Măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea
| Comentarii |
|
Prin încheierea din 8.04.2003 a Tribunalului Prahova, s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive luată împotriva inculpatului C.V.G., prin Ordonanţa nr. 464/P/2003 din 3.04.2003 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova şi punerea în libertate a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză.
Instanţa a reţinut că inculpatul este cercetat pentru infracţiunea de deţinere şi trafic de substanţe toxice, întrucât, la data de 2.04.2003, a încercat să valorifice 9 kg. de mercur, fiind surprins de organele de poliţie. S-a apreciat că, în cauză nu este întrunită una dintre cele două cerinţe prevăzute de art. 148 lit. h) Cod de procedură penală, şi anume condiţia producerii unei stări de pericol pentru ordinea publică, prin lăsarea în libertate a inculpatului. Totodată, s-a avut în vedere şi faptul că inculpatul, în vârstă de 59 de ani, nu are antecedente penale, iar lăsarea lui în liberate nu creează o stare de insecuritate socială şi nu poate influenţa cercetarea penală, deoarece aceasta este aproape finalizată.
Prin decizia penală nr. 433/2003 a Curţii de Apel Ploieşti, s-a casat încheierea Tribunalului Prahova, în sensul că i-a fost aplicată inculpatului C.V.G., măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, prevăzută de art. 145 Cod de procedură penală, pentru o perioadă de 30 de zile. Celelalte dispoziţii ale încheierii au fost menţinute.
Instanţa de control judiciar a reţinut că, în mod corect, instanţa de fond a apreciat că nu se impunea luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat.
în schimb, prima instanţă trebuia să ia o altă măsură preventivă, mai uşoară, şi anume aceea a obligării de a nu părăsi localitatea, această măsură reprezentând garanţia prezentării inculpatului în faţa organelor judiciare.
Curtea de Apel Ploieşti, decizia penală nr. 433 din 14 aprilie 2003
