Luare de mită. Dare de mită
| Comentarii |
|
Fapta inculpatului M.G., subofiţer de poliţie judiciară, de a primi suma de 400 lei în scopul de a nu întocmi un proces verbal de contravenţie, respectiv, fapta inculpatului B.C. de a oferi suma de 400 lei unui ofiţer de poliţie cu atribuţii de control, în acelaşi scop, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) şi (2) C.pen., respectiv infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 255, alin. (1) C.pen., ambele cu referire la art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000.
Secţia penală, cauze minori şi familie, Sentinţa nr. 152 din 10 decembrie 2010
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Bacău, nr. 16/P/2010, din 17.06.2010, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M.G. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzute de art. 254 alin. (1)-(2) C.pen. cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000 și B.C. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C.pen. cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că la data de 19.01.2009 primul a primit și al doilea a dat suma de 400 lei în scopul de a nu întocmi proces verbal prin care să se constate săvârșirea unei contravenții, să dispună confiscarea mărfurilor pentru care nu a prezentat documente legale de proveniență și să aplice o sancțiunea contravențională.
Instanța a procedat la audierea inculpaților care nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor. De asemenea, a luat declarații martorilor audiați și în cursul urmăririi penale SAG., Z.R., N.V., T.I., N.I., L.M., S.G. și B.V.
La cererea inculpatului M.G., în apărarea sa, au fost audiați martorii B.I.S. și B.E.R..
în sfârșit, la cererea aceluiași inculpat, Curtea a solicitat relații de la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Bacău și de la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Bacău, răspunsurile primite aflându-se la filele 119 și 120. Relevante în cauză sunt informațiile primite de la ultima instituție menționată, în care se precizează că, în urma unui control efectuat la data de 12.02.2008 la același bar, au fost confiscate 83 de litri de băuturi spirtoase și 81 de pachete de țigări de proveniență Republica Moldova, fără marcaje corespunzătoare.
în dezbateri, procurorul a solicitat condamnarea inculpaților pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, iar inculpații, prin apărători, s-au declarat nevinovați și au cerut achitarea lor. Concluziile acestora sunt expuse pe larg în încheierea de ședință din data de 02.12.2010.
Analizând actele și lucrările dosarului, întreg materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Inspectorul de poliție M.G. (în perioada ianuarie 2009 avea gradul profesional de subinspector de poliție) face parte din structurile poliției judiciare iar la data de 16.01.2009 ocupa funcția de ofițer II (criminalitate judiciară) în cadrul Poliției municipiului Bacău, poziția 421-a din organigrama I.J.P. Bacău, desfășurându-și activitatea în cadrul Biroului Poliției Rurale.
în baza planului de acțiune întocmit la nivelul Poliției Municipiului Bacău - Biroul Poliției Rurale, la data de 16.01.2009, a fost organizată și executată o acțiune pe linia prevenirii și combaterii faptelor comise cu violență, furturi din societăți comerciale, asigurarea cu pază a agenților economici conform Legii nr. 333/2003, precum și pentru combaterea actelor ilegale de comerț în barurile și restaurantele de pe raza de competență, acționându-se în acest scop pe raza mai multor comune din județul Bacău. Ofițerul de poliție M.G. a fost desemnat să coordoneze echipele ce au acționat pe raza comunelor H., U. și P.
în acest sens, conform planului de acțiune desecretizat sub nr. 60158/1 din 29.04.2010, a fost stabilită echipa nr.3, formată din:
- sinsp. M.G. - ofițer criminalitate judiciară - Biroul Poliției Rurale din cadrul Poliției municipiului Bacău;
- ag. T.I. și ag. S.V. - din cadrul Postului de Poliție comunal H.;
- ag. șef adj. B.V. și ag. șef adj. Z.R.- din cadrul Postului de Poliție comunal U.;
- ag. pr. S.G., ag. S.G. și ag. N.V. - din cadrul Postului de Poliție comunal P.
Totodată, prin planul de acțiune s-a stabilit că vor fi efectuate controale la mai multe baruri și restaurante, fiind individualizat și barul A.F.B. din satul V., comuna U.
în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că în satul V., comuna U. erau desfășurate activități comerciale într-un imobil de către B.C., unde funcționa o unitate de alimentație publică (bar). în cursul lunii ianuarie 2009, la această unitate lucra ca și vânzător-gestionar numitul L.M., rudă cu B.C. în cursul urmăririi penale L.M. a declarat faptul că își amintește că în luna ianuarie 2009 a fost efectuat un control la această unitate de organele de poliție, recunoscând printre persoanele care au fost în control și pe ofițerul de poliție M.G., L.M. a declarat faptul că în urma controlului efectuat au fost identificate câteva pachete de țigarete marca P. și M. pentru care nu avea documente legale de proveniență, fiind țigări fără timbru, mărfuri ce îi fuseseră predate spre comercializare de către B.C. în urma controlului efectuat, pachetele de țigări au fost ridicate în vederea luării măsurilor legale, însă nu a fost întocmit niciun proces verbal ori un alt document în acest sens.
Lucrătorii de poliție care au participat la efectuarea controlului - ag. pr. S.G. și ag. SA-G. - au declarat faptul că a fost efectuat un control la această unitate comercială, constatându-se că gestionarul L.M. nu a prezentat niciun document legal pentru mărfurile ce erau comercializate. Cu ocazia controlului, din dispoziția ofițerului de poliție M.G., ag. SA-G. a completat o citație prin care administratorul societății, B.C., era chemat la sediul Poliției municipiului Bacău luni, 19.01.2009, la biroul ofițerului de poliție. Cei doi agenți de poliție au declarat că la acel punct de lucru erau comercializate țigări, însă nu au reținut marca acestora. în cursul judecății, martorul SA- G. declară că nu s-au găsit țigări la acel bar.
Inculpatul B.C. a declarat că obișnuia să vândă la acest punct de lucru țigări marca P. și M., fără timbru și fără documente legale de proveniență, mărfuri pe care le preda gestionarului L.M..
După efectuarea controlului, L.M. l-a anunțat pe inculpatul B.C. despre aspectele constatate de către organele de poliție.
La data de 16.01.2009, martorul N.I. făcea parte din structurile poliției judiciare, ocupând funcția de șef Birou Ordine Publică în cadrul Poliției municipiului Bacău, poziția 430 din organigrama I.J.P. Bacău, având gradul profesional de comisar șef de poliție. Subinspectorul M.G. se afla în subordinea comisarului șef N.I..
între N.I. și B.C. exista o relație de amiciție, cei doi cunoscându-se de peste 15 ani de zile.
în aceste condiții, la data de 16.01.2009, la orele 17:24:38, inculpatul B.C. l-a contactat telefonic pe martorul N.I., spunându-i acestuia că la barul său a fost efectuat un control de către ofițerul de poliție M.G., că au fost identificate 4 (patru) pachete de țigări fără timbru, că i-a fost lăsată o invitație pentru a se prezenta la Poliția municipiului Bacău luni, 19.01.2009. Cu această ocazie l-a rugat să discute cu acesta pentru ca „să mă lese mai moale”, afirmând că „m-oi achita eu într-un fel de el”.
La data de 18.01.2009, orele 17:52:50, inculpatul B.C. l-a contactat telefonic pe martorul N.I., acesta din urmă spunându-i ca a doua zi, la orele 08:30, să se prezinte la el la birou.
La data de 19.01.2009, orele 08:45:22, inculpatul B.C. s-a prezentat la sediul Poliției municipiului Bacău și l-a contactat telefonic pe martorul N.I., acesta din urmă spunându-i să transmită ofițerului de serviciu că este chemat la biroul său.
Potrivit Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, cu modificările și completările ulterioare, așa cum era în vigoare la data de 16.01.2009, constituie contravenție „efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită în condițiile legii” - art.1 lit. e). în art. 2 lit. c) din același act normativ se prevede că această faptă se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, iar conform art.2 alin.5, contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal jumătate din minimul amenzii. în aceste condiții, sancțiunea contravențională pentru fapta comisă de inculpatul B.C., putea fi o amendă în cuantum de 500 lei.
Potrivit O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, așa cum era în vigoare la data de 16.01.2009, inculpatul B.C. putea fi sancționat și cu „avertisment”, aceasta fiind una din sancțiunile contravenționale principale definite de actul normativ - art. 5 pct. 1 lit. a). Potrivit art. 6 pct. 1 din acest act normativ, „avertismentul și amenda contravențională se pot aplica oricărui contravenient persoană fizică sau juridică”. Potrivit art. 7 alin. (2), „avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă”. în aceste condiții, inculpatul B.C. putea fi sancționat și cu „avertisment”.
Potrivit O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, așa cum era în vigoare la data de 16.01.2009, „contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția” - art. 15 alin. (1). Conform art. 21 alin. (1), „în cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul verbal de constatare, aplică și sancțiunea”. Conform art. 21 alin. (2) „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal”.
Din aceste prevederi legale, rezultă indubitabil faptul că ofițerul de poliție M.G. trebuia să întocmească un proces verbal prin care să constate și să sancționeze fapta constatată în urma controlului efectuat pe data de 16.01.2009, la barul aparținând PF B.D.
Referitor la pachetele de țigări identificate la societatea comercială și pentru care nu au fost prezentate documente legale de proveniență, conform art.6 din Legea nr. 12/1990, „Mărfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 1 lit. a), b), d), e), g) și j), dacă sunt ale contravenientului sau ale agentului economic, precum și sumele de bani și lucrurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă și se valorifică în condițiile legii, contravaloarea lor făcându-se venit la bugetul administrației publice centrale”. în același timp, în art. 24 din O.G. nr. 2/2001, se prevede că „Persoana împuternicită să aplice sancțiunea dispune și confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții. în toate situațiile agentul constatator va descrie în procesul verbal bunurile supuse confiscării și va lua în privința lor măsurile de conservare sau de valorificare prevăzute de lege, făcând mențiunile corespunzătoare în procesul verbal”.
Astfel, ofițerul de poliție M.G. trebuia să dispună confiscarea pachetelor de țigări identificate și să încheie un proces verbal în acest sens.
Din cele de mai sus, rezultă că ofițerul de poliție M.G. trebuia să întocmească un proces verbal prin care să constate săvârșirea contravenției prevăzute de art.1 lit. e) din Legea nr. 12/1990, să dispună confiscarea mărfurilor pentru care nu au fost prezentate documente legale de proveniență și să aplice o sancțiune contravențională, care putea fi avertisment sau amendă în sumă de 500 lei.
Poliția municipiului Bacău, prin adresa nr. 41/34/12.04.2010, a comunicat faptul că „subinspectorul de poliție M.G. nu a întocmit și predat procese verbale de contravenție în perioada 01.01.2009-28.02.2009”. Se constată că inculpatul M.G. nu a luat măsuri legale cu privire la faptele constatate în urma controlului efectuat le data de 16.01.2009.
Martorul N.I. a declarat că, la data de 19.01.2009, inculpatul B.C. s-a prezentat la biroul său, unde era și inculpatul M.G., după care cei doi au mers în biroul acestuia din urmă.
La data de 20.01.2009, orele 18:17:06, martorul N.I. l-a contactat telefonic pe inculpatul B.C. care nu i-a răspuns, iar la orele 19:58:06 a fost sunat de către inculpatul B.C. Cu această ocazie, martorul N.I. i-a reproșat inculpatului B.C. că i-a dat mită inculpatului M.G., având în vedere că el discutase cu ofițerul de poliție să îi dea un avertisment, arătându-se deranjat de atitudinea acestuia. Inculpatul B.C. a spus că a dat mită pentru că așa a considerat necesar.
în ambele faze ale procesului penal, inculpații nu recunosc darea, respectiv primirea sumei de 400 lei în scopul nesancționării, potrivit legii, a faptei contravenționale constatate.
B.C. și M.G. confirmă efectuarea controlului la data de 16.01.2009, dar și întâlnirea din data de 19.01.2009 în biroul martorului N.I. și, ulterior, în biroul inculpatului M.G. Acest lucru a intervenit după prezentarea înregistrărilor convorbirilor telefonice, inițial motivând că nu-și mai aduc aminte.
Semnificativ este faptul că, martorul N.I. și inculpatul B.C. nu contestă realitatea convorbirilor telefonice interceptate în mod legal de organele de urmărire penală, fapt ce l-a determinat pe administratorul de fapt al barului AF B., să confirme comercializarea de țigări „de la ruși” în acel punct comercial (fila 107 dosar urm. pen.). Același lucru este declarat și de martorul L.M., vânzătorul de la bar din momentul controlului (fila 76 dosar urm. pen.), aspect ce se coroborează perfect cu conținutul discuțiilor telefonice redate în procesele verbale aflate la dosar. Același martor arată că organele de control au sigilat pachetele de țigări găsite, lucru adus la cunoștința inculpatului B.C. și confirmat de acesta. Totodată, i-au lăsat o invitație pentru a se prezenta la sediul IJP Bacău.
Atât din declarația inițială a martorului L.M., cât și din discuțiile telefonice dintre inculpatul B.C. și martorul N.I., rezultă în mod clar că scopul invitației era legat de pachetele de țigări găsite la comercializare, fără documente legale de proveniență.
în cursul judecății, martorul L.M. vine cu o nouă explicație (fila 113), nesusținută până la acel moment de inculpatul B.C., anume că țigările „3 pachete de P. și 5 de M.”, erau destinate oamenilor ce ar fi fost la lucru la B.C. și ar fi fost găsite în haina acestuia.
Neveridicitatea acestei ipoteze este cât se poate de evidentă, în primul rând pentru că intervine în mod singular, la terminarea cercetării judecătorești și este contrazisă de discuțiile telefonice redate la dosar. Dacă ar fi fost reală, în mod rezonabil se poate deduce că ar fi constituit prima apărare a inculpatului B.C. în fața organelor de cercetare, inclusiv la momentul în care l-a sunat pe martorul N.I. Mai mult, în declarația sa inițială, inculpatul B.C. arată în mod clar că țigările erau destinate comercializării, nefiind pentru prima dată când la barul administrat de el au fost găsite asemenea mărfuri (fila 120).
în acest context, apărarea inculpatului M.G. în sensul că invitația lăsată la bar pentru administrator avea drept scop verificarea actelor societății, este lipsită de orice fundament faptic și probator.
Nici modul de desfășurare a controlului la acea dată, nici rezultatele constatate nu au făcut obiectul întocmirii vreunui înscris oficial sau neoficial, împrejurare care i-a oferit prilejul prielnic primirii sumei de 400 lei, cu titlul de mită, de la inculpatul B.C.. Acțiunile materiale de dare, respectiv primire, sunt evidențiate precis în discuțiile telefonice purtate între martorul N.I. și inculpatul B.C. a doua zi, 20.01.2009, orele 19:58.
Din conținutul lor reiese că la săvârșirea infracțiunilor nu a asistat martorul, acesta aflând de la inculpat cele întâmplate cu o zi înainte, nicio replică folosită de cei 2 interlocutori nefiind de natură a pune la îndoială faptele de corupție. Dimpotrivă, obiectul disputei îl reprezintă nemulțumirea martorului că inculpatul M.G. și-a permis să primească bani, deși pentru neîndeplinirea atribuției de serviciu ar fi trebuit să fie suficientă intervenția sa.
Instanța nu găsește niciun motiv pentru care să aprecieze că obiectul acestei discuții telefonice nu se bazează pe fapte reale, atâta timp cât ea se coroborează perfect cu celelalte mijloace de probă aflate la dosar, privind modul cum au decurs activitățile de control, ajutorul solicitat martorului N. de către inculpatul B.C., intervenția martorului față de inculpatul M.G. și întâlnirea dintre cei doi inculpați.
în ceea ce privește declarațiile date de martorii B.E.-R. și B.I.-S., colegi de serviciu ai inculpatului M.G., așa cum s-a arătat mai sus, instanța reține că obiectul invitației lăsată la bar îl constituie contravenția privind comercializarea de țigări fără documente legale de proveniență, iar nu clarificarea actelor societății, așa cum declară inculpatul că și-a adus aminte după ce a fost trimis în judecată. în același mod surprinzător inculpatul B.C. și-a amintit doar în cursul judecății că a fost în birou la inculpatul M.G. însă nu mai știe ce discuții au purtat, doar că trebuie să se prezinte fratele său.
în concluzie, faptele care reies din discuțiile telefonice redate la dosar sunt confirmate și de inculpatul M. .G, cu excepția scopului în care a lăsat invitația la bar și a naturii discuției purtate cu inculpatul B.C. în biroul său. însușirea unei astfel de ipoteze ar însemna o fragmentare a veridicității convorbirilor telefonice în întregul lor, fragmentare ce nu se bazează pe nicio altă probă ce poate fi apreciată drept credibilă. Inculpatul B. încearcă să ofere o explicație în declarația dată în fața instanței, în sensul că partea legată de bani a spus-o pentru a se lăuda și pentru că era băut (f.55). Numai că această „laudă” nu a fost apreciată de interlocutorul său, fiind chiar certat de acesta din urmă.
Pentru aceste motive instanța reține că inculpatul B.C.. i-a dat bani inculpatului M.G. la data de 19.01.2010, în scopul de a nu întocmi un proces verbal de contravenție, de a nu confisca țigările pentru care nu deținea documente legale de proveniență și de a mai aplica o sancțiune contravențională principală pentru care avea competențe legale de control în calitatea sa de subofițer de poliție la acea dată în cadrul I.J.P. Bacău.
în drept, fapta inculpatului M.G., în calitate de ofițer de poliție, de a primi suma de 400 lei de la inculpatul B.C., în scopul arătat mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) și (2) C.pen., cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Fapta inculpatului B.C. de a oferi suma de 400 lei unui ofițer de poliție cu atribuții de control, în același scop, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C.pen., cu referire la art. 6 și 7 din Legea nr. 78/2000.
La individualizarea juridică a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților, instanța va avea în vedere criteriile generale arătate de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv, limitele de pedeapsă stabilite de textele incriminatoare, de persoana inculpaților care nu au antecedente penale și de gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, care nu poate fi apreciat ca unul ridicat. Dimpotrivă, instanța reține că, deși inculpatul M.G. deținea gradul profesional de subinspector corespunzător calității de ofițer de poliție, elementele concrete ale faptelor deduse judecății se situează în zona corupției mici, determinate de identificarea a unui număr de patru pachete de țigări fără documente legale de proveniență, la un bar situat în mediul rural, oarecum izolat, ceea ce ar fi putut atrage o răspundere contravențională de o însemnătate redusă, inclusiv sub forma „avertismentului”. Astfel, relațiile sociale protejate de lege prin incriminarea celor două infracțiuni, privind desfășurarea atribuțiilor de serviciu în condiții de corectitudine și legalitate, fără influențe exterioare, de ordin material, au fost afectate, în circumstanțele concrete ale cauzei, într-o modalitate la fel de redusă, ceea ce constituie o circumstanță atenuantă judiciară, în conformitate cu dispozițiile art. 74 alin. (2) C.pen.
în consecință, pedepsele vor fi stabilite sub limitele speciale prevăzute de lege, potrivit art. 76 alin. (1), lit. c) și 76 alin. (1) lit. e) teza I C.pen.
în ceea ce privește individualizarea modului de executare a acestora, instanța apreciază că, la dosar, nu există elemente din care să rețină că scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni poate fi atins și fără executarea pedepselor. Inculpații au ascuns săvârșirea infracțiunilor și au încercat să denatureze faptele potrivit intereselor lor procesuale. Acest lucru se poate lesne deduce din urmărirea evoluției declarațiilor lor date în cauză. Prin urmare, în cauză nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 81 C. pen.
Potrivit dispozițiilor art. 254 alin. (3) C.pen. banii ce au făcut obiectul luării de mită se confiscă. Deși aceștia nu au fost găsiți și nici inculpații nu recunosc cuantumul sumei, instanța dispune de suficiente elemente de ordin probator cu ajutorul cărora să o individualizeze. Astfel, discuția telefonică are în vedere cifra patru, corespunzătoare unei sume de bani din care M.G. trebuia să mănânce „și el o friptură, o sticlă de vin”, dar să-l invite și pe martorul N., zis „domn colonel”, la „un spriț”.
Ținând seama și de gravitatea problemei de ordin legal pentru care a fost dată și de sancțiunile pe care le risca mituitorul, instanța consideră că suma de 400 lei, corespunde întrutotul datelor aflate la dosar. în consecință, se va dispune confiscarea ei.
(Judecător Silviu Anti)
