Ordin de protecţie. Jurisprudență Infracţiuni
| Comentarii |
|
Judecătoria BALŞ Hotărâre nr. 1915 din data de 17.12.2015
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta T A în contradictoriu cu pârâtul T V C, având ca obiect "ordin de protecție";.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu au răspuns reclamanta asistată de avocat F M, cu delegație la dosar, martora T M,lipsă pârâtul, fiind reprezentat de avocat C M.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care
A fost audiată martora T M, a cărei declaratie a fost consemnată și atașată la dosar.
Apărătorul reclamantei a depus la dosar adeverința nr. 6700/9.12.2015 eliberată de Primăria P.
Apărătorul reclamantei a solicitat audierea acesteia pentru a -și spune punctul de vedere.
Instanța consideră că nu se impune audierea reclamantei , aceasta spunându-și punctul de vedere prin cererea formulată, urmând să fie puse și concluzii pentru ea.
Constatând cauza în stare de soluționare, instanța a acordat cuvântul pe fond.
Avocat F M, având cuvântul pentru reclamantă , a solicitat admiterea acțiunii, instituirea unui ordin de protecție, așa cum s-a menționat în cerere, evacuarea pârâtului, păstrarea unei distanțe minime de 50 m, interzicerea oricărui contact telefonic. A arătat că, din probe, a rezultat că există un conflict între reclamantă și pârât, acesta a bătut-o pe reclamantă și a spart geamuri de la casă. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Avocat C M, având cuvântul pentru pârât, a solicitat respingerea acțiunii, arătând că, din probe nu a rezultat violență asupra reclamantei, scopul reclamantei este acela de a deveni proprietară asupra imobilului, reclamanta fiind cea care agresează întreaga familie a pârâtului, evacuarea pârâtului ar afecta toată familia, fără cheltuieli de judecată. A depus la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, a solicitat admiterea acțiunii, emiterea unui ordin de protecție.
I N S T A N Ț A,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea privind emiterea ordinului de protecție înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.11.2015, sub nr. 2375/184/2015, reclamanta T A l-a chemat în judecată pe pârâtul T V C solicitând instanței evacuarea temporară a pârâtului din locuință, obligarea la păstrarea unei distanțe de 50 m față de ea și interzicerea oricărui contact inclusiv telefonic.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este mama pârâtului și solicită instituirea ordinului de protecție, deoarece pârâtul are față de ea un comportament neadecvat, constând în violență fizică , injurii și expresii jignitoare, îi distruge bunurile din imobil
În susținere reclamanta a depus copie CI.
Cererea a fost scutită de la plata taxei de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. 2 din Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie.
Pârâtul nu a depus întâmpinare .
La solicitarea instanței, Postul de poliție P a comunicat procesul verbal de contravenție seria PF nr. 0325177/25.11.2015
La termenul din 10.12.2015 s-a procedat la luarea unui interogatoriu din oficiu pârâtului.
A fost încuviințată proba cu înscrisuri și testimonială cu câte un martor
Au fost audiați martorii T M propus de reclamantă și C G, propus de pârât.
Din oficiu, a fost audiată martora T M, soția pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că acțiunea reclamantei este neîntemeiată.
Reclamanta este mama pârâtului și aceștia locuiesc împreună într-o casă cu 7 camere, situată în comuna P, judetul Olt, cu privire la care sunt în indiviziune, deoarece nu a fost dezbătut partajul de pe urma soțului reclamantei, respectiv tatălui pârâtului.
Starea conflictuală între părți a apărut în urmă cu 3-4 ani, când pârâtul s-a căsătorit, reclamanta nefiind de acord cu religia nurorii sale, aceasta nefiind ortodoxă.
S-a făcut dovada că pârâtul și soția sa au locuit o perioadă cu reclamanta, apoi, apărând discuții, s-au mutat în comuna S, judetul Dolj, iar în urmă cu o lună au revenit în P, judetul Olt, motivând că la imobilul din comuna S nu sunt condiții corespunzătoare, nefiind curent și nici apă, cei doi având în prezent și un copil în vârstă de 11 luni. Acestia au acces doar la o singură cameră destul de mică aproximativ 10 mp și în perioadele de vacanță și în week-end-uri cu ei stă și băiatul soției pârâtului, în vârstă de 16 ani, reclamanta nepermițându-le să folosească și alte camere din casă.
Reclamanta și fata pârâtului au acces la celelalte 6 camere ale imobilului .
În condițiile speței, instanța apreciază că sunt incidende dispozițiile art. 23 din Legea 217/2003 în conformitate cu care persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții: a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei; c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
Instanța reține că în baza art. 3 din Legea 217/2013 violența în familie presupune orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
Analizând situația de fapt prin prisma dispozițiilor legale cu incidență in cauză, instanța constată că reclamanta nu a dovedit starea de pericol invocată prin acțiune, din declarațiile martorilor audiați în cauză nerezultând comportamentul pârâtului de natură a cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, emoționale ori psihologice pentru reclamantă. În cauză nu au fost dovedite acțiunile manifestate fizic sau distrugerile provocate, așa cum a susținut reclamanta.
Instanța arată că în baza art. 23 din Legea 217/2015, ordinul de protecție se emite pentru a se înlătura o stare de pericol, însă reclamanta nu a făcut dovada existenței acestei stări.
Nici declarația martorului reclamantei nu susține caracterul violent al pârâtului și nu justifică temerile reclamantei.
Martorul T M, fostul ginere al reclamantei, este singurul care face referire la starea conflictuală existentă între reclamantă și pârât,dar nu relatează aspecte care să dovedească o stare de pericol. Astfel, martorul a arătat că a asistat la discuții intre reclamantă și pârât, când acesta s-a întors cu soția să locuiască împreună cu reclamanta și a auzit când pârâtul îi spunea că ";el e stăpân"; și să facă ce zice el .
Un alt aspect pe care martorul l-a prezentat a fost faptul că a fost anunțat să meargă la reclamantă pentru că are loc un incident între ea și pârât și ajungând acolo a văzut sânge pe jos, dar reclamanta nu avea urme de lovituri, în schimb pârâtul da, era lovit la frunte.
Faptul că pârâtul a fost lovit cu vătraiul în cap de reclamantă a rezultat și din depoziția martorei T M, care se coroborează cu susținerea pârâtului la interogatoriu.
De asemenea, martorul T M a mai relatat faptul că reclamanta s-a supărat pe pârât că a lăsat butoiul cu vin neînchis corespunzător și s-a scurs vin în beci.
Martorul propus de pârât este vecinul din spatele casei și a arătat că nu a asistat niciodată la un conflict între reclamantă și pârât.
Martora T M, soția pârâtului, a precizat că starea conflictuală dintre reclamantă și pârât a pornit de la faptul că ea are o altă religie, pe care soacra sa nu o acceptă.
A mai menționat faptul că reclamanta este cea care generează conflict permanent jignind-o și pe ea și pe pârât și gonindu-i de acasă. Martora a mai făcut referire și la faptul că reclamanta l-a lovit cu vătraiul în cap pe pârât când acesta a încercat să-i atragă atenția să nu o mai jignească pe soția sa.
Instanța reține că din înscrisul depus de organul de poliție la dosarul cauzei, respectiv procesul verbal de contravenție încheiat la data de 25.11.2015, nu rezultă o stare de pericol generată de pârât, reținându-se că " pe fondul unor neînțelegeri pârâtul a adresa injurii și cuvinte obscene mamei sale tulburând liniștea și ordinea publică";.
Având în vedere că la dosar nu există probe care să demonstreze o stare de pericol pentru reclamantă și care să justifice luarea măsurii emiterii unui ordin de protecție , instanța urmează să respingă actiunea ca neintemeiată.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta T A domiciliată în comuna P în contradictoriu cu pârâtul T V C, domiciliat în comuna Pavând ca obiect "ordin de protecție";, ca fiind neîntemeiată.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. .
Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17.12.2015
Data publicarii pe site: 24.03.2016
