Pieton pe partea carosabila Lovire cu spatele autoturismului in manevra de marsarier Culpa concurenta
| Comentarii |
|
DECIZIA PENALĂ NR.370/P
Şedinţa publică din data de 02 septembrie 2008
Prin sentinţa penală nr. 44/23.01.2008 pronunţată de Judecătoria C o n s t a n ţ a în dosarul nr(...) s-a dispus în baza art. 184 alin. 2, 4 Cod penal cu aplicare art.74 alin. 1 lit. »a,b,c » şi art. 76 lit. »e » Cod penal, condamnarea inculpatului H. E., fiul lui_ şi_ , născut la 12.04.1948 în sat T., jud. C, domiciliat în C,_, jud. C, CNP_ la pedeapsa de 1.000 de lei amendă penală pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 631 Cod penal, potrivit cărora dacă se sustrage cu rea credinţă de la executarea amenzii, instanţa poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii. În baza art. 14 şi art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998 şi urm. Cod civil, a fost obligat inculpatul H. E. alături de asigurătorul S.C. BT Asigurări Transilvania S.A. la plata sumei de 1114,5 lei daune materiale către partea civilă Spitalul de Ortopedie, U. şi Recuperare Medicală F. Sud. S-a luat act că partea vătămată H._ nu are pretenţii de la inculpat. În baza art. 191 alin 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că la data de 11.05.2006, în jurul orei 11,00 inculpatul H. E. conducea autoturismul marca E. 1310 cu număr de înmatriculare_ pe str._ _ din mun. C, din direcţia str._ către Bd._ . După ce a trecut de imobilul nr. 56 inculpatul şi-a amintit că doreşte să cumpere câteva articole de la o papetărie pe lângă care trecuse, motiv pentru care a oprit autoturismul şi a iniţiat manevra de mers înapoi. Inculpatul s-a asigurat pentru efectuarea manevrei, a observat că pe carosabil paralel cu bordura se deplasa o persoană de sex feminin care se îndrepta spre str._ . Fără a o avertiza sonor, inculpatul a apreciat că maşina va trece pe lângă pieton, astfel că a continuat manevra de mers cu spatele şi a mers aproximativ 7 – 8 metrii. La un moment dat, inculpatul H. E. a auzit o bufnitură. Realizând că a lovit pietonul cu partea lateral dreapta spate, a oprit autoturismul, a coborât din maşină şi s-a îndreptat spre pieton care era căzut pe partea carosabilă. Inculpatul a transportat victima imediat la spital. Partea vătămată a fost identificată în persoana numitei H._ . Prima instanţă a reţinut că producerea accidentului s-a datorat în egală măsură, părţii vătămate care deşi avea la dispoziţie trotuare amenajate s-a deplasat pe partea carosabilă, cât şi neasigurării suficiente a inculpatului H. E. la mersul autoturismului cu spatele, care deşi a observat existenţa pe carosabil a părţii vătămate, şi-a continuat deplasarea fără a o avertiza sonor sau fără a opri până la revenirea acestuia pe trotuar. Totodată instanţa a apreciat că nu se poate reţine că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social specific unei infracţiuni, în cauză nefiind incidente dispoziţiile art. 181 Cod penal. Astfel, se reţine faptul că inculpatul a contribuit prin încălcarea dispoziţiile art. 160 (1) din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 în proporţie de 50 % la un accident de circulaţie, ale cărui urmări nu pot fi considerate lipsite de importanţă, chiar dacă inculpatul s-a înţeles sub aspectul laturii civile cu partea vătămată, totuşi se remarcă faptul că aceasta a suferit vătămări corporale care au necesitat un număr considerabil de zile, respectiv 90 – 100, aspect deloc de neglijat, acesta fiind indiciu destul de însemnat în calificarea faptei ca infracţiune. Spitalul de Ortopedie, U. şi Recuperare Medicală F. Sud s-a constituit parte civilă cu suma de 2.229 lei, reprezentând serviciile medicale acordate părţii vătămate H._ , internată în această unitate în perioadele 11.05 – 29.05.2006 şi 10.01 – 12.01. 2007. Potrivit prevederilor art. 998 Cod civil, orice faptă a omului care a cauzat altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greşeală s-a cauzat, a-l repara, indiferent de forma de vinovăţie – intenţie sau culpă. În prezenta cauză sunt întrunite condiţiile instituite de către legiuitor în art. 998-999 cod civil ce reglementează răspunderea civilă delictuală şi anume: fapta ilicită – producerea accidentului ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale prescrise pentru conducerea unui autoturism pe drumurile publice, care a pricinuit părţii vătămate H._ , o vătămare a integrităţii corporale şi sănătăţii pentru a cărei vindecare au fost necesare 90 – 100 zile de îngrijiri medicale, prejudiciul cauzat părţii civile Spitalul de Ortopedie, U. şi Recuperare Medicală F. Sud ca urmare a serviciilor medicale ocazionate de asistenţa medicală acordată părţii vătămate H._ cu ocazia internării medicale în unitatea spitalicească în perioadele 11.05 – 29.05.2006 şi 10.01 – 12.01. 2007 pentru leziunile suferite în urma accidentului şi legătura de cauzalitate între fapta comisă din culpă şi urmările produse. Având în vedere faptul că s-a reţinut culpa concurentă a inculpatului cu cea a părţii vătămate în proporţie de 50% inculpatul, 50 % partea vătămată, au fost reduse corespunzător cheltuielile solicitate de Spitalul de Ortopedie, U. şi Recuperare Medicală F. Sud. De menţionat este faptul că autoturismul marca E. 1310 cu număr de înmatriculare_ la data de 11.05.2006 potrivit poliţei de asigurare nr._ din 29.12.2005 era asigurat pentru răspunderea civilă pentru pagube produse terţilor la S.C. BT Asigurări Transilvania S.A. potrivit Legii 136/1995, motiv pentru care s-a dispus citarea acestei societăţi de asigurare în cadrul procesului penal. Ideea care a stat la baza obligativităţii încheierii contractului de asigurare obligatorie este tocmai protejarea terţelor persoane păgubite prin accidente de circulaţie care în caz de insolvabilitate a autorului nu ar putea să recupereze paguba. Astfel, văzând şi dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 136/1995 prima instanţă a obligat inculpatul alături de asigurătorul S.C. BT Asigurări Transilvania S.A. la plata sumei de 1114,5 lei daune materiale către partea civilă Spitalul de Ortopedie, U. şi Recuperare Medicală F. Sud, reprezentând daune materiale.
Împotriva sentinţei penale nr. 44/23.01.2008 pronunţată de Judecătoria C o n s t a n ţ a în dosarul nr(...) au declarat apel inculpatul H. E. şi asigurătorul B. T. Asigurări Transilvania. Inculpatul H. E. a susţinut că fapta pe care a comis-o nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, în raport de modalitatea de comitere, culpa concurentă a victimei, împrejurării că numărul mare al îngrijirilor medicale s-a datorat şi vârstei părţii vătămate, conduitei sincere a inculpatului. B. B. T. Asigurări Transilvania a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul laturii civile, deoarece asigurătorul nu are calitatea de parte responsabilă civilmente în procesul penal, ci de garant, astfel că nu poate fi obligat alături de inculpat la plata despăgubirilor civile. B. răspunde doar în limitele şi în condiţiile prevăzute de actele normative speciale în materia asigurărilor. De asemenea, despăgubirile pot fi acordate doar dacă sunt dovedite cu documente justificative. Prin decizia penală nr. 287 din data de 09 iunie 2008, pronunţată în dosarul penal nr(...), Tribunalul C o n s t a n ţ a, în baza art. 379 pct. 1 lit.”b” Cod procedură penală, a respins ca nefondate apelurile formulate de apelantul - intimat - inculpat H. E. şi apelantul - intimat - asigurător B. T. Asigurări Transilvania împotriva sentinţei penale nr. 44/23.01.2008 pronunţată de Judecătoria C o n s t a n ţ a în dosarul nr(...). În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, a obligat apelantul - intimat - inculpat H. E. şi apelantul - intimat - asigurător B. T. Asigurări Transilvania la plata a câte 60 lei fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat. În termen legal şi motivat, împotriva sentinţei penale nr. 44 din data de 23 ianuarie 2008 şi a deciziei penale nr.287 din data de 09 iunie 2008, au declarat recurs, inculpatul H. E. şi asigurătorul S.C. „BT Asigurări Transilvania” SRL. Inculpatul H. E., susţine că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, în raport de modalitatea de comitere, culpa concurentă a victimei, conduita sinceră a inculpatului. Se solicită ca, în temeiul art.38515 pct.2 lit.”b” Cod procedură penală, să se dispună admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunţate în cauză şi rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.”a” raportat la art.10 lit.”b1” Cod procedură penală şi aplicarea uneia din sancţiunile prevăzute de art.91 Cod penal. B. S.C. „BT Asigurări Transilvania” SRL, critică soluţia instanţelor de fond şi de apel, sub aspectul laturii civile, susţinând că, asiguratorul neavând calitatea de parte responsabilă civilmente, în procesul penal, nu poate fi obligat alături de inculpat, la plata despăgubirilor civile, acesta răspunzând doar în limitele şi în condiţiile prevăzute de legile speciale în materia asigurărilor. Se mai arată că, despăgubirile nu pot fi acordate câtă vreme nu sunt dovedite. Examinând hotărârile penale recurate, în raport de criticile aduse şi din oficiu, curtea constată că, recursurile declarate în cauză, sunt nefondate. Pe baza probelor administrate în cursul procesului penal, instanţele au stabilit corect situaţia de fapt, încadrarea juridică a faptei şi vinovăţia inculpatului. În mod just a apreciat instanţa de apel că, fapta săvârşită de inculpatul H. E., prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi nu se justifica achitarea inculpatului, astfel cum acesta a cerut, în raport de consecinţele produse asupra integrităţii corporale a părţii vătămate, căreia i s-au cauzat leziuni cu concursul propriei culpe, care au necesitat pentru vindecare, îngrijiri medicale de 90-100 zile. Individualizarea pedepsei s-a făcut cu interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor art.72 Cod penal, pedeapsa amenzii penale la care inculpatul a fost condamnat, este de natură să asigure cerinţele prev.de art.52 Cod penal. Critica recurentului asigurator S.C. „BT Asigurări Transilvania” SRL, este neîntemeiată pentru motivele amplu şi temeinic analizate de instanţa de apel, pe care curtea şi le însuşeşte, fără a le mai relua. Asiguratorul, răspunde în cadrul procesului penal faţă de persoana păgubită de asigurat în temeiul Legii nr.136/1995, concomitent cu răspunderea civilă a inculpatului, faţă de persona păgubită, conform prevederilor art.999 Cod civil, privind răspunderea civilă delictuală. Pentru considerentele expuse, alături de cele prezentate de instanţa de apel, în decizia pronunţată, în lipsa unor cazuri de nulitate, curtea în baza art.38515 pct.1 lit.”b” Cod procedură penală, va respinge recursurile, ca nefondate.
