.
Atât pe raza comunei F, cât și a comunei F, inculpatul este cunoscut ca persoană cu un comportament violent, aspecte care rezultă și din fișa sa de cazier judiciar, acesta fiind sancționat cu amendă administrativă în cuantum de 1000 lei de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal la data de 06.09.2007 și 25.09.2009 pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art.180 alin.2 Cp.
Totodată, declarațiile contradictorii inițiale ale martorilor se datorează și faptului că acestora le-au fost prezentate pentru recunoaștere, fotografiile inculpatului în care avea vârsta de 14 ani, însă ulterior, în cadrul procesului penal, fotografiile au fost actualizate astfel că, martorii l-au recunoscut pe inculpatul GN, ca fiind persoana care, în seara de 11.04.2009 1-a lovit pe RMF.
Săvârșirea infracțiunii rezultă și din declarația martorului BC, a cărei locuință se învecinează cu locuința martorei BRT, locul unde s-a derulat incidentul și care a arătat că, în timp ce se afla la poarta martorei BRT, verișoara lui, a observat că a staționat un autoturism din care a coborât inculpatul GNdar și alte 4 persoane. Martorul a observat că GNl-a tras în șanț pe RMF, l-a întrebat ceva și a început să-l îmbrâncească. întrucât atât SMD, care a fost coleg la liceu cu învinuitul, cât și martora BRT care îl cunoaște tot de la liceu, știau că inculpatul este o persoană violentă, au intrat în curte, fiindu-le frică de acesta. Când au intrat în curte, SMD i-a relatat martorului ZC, tatăl lui BRT, că inculpatul GNîl bate pe RM.
Cu privire la partea vătămată BGD, reține instnța că la data de 04.12.2012, inculpatul GNa lovit-o pe aceasta, fapt ce i-a produs leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 8-9 de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.
În aceeași împrejurare inculpatul a distrus două mese și un scaun aparținând părții vătămate, producând un prejudiciu în valoare de 240 lei.
Rezultă din probele administrate că în seara zilei de 04 decembrie 2012, în jurul orei 19,30 se afla la barul I.F. B..A.., din comuna F, al cărui administrator este. în jurul orei 20,30 când se pregătea de închidere, la bar a venit inculpatul GN, însoțit de martorii PAA, PIFși SC, care au consumat băuturi alcoolice. În urma discuțiilor contradictorii dintre partea vătămată și inculpat, GNa plecat acasă, venind ulterior cu o secure, împreună cu fratele său, GJ.
După ce a revenit în bar, GNa lovit-o cu pumnul în față pe partea vătămată, după care a început să lovească mesele din bar.
În acest moment în bar se mai aflau și martorii IMI, GTși JC, care l-au observat pe învinuit în timp ce lovea mesele.
Ulterior aceștia au plecat acasă, împreună cu SC. La bar au mai rămas PAA, PIF, GNși GJ.
Leziunile suferite de partea vătămată rezultă și din concluziile certificatului medico-legal nr.l479/C/05.12.2012, emis de SML Slatina în care se arată că partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au fost produse prin lovire cu corp dur și corp înțepător și necesită 8-9 zile de îngrijiri medicale, de la data producerii leziunilor.
De altfel, în declarația dată în fața instanței inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 c.pen.
Fapta inculpatului de a aplica lovituri părții vătămate RMF, care i-au cauzat leziuni ce au necesitat pentru vindecare 25-26 zile îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe în varianta agravată prevăzută de art. 181 alin.1CP, potrivit căruia constituie această infracțiune lovirea sau actele de violență care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile.
Fapta inculpatului de a aplica lovituri părții vătămate BGD care i-au cauzat leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe în varianta agravată prevăzută de art. 180 alin.2 CP, potrivit căruia constituie această infracțiune lovirea sau actele de violență care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile.
Fapta inculpatului prin care a distrus în data de 04.12.2012 părții vătămate BGD o masă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev. de 217 alin. 1 C.pen. potrivit cărora distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia constituie infracțiune.
Existând temeiul răspunderii penale a inculpatului, respectiv săvârșirea infracțiunii prevăzută în art. 181 alin. l C.pen., art. 180 alin. 2 C.pen. și art. 217 alin. 1 C. pen. la stabilirea felului și limitei pedepsei ce se va aplica,l a individualizarea acestei pedepse, instanța urmează să aibă în vedere dispozițiile generale ale codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a aceluiași cod pentru infracțiunile săvârșite și gradul de pericolul social al faptelor, ținând cont de importanța valorii sociale lezată și anume integritatea fizică , gravitatea acestei vătămări având în vedere numărul de zile de îngrijiri medicale, modalitatea în care a fost săvârșită și zona unde au fost aplicate loviturile.
La alegerea pedepsei, precum si la individualizarea cuantumului acesteia, instanța, conform art.72 Cp, va avea in vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite, modalitatea de săvârșire, precum si toate elementele ce caracterizează persoana inculpatului.
Astfel, instanța va avea în vedere pe de o parte că acesta nu este la primul conflict cu legea penală, că nu a recunoscut și regretat faptele, împrejurări, care chiar dacă nu vor fi reținut ca și circumstanțe agravante, întrucât dată fiind starea de fapt, e puțin probabil ca acesta să fi putut nega comiterea infracțiunilor.
Pe de altă parte, instanța reține că inculpatul este o persoană cu un comportament violent, iar față de gravitatea efectivă a faptelor, se apreciază că o pedeapsă mai îndepărtată de minimul special, este de natură să răspundă scopurilor prev. de art.52 Cp.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, instanța apreciază că inculpatul prezintă aptitudinea de a se îndrepta chiar fără executarea pedepsei, avându-se în vedere în acest sens, elementele obiective și subiective ale cauzei, gravitatea faptelor, trecutul infractorului, vârsta acestuia, mediul în care trăiește și modul de comportare in societate.
Astfel, instanța apreciază că inculpatul prezintă aptitudinea subiectiva de a se corija, de a se elibera de mentalitatea si de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea infracțiunii, prin eforturi făcute sub amenințarea pedepsei la care a fost condamnat si de a cărei executare poate scăpa numai printr-o conduita corecta si deci prin autoreeducare.
Atât din datele ce privesc trecutul sau infracțional, cât și din comportarea sa după comiterea infracțiunii, instanța consideră că acesta are posibilitatea reală de îndreptare fără executarea efectiva a pedepsei în regim de detenție.
Suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 8 luni, ce constituie termen de încercare, impune condamnatului de a avea o comportare corectă în tot acest timp. Dacă a expirat termenul de încercare și condamnatul a avut o purtare buna, el este reabilitat și reintegrat fără vreo restrângere a drepturilor pentru fapta penală săvârșita. Dacă însă condamnatul nu are o bună purtare și săvârșește, în termenul de încercare o altă infracțiune, suspendarea executării pedepsei se revocă, iar condamnatul este ținut să execute atât pedeapsa a cărei executare fusese suspendată, cât și pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
Se va dispune astfel, suspendarea condiționată a executării pedepsei in conformitate cu art.81-82 Cp., apreciind ca pedeapsa își poate atinge scopul si fără executarea sa efectiva, punând totodată în vedere inculpatului dispozițiile a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate.
În baza art.71 alin 2 Cp, se va dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a-c Cp, mai puțin dreptul de a alege ( avându-se în vedere practica CEDO și infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în cauza de față, că se impune numai interzicerea drepturilor menționate mai sus).
Totodată, având în vedere că s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, în conformitate cu dispozițiileart.71 alin 1 Cp se va dispune suspendarea și acestor pedepse accesorii pe durata termenului de încercare (de 2 ani și 8 luni).
Prin urmare, instanța urmează ca în baza art. 181 alin. 1 Cp să condamne pe inculpatul GNla pedeapsa de 8 luni închisoare pentru fapta săvârșită la data de 11.04.2009 în dauna părții vătămate RMF.
În baza art. 180 alin. 2 Cp sa condamne pe același inculpat la 4 luni închisoare pentru fapta săvârșită la data de 04.12.2012 în dauna părții vătămate BGD.
În baza 217 alin. 1 Cpen. să condamne pe același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru fapta săvârșită la data de 04.12.2012 în dauna părții vătămate BGD.
Instanța urmează ca în baza art. 33-34 Cp, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 luni închisoare.
În baza art.71 alin 2 Cp dispune aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cp - mai puțin dreptul de a alege - pe durata executării pedepsei.
În baza art. 81- 82 Cp, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 8 luni, ce reprezintă termen de încercare.
În baza art. 71 alin. 5 Cp pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Față de probele administrate în baza art. 346 Cpp, raportat la art. 14 Cpp și art. 1.357 Noul Cod Civil, instanța urmează să admită cererea părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și obligă pe inculpat la plata sumei de 973, 01 lei despăgubiri civile către aceasta.
Cu privire la cererea părților civile RMF și BGD, având în vedere disp. art.. 346 Cpp, raportat la art. 14 Cpp și art. 1.357 Noul Cod civil, instanța le constată întemeiate și urmează să admită în parte cererea părții civile RMF și să oblige pe inculpat la plata sumei de 3.000 lei, din care 1.500 lei daune materiale și 1.500 lei daune morale, către aceasta.
Reține instanța că acordarea sumei de 1.500 daune materiale corespunde prejudiciului material suferit, respectiv contravaloare zile medicale atât pe perioada spitalizării, cât și ulterior până la vindecare. Apreciază instanța că declarația martorului părții vătămate nu poate fi obiectivă în totalitate, având în vedere gradul de rudenie existent între acesta și partea vătămată.
În ceea ce privește cuantificarea prejudiciului moral, este de reținut că aceasta nu este supusă unor criterii legale de determinare. In acest caz, cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză în plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs victimei.
În speță, instanța apreciază, având în vedere natura faptei săvârșite, în raport de gravitatea atingerii aduse părții civile, că aceasta a suferit cu siguranță un prejudiciu nepatrimonial, respectiv suferințele psihice cauzate prin lezarea sentimentelor provocate prin fapta inculpatului i-a produs traume psihice.
Suma de bani care urmează să fie acordată cu titlu de daune morale, trebuie, pe de o parte, să aibă efecte compensatorii, și pe de altă parte, să nu constituie nici o amendă excesivă pentru autorul daunelor, nici venituri nejustificate pentru cei care le-au suferit.
Principiul fundamental al justiției, este de a repara orice leziune deoarece numai în acest fel se poate ajunge la acel echilibru de interese care este condiția primară a unei vieți sociale, principiul regăsit în adagiul "just est reali set personalis homenis ad hominem proportio quae sevanta sevat societate, corrupta corrumpit".
Apreciază instanța că obligarea inculpatului la 1.500 lei daune morale corespunde prejudiciului nepatrimonial suferit.
În ceea ce privește pe partea vătămată BGD, instanța urmează să-l oblige pe inculpat la plata sumei de 500 lei daune materiale reprezentând contravaloare distrugere masă.
În baza art. 193 c.p.p. obligă pe inculpat la 1.500 lei cheltuieli de judecată către partea vătămată RMF, reprezentând onorariu avocat.
În baza art. 191 al. 1 c.p.p. obligă pe inculpat la plata în favoarea statului a sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu, sumă avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Postat 30.09.2013
