Propunere de arestare preventivă respinsă-jdl, neîndeplinirea condiţiilor legale.
| Comentarii |
|
Tribunalul CONSTANŢA Sentinţă penală nr. 17 din data de 28.01.2016
"În baza art.227 C.p.p. respinge propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, privind arestarea preventivă a inculpaților: 1.NI - CNP XXX, domiciliat în XXX; 2.NC - CNP XXX, domiciliat în XXX; 3.NAN - CNP XXX, domiciliat în XXX; 4.CV - CNP XXX, domiciliat în XXX; 5.TV - CNP XXX, domiciliat în XXX; 6.TC - CNP XXX, domiciliat în XXX, 7.BV - CNP XXX, 8.ZN - CNP XXX, domiciliat în XXX și 9.ZG - CNP XXX, domiciliat în XXX, ca neîntemeiată.
Respinge cererea formulată de avocații celor opt inculpați (cu excepția inculpatului BV, care nu a formulat cerere) de luare față de aceștia a măsurii controlului judiciar.
Dispune punerea în libertate a celor opt inculpați reținuți, de sub puterea ordonanței de reținere nr.84/P/2016 din 27.01.2016, dacă nu sunt reținuți sau arestați în alte cauze, cu excepția inculpatului BV, care este arestat în altă cauză.
În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Executorie de la data pronunțării cu privire la punerea în libertate.
În baza art.272 C.p.p. onorariu avocat oficiu (MD) în cuantum de 130 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanța.
Cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la pronunțare.
Pronunțată în camera de consiliu, azi, 28.01.2016, ora 15,30.";
Încheierea nr.17/28.01.2016 a rămas definitivă prin încheierea penală nr.10/02.02.2016 a Curții de Apel Constanța.
Pentru respingerea propunerii de arestare preventivă, judecîăîtorul de drepturi și libertăți a avut în vedere următoarele motive:
Prin propunerea înregistrată pe rolul instanței sub nr.8494/118/2014 din data de 09.12.2014, h:16,40 Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a solicitat arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 28.01.2016 a inculpaților: NI 2.NC -3.NAN 4.CV; 5.TV 6.TC, 7.BV, 8.ZAIFU și 9.ZG.
În propunerea de arestare preventivă s-au arătat următoarele aspecte:
Astfel s-a arătat că, acțiunea penală a fost pusă în mișcare prin ordonanța din 27.01.2016, pentru infracțiunile menționate ca atare în sarcina fiecăruia.
Dosarul cauzei s-a format în urma reunirii dosarelor nr. 84/P/2016, 85/P/2016 și 86/P/2016 ale acestei unități de parchet, cauze ce au fost formate prin preluarea de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța a dosarelor cu numerele 6.695/P/2014, 6.696/P/2014 și 6.697/P/2014.
În anchetă s-a procedat la administarea probelor necesare, fiind audiate persoanele vătămate ȚN, TC și CGA, martorii oculari FD, CF, DL, AG, și BF, suspecții NI, NC, NAN, CV, TC și BV, precum și martorii ZG și ZN, după care aceștia au fost puși sub acuzare pentru mărturie mincinoasă în formă calificată.
Au fost lămurite aspectele medico-legale vizând punerea în primejdie a vieții persoanelor vătămate în urma agresiunii comise de inculpați, așa cum se va explica în cele ce urmează.
Starea de fapt rezultată ca existentă în urma administrării mijloacele de probă este următoarea:
Pe raza comunei Cogealac, în mandatul ultimilor doi primari, s-a constituit ad-hoc o grupare violentă care pur și simplu terorizează sătenii, slujind se pare unor interese conexe cauzei de față.
Astfel, membrii grupării cunoscut notoriu ca fiind denumiți "talibani";, fără a fi măcar angajați ai primăriei, fără un minimum de pregătire în materie administrativă, însoțesc, de regulă, funcționari publici la tot felul de măsurători și la activități ce slujesc intereselor unor persoane ce destabilizează social zona.
În comuna Cogealac, este o comunitate de agricultori foarte reputată, însă administrația publică locală, cu sprijinul "talibanilor";, care în ultimul timp acționează deja independent, creează probleme inclusiv pe linie cadastrală, în scopul exercitării unei forme de presiune asupra deținătorilor de terenuri care sunt râvnite de alte persoane.
Pe de altă parte, membrii grupului de "talibani"; au sute de animale, deși și-au vândut terenurile, situație în care pășunează animalele pe culturilor altora.
Totodată, cei vizați de astfel de activități, de multe ori, sunt nevoiți să plătească taxă de protecție acestor "talibani";, pentru a nu le fi distruse culturile prin pășunat.
Situația din Cogealac este deosebită, fiind unică la nivelul județului Constanța, zonă în care este notoriu că ex-primarul comunei a generat scandaluri publice cunoscute la nivel național, în care oamenii își realizează interesul cu pumnul, cu parul, prin violență și amenințări.
Facem trimitere exemplificativă la "scandalul cu eolienele"; în care primarul a condus zeci de persoane, care prin violență, au alungat investitorii din zonă, dosar în care s-au pronunțat condamnări definitive.
Așa se explică evoluția și amplificarea activității grupării de "talibani";, suspecții din prezenta cauză fiind "membrii cu drepturi depline ai acestei grupări";.
În acest context, fără a avea o împuternicire legală, fără dispoziție de primar, sau hotărâre judecătorească de GRĂNIȚUIRE, în data de 14 aprilie 2014, un lucrător de cadastru, ce a fost identificat și audiat, însoțit de 9 persoane, în speță numiții NI, NAN, BV, CV, TC, TV, AG, ZN și ZG s-au dus să facă lucrări neautorizate pe terenul numitului FD.
Conform acuzării, modul de acțiune este următorul:
-agricultorii dețin și lucrează terenuri, iar când cineva "pune ochii pe acesta";, se trezesc cu lucrători de cadastru care pur și simplu schimbă granițele.
Această procedură nu se face conform legii, adică să fie emis de către primar o dispoziție, act cenzurabil de instanța de contencios administrativ, ci pur și simplu proprietarul de trezește cu cadastristul care este urmat de "talibani"; și i se schimbă granița, chipurile pentru că acolo ar fi pășune/teren proprietate publică.
Inevitabil, cei care pun țăruși pe aceste suprafețe nu sunt alții decât aceiași "talibani";, deși respectivii nu au nici o atribuție în executarea activității de administrație publică, însă în mod cert, prezența lor impresionează și astfel agricultorii sunt forțați să cedeze din teren fără proteste, altfel sunt imediat bătuți.
Deasemenia, s-a arătat că că BV și AG sunt arestați preventiv, trimiși în judecată pentru o altă tentativă de omor săvârșită împotriva persoanei vătămate din prezenta cauză TC, în împrejurări precum cele descrise mai sus, dosar înregistrat la Tribunalul Constanța sub numărul 7725/118/2015.
În respectiva cauză, alăturat celor doi, mai sunt trimiși în judecată, în stare de arest, și coinculpații DA și TG aparținători ai grupului de "talibani"; menționat.
Cei nouă "talibani"; (la care pe traseu s-a alăturat un al zecelea, respectiv NC) se pregătiseră să pună țăruși pe terenul lui FD, fără vreun act administrativ care să fie emis legal în acest sens, numai pe baza părerii că acolo este pășune publică, locație aparținând însă martorului și care, la acel moment, era arată cu tractorul de către martorul BF.
S-a arătat că este o realitate, în acest moment, în Cogealac, că sunt probleme cadastrale grave, generate de astfel de activități ale administrației locale, fiind modificate planuri cadastrale, situație în care s-a creat un set uriaș de confuzii asupra proprietăților funciare, situația absurdă mergând până la emiterea unei hotărâri a Consiliului Local, evident nelegală și desființată de instanța judecătorească, în urma căreia s-a încercat prin H.C.L.aprobarea unei noi forme de intabulare funciară dorită de către administrație, deși acest atribut aparține OCPI și nu Consiliului Local.
Dar la Cogealac situația este diferită.
Cu ocazia sosirii la fața locului, persoana vătămată ȚN îl aștepta pe martorul FD, pentru rezolvarea unei probleme privind activitatea agricolă a celor doi.
Pentru că acesta este unicul mod în care știu să acționeze "talibanii"; au trecut la atac.
Astfel, fără niciun motiv real, NI l-a lovit cu parul pe ȚN, care a reușit să-i blocheze lovitura prinzând cu ambele mâini obiectul vulnerant.
Prin spate, acesta a fost lovit de către CV, cu un par în cap și de către BV în cap și apoi în picior, victima fiind doborâtă la sol.
S-a menționat că absolut cei nouă "talibani"; veniseră înarmați cu pari, de regulă folosibili la marcarea noilor granițe - deci instrumente serioase, nu bețișoare doar pentru a te apăra de câini - pentru că așa fac mereu și au instituit o stare de teroare în zonă.
În timp ce persoana vătămată ȚN în măsura posibilităților se apăra, acesta a fost lovit cu parul și de către NAN, fiul lui NI, minor la data comiterii faptei.
Inițial, ZG și N, TV și TC l-au ajutat pe persoana vătămată să se ridice și să se ducă la mașină.
Și martorul FD a încercat să-l ajute, dar datorită activității agresive a "talibanilor"; și respectivul a fost doborât la sol.
Cu ocazia acestui prim-episod al activității agresive, atacatorii lui ȚN îl amenințau cu moartea, iar toți "talibanii"; foloseau un limbaj trivial, obscen, acesta fiind singurul pe care-l stăpânesc de altfel.
Persoana vătămată ȚN a reușit să se salveze, urcându-se în mașină, și reușind să părăsească locul agresiunii.
Pe drum, persoana vătămată ȚN a realizat că martorul FD se află în pericol, situație în care i-a cerut ajutorul lui TC să se întoarcă în zona pentru a-l salva, eventual, pe respectivul.
Ambii, s-au întors către locul faptei, însă, pe drum, au fost interceptați de grupul de "talibani";, care se deplasa pe șosea, spre Cogealac, fiind blocați și atacați în trafic.
Concret, înainte cu un an de acest incident, TC a suferit o sluțire din partea fratelui suspectului NI, respectiv numitul NI, acesta mușcând și desfăcându-i pavilionul urechii, motiv pentru care se află în închisoare în executarea pedepsei aplicate.
Deranjat de cel care îl percepea ca fiind vinovat de încarcerarea fratelui său, NC a declanșat atacul, evoluția evenimentului fiind descrisă în cele ce urmează.
Astfel, în apropierea căii ferate, pe D.J. 226 A Cogealac - Râmnic, mașina în care se aflau ȚN și TC a fost blocată în trafic de "talibanii"; ce se deplasau cu trei mașini, iar CV, BV și NI, precum și NAN i-au aplicat, din nou, persoanei vătămate ȚN, lovituri descendente cu parii peste tot corpul.
Cu aceeași ocazie, BV, TC, NI și NAN, l-au agresat și pe TC, fiind ajutați și de TV.
Maniera de atac a fost similară celei deja descrise anterior, faptul denotând o intenție infracțională comună și continuă.
În timpul atacului, la fața locului au apărut CGA, care era însoțit de martorul BI și care au încercat să-i salveze pe cei agresați.
În schimb, continuând forma de manifestare descrisă, BV, TC și NI l-au lovit cu bâta în cap pe CGA, victimele fiind ajutate de BI să fugă cu mașinile de la fața locului.
La foarte puțin timp, a apărut și NC cu o altă mașină, realizând un dispozitiv de blocare pe șosea și a urmat astfel un nou episod de agresiune.
Au apărut la fața locului toți "talibanii"; care au început să arunce cu pietre în victime, apoi din nou s-a realizat un nou atac cu bâtele.
Potrivit depozițiilor administrate, NAN, NI, BV, NC și CV au dat cu pietre și parii în persoana vătămată TC, fiind demn de menționat că BV l-a lovit cu o piatră în ceafă când acesta era deja căzut la sol.
Au intervenit, în mod agresiv, în incident și TC și TV, care au exercitat acte de agresiune atât asupra lui CGA cât și asupra lui TC.
Pe tot parcursul derulării stării de fapt, grupul de "talibani"; s-a manifestat agresiv, trivial, au amenințat victimele, le-au insultat, fapt demonstrat și care atrage responsabilizarea acestora și prin prisma infracțiunii prev. de art. 371 Cod penal.
Din totalul celor 10 "talibani"; implicați în ansamblul agresive, AG, ZN și ZG nu s-au manifestat agresiv fizic, direct, deși erau înarmați tot cu pari.
În data de 27 ianuarie 2016, au fost audiați sub jurământ, în calitate de martor, frații "Z";, ocazie cu care aceștia au dat declarații mincinoase în interesul suspecților.
Numitul ZN a menționat, în mod mincinos, că ȚN, de unul singur, l-ar fi atacat pe NI, prin spate și că nici nu aveau bâte asupra lor.
Aceasta primă afirmație este evident mincinoasă, întrucât este contrazisă de depozițiile martorilor și persoanei vătămate pe de o parte și de o logică minimală pe de a alta.
Acuzarea a mai arătat că este absolut necredibil ca o persoană să atace 9 (nouă) oameni înarmați, pe de o parte, iar pe de alta ȚN nu avea cum să-l lovească pe NI prin spate, întrucât acesta a venit cu tot grupul de "talibani"; simultan la fața locului și practic l-au înconjurat, venind din față.
Totodată, aceste persoane afirmă că ar fi continuat activitatea de punere a unor șpalieri pe terenul martorului FD, deși nu au nicio legătură cu atribuții publice de acest gen.
În continuarea afirmațiilor mincinoase, aceasta mai afirmă că după activitatea de înțărușare a terenului altuia au fost ei cei blocați în trafic de victimă și că de fapt, NI și BV ar fi cei vătămați, dar nu știe cine a dat cu pietre.
Or, la momentul când aceștia declarau că persoanele vătămate i-ar fi agresat pe inculpați, respectivii erau deja în Centrul de Permanență Medical din Cogealac și primeau îngrijiri medicale, fapt confirmat de adresa acestei unități medicale emisă la solicitarea procurorului.
În același sens, declară identic și fratele său ZG, fapt ce nu poate fi explicat decât prin aceea că împreună s-au decis cum și ce să mintă.
Potrivit art. 273 Cod penal, fapta martorului care face afirmații mincinoase într-o cauză penală cu privire la împrejurările despre care este întrebat se pedepsește.
Se va reține circumstanța de calificare din art.273 alin.2 lit. d Cod penal, față de acești doi subiecți procesuali întrucât minciunile declarate au legătură directă cu infracțiunile contra vieții persoanei care se pedepsește de lege cu închisoare de la 15 la 20 de ani.
Acuzarea afirmă că violențele exercitate rezultă din:
a) - raportul de constatare medico-legală nr. 344/22/A1 agresiuni/2016 emis de către Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța rezultă că persoana vătămată CGA a prezentat în data de 14 aprilie 2014 leziuni traumatice produse prin lovire cu corp dur pentru care au fost necesare 8-9 zile îngrijiri medicale, apreciindu-se că leziune de violență ce i-a vizat capul i-ar fi putut pune în primejdie viața, în condițiile unor complicații medicale;
b) - raportul de constatare medico-legală nr. 342/22/A1 agresiuni/2016 emis de către Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța rezultă că persoana vătămată ȚN a prezentat în data de 14 aprilie 2014 leziuni traumatice produse prin lovire cu corp du pentru care au fost necesare 15 zile îngrijiri medicale, fiind necesare o protezare definitivă cu implant endoosos, apreciindu-se că leziunile de violență ce i-au vizat capul i-ar fi putut pune în primejdie viața în condițiile unor complicații medicale;
c) - raportul de constatare medico-legală nr. 341/22/A1 agresiuni/2016 emis de către Serviciul Județean de Medicină Legală Constanța rezultă că persoana vătămată TC a prezentat în data de 14 aprilie 2014 leziuni traumatice produse prin lovire cu corp dur, pentru care au fost necesare 45 de zile îngrijiri medicale, leziunile având caracter preponderent de autoapărare, la care se adaugă tumefacții și echimoze, plăgi la nivelul capului.
Toate aceste elemente probatorii relevate de ancheta efectuată, vădesc faptul că se impune luarea unor măsuri corespunzătoare, măsură ce apare cu atât mai necesară cu cât în prezent medicul legist a lămurit din perspectivă medicală efectele potențiale ale agresiunilor.
S-a arătat că, în baza logicii, n-are nicio relevanță faptul că rezultatul letal nu s-a produs, dat fiind faptul că întreruperea activității infracționale și împiedicarea potențialului rezultat letal a fost generată de apărarea respectiv de fuga persoanelor vătămate, fapt ce atrage oricum incidența noțiunii de tentativă infracțională prev. de disp. art. 32 Cod penal.
S-a mai arătat că, indiferent de numărul actelor fizice de agresiune, comise de către agresori, se vădește că aceștia au acționat coordonat, ca un tot unitar, în baza unei intenții comune.
Ținând seama de modalitatea de comportament a subiecților procesuali, de tipul loviturilor aplicate, de numărul lor și de consecința ce s-ar fi putut produce asupra victimelor, se evidențiază intenția specifică tentativei de omor - agresiunea fiind raportată la trei persoane/ceea ce reprezintă o circumstanță de calificare.
Sosirea acestora la locul faptei în trei mașini denotă de asemenea și premeditarea comiterii infracțiunii, mai ales că nu aveau nici un motiv să participe la o activitate a primăriei.
În apărare, subiecții procesuali încearcă să acrediteze ideea că ei au fost cei vizați de agresiune, pe care nu numai că n-o recunosc, dar o pun în sarcina persoanelor vătămate.
Cu alte cuvinte, apărarea acestora, vrea să prezinte reală o ipoteză conform căreia persoanele vătămate neînarmate i-au atacat, ei fiind înarmați cu pari, iar persoanele vătămate deși i-ar fi agresat, conform acestei depoziții, tot ele prezintă leziuni specifice celor de apărare.
Acuzarea a mai susținut că apărarea inculpaților sfidează și logica, întrucât persoanele vătămate nu aveau motiv să atace și greu de crezut poate fi argumentul în sensul că un individ neînarmat atacă 10 (zece) oameni cunoscuți drept violenți și care stau în grup, mai ales că sunt înarmați și reputați că în loc de argument folosesc parul.
Totodată, spre a prezenta un alt exemplu, s-a făcut trimitere la apărarea inculpatului NC.
Astfel, acesta încercat să se prezinte ca o victimă, sens în care a depus certificatul medico-legal 1580/471/A2 agresiuni/2014, că arată însă ca prezenta la examinare leziuni la pumnul mâinii drepte.
În această situație, când un individ are pumnul lezat, s-a apreciat că nu poate să mai existe nici măcar un dubiu teoretic asupra activității sale agresive, exercitate la finele ultimului episod din "saga de la Cogealac/episodul aprilie 2014";.
S-a mai considerat că în cauză se impune luarea măsurii arestului preventiv, date fiind argumentele rezultate din însăși descrierea stării de fapt, dar și ca efect al îndeplinirii condițiilor legale pentru o astfel de măsură preventivă, atât din perspectiva tratamentului juridic cât și în urma evaluării gravității faptelor.
Dacă este adevărat că numai infracțiunile de tentativă de omor și marturie mincinoasă calificată se pretează la o astfel de măsură prin raportare la limitele de pedeapsă, trebuie însă apreciată și incidența infracțiunii de tulburare a liniștii publice pentru circumstanțierea măsurilor preventive ce s eimpun.
S-a mai susținut că privarea de libertate este necesară înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică, stare creată de permanenta manifestare agresivă a inculpaților, încurajată se pare de pasivitatea sau modul de acțiune nelegal al unor reprezentanți ai autorității publice.
Nu trebuie omisă nici fapta inculpaților ZG și N, care atentează grav la înfăptuirea justitiei, situație ce impune o măsură similară și pentru ei, care au mințit sub jurământ cu privire la faptele comise de coinculpații din cauză, pentru a-i proteja.
Ținând seama de situația/paradigma acuzării, de limitele de pedeapsă și nu în ultimul rând de percepția socială locală cel puțin a activității inculpaților, care terorizează zona cu bătăile și scandalurile provocate, se impune în opinia noastră arestarea preventivă.
Din perspectiva oportunității măsurii, s-a precizat că în perioada mandatului preconizat a fi emis urmează a se finaliza activitățile de probațiune, descrise în dispozițiile din datele de 25.01.2016 și 27.01.2016, activități care pot avea loc în condițiile arestului preventiv.
În cauza de față, toți inculpații, prezenți fiind au fost audiați în referire la faptele de care sunt acuzați și la motivele pe care se întemeiază solicitarea de arestare de față, unii dintre aceștia .
S-a atașat dosarul de urmărire penală-un volum.
S-au depus acte în circumstanțietre.
Examinând dispozițiile legale invocate, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, față de cei nouă inculpați nu se impune luarea măsurii arestării preventive, pentru motivele care vor fi expuse în continuare:
Din probele administrate până la acest moment procesual rezultă suspiciunea rezonabilă, aptă a convinge un observator independent că, în fapt, la data de 14 aprilie 2014, cu aproape 2 ani în urmă față de momentul formulării cererii de arestare de față, a avut loc un conflict între inculpați și părțile vătămate ȚN, TC, CGA în referire la o activitate de înțărușare, despre care inculpații arată că au fost trimiși să o realizeze de către primarul comunei.
Probele din care rezultă presupunerea rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor, anterior menționate, reținute în sarcina inculpaților sunt reprezentate de declarațiile acestora, de declarațiile luate părților vătămate, de cele ale martorilor părților vătămate, la care se adaugă declarațiile celor doi inculpați ZG și ZN, despre care acuzarea afirmă că nu corespund adevărului, fără însă ca acuzarea să procedeze la a suplimenta probatoriul, în condițiile în care, așa cum s-au prezentat probele, până la acest moment al anchetei, acestea nu au caracter suficient pentru a lămuri situația de fapt, nici la nivelul indiciilor necesare și suficiente în vederea privării de libertate a inculpaților.
Din probele administrate până la acest moment al anchetei, în care cercetarea penală este la început există indicii necesare și suficiente, apte a susține teza acuzatorială cu privire la comiterea de către inculpați a unor infracțiuni, dar insuficiente pentru a duce la concluzia că cei șapte inculpați se fac vinovați de comiterea unei tentative la infracțiunea de omor, putând fi vorba, măcar la acest moment, de infracțiunea prevăzută de aart.193 C.pen., loviri sau alte violențe. Acest aspect urmează a fi certificat și stabilit prin suplimentarea probelor, absolut necesară a fi administrate atât în favoarea cât și în defavoarea inculpaților.
Cu privire la limitele de pedeapsă, având în vedere că toți inculpații sunt cercetați pentru că ar fi săvârșit infracțiuni (chiar dacă ar fi vorba de infracțiunea de loviri sau alte violențe sau de tentativă la omor) se constată că sunt prevăzute limite de pedeapsă ce se încadrează în condițiile ce permit luarea măsurii arestării preventive , conform art. 233 alin. 2 C. proc. pen. , respectiv de peste 5 ani închisoare, dar aceasta nu este singura condiție care trebuie îndeplinită în vederea privării de libertate av inculpaților.
Judecătorul de drepturi și libertăți, având în vedere evalurea gravității faptelor presupus comise, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora,a necesității suplimentării probatoriului, nu doar pentru corecta încadrare juridică, ci, în special pentru stabilirea totală a situației de fapt, a anturajului și a mediului din care provin inculpații, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestora, a aspectului că aceștia au familii închegate, copii în întreținere, majotritatea nu au antecedente penale, se constată că, al acest momet al anchetei la care situația de fapt nu a frost deplin lămurită, fiind necesar a se suplimenta probatoriul, nu se impune privarea de liberate a inculpaților și nicio altă măsură preventivă mai blândă. Nu există indicii că, lăsați în liberete, inculpați ar afecta ancheta penală, iar starea de conflict cu victimele, de care vorbește acuzarea, doar prin ea însăși, nu reprezintă, în absența altor indicii concrete, un argument în vederea privării de libertate.
Nici față de cei doi inculpați ZN și ZG cercetați pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, nu se impune privarea de liberate, deoarece, dacă față de inculpații acuzați de tentativă de omor nu se impune privarea de libertate, față de cei doi inculpați a căror infracțiune se raportează la situația de fapt ce a stat la baza acuzațiilor de tentativă la omor, nu apare necesară privarea de libertate, având în vedere toate considerentele care au fost expuse pentru ceilalți șapte inculpați, ca și necesitatea completării probatioriului pentru a se stabili complet situația de fapt și astfel a se aprecia dac există indicii și probe că cei doi inculpați ar fi comis infracțiunea de mărturie mincinoasă.
Deși în concret, infracțiunile ce se presupune că le-au săvârșit inculpații prezintă premisa creării unei temeri, raportat la modalitatea în care se presupune că au fost săvârșite, cu privire atât la rezonanța socială negativă a acestora cât și cu privire la perioada de timp foarte lungă care a trecut de la data prezumtivelor infracțiuni-14 aprilie 2014, aproape 2 ani-nu se mai poate aprecia că pericolul social mai este actual. Ceea ce are relevanță este pericolul legat de fapta imputată, de momentul săvârșirii acesteia.
Nu poate fi ignorat, scopul măsurii arestării preventive, care în principal se grefează pe necesitatea bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării inculpaților de la sustragerea urmăririi penale sau de la judecată, ori a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Raportat la ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză-care are este insuficient, iar situația de fapt prezentată de acuzare este neclară, deoarece nu se arată cine pe cine a lovit, cu ce, în ce zonă a corpului, iar această obligație trebuie raportată la toți cei 7 inculpați, nu doar la unii dintre aceștia, având în vedere și stadiul cercetărilor penale începute de aproape doi ani în dosarul de urmărire penală- nu se impune luarea față de inculpați a măsurii arestării preventive, măsură care este excesivă, nejustificată raportat nu doar la persoana inculpaților, mare parte dintre aceștia neavând antecedente penale la care sec adaugă și aspectul deloc de neglijat că activitatea infracțională punctuală imputată inculpaților de acuzare a avut loc în 14 aprilie 2014 deci cu aproximativ 2 ani în urmă.
Curtea europeană a drepturilor omului a stabilit regula ca judecata unei persoane să se facă în stare de libertate , excepția constituind-o starea de arest.
Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decît cea a regulii generale a judecării în stare de libertate".
Din datele ce se află la dosarul de urmărire penală, așa cum au fost pe larg expuse anterior, nu există indicii temeinice necesare și suficeinte care să conducă la concluzia că inculpații ar împiedica buna desfășurare a procesului penal, ori că inculpații s-ar sustrage de la urmărirea penală ori că se impune împiedicarea acestora să mai săvârșească alte infracțiuni.
În referire la pericolul concret pentru ordinea publică apt a justifica luarea măsurii arestării preventive, cea mai aspră dintre măsurile preventive, care ar izola inculpații de societate, de familiile lor, acest pericol trebuie să fie unul actual, astfel ca arestarea preventivă oportună, proporțională și justificată de interesele anchetei penale în curs. Nu se mai poate aprecia că acest pericol mai este actual în condițiile în care infracțiunile de care sunt acuzați inculpații ar fi fost comise cu aproape 2 sau ani în urmă.
Fermitatea dar și promptitudinea de a acționa a organelor de anchetă întăresc în rândul opiniei publice sentimentul apărării legalități și a unei reacții ferme imediate din partea autorităților judiciare față de persoane acuzate de comiterea unor infracțiuni grave, dar în cauza de față reacția organelor judiciare nu a avut acest caracter de promptitudine.
Aceste considerente reprezintă aspecte cumulate față de care nu este justificată măsura arestării preventive față de niciunul dintre inculpați.
Astfel, conform art.202 alin.(1) C. proc. pen.: "măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.";
Potrivit alin.(3) al art.202C. proc. pen., "orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia";.
De asemenea, conform art. 223 alin. (1) C. proc. pen., "măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, ... numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.";
Potrivit alin.(2) al aceluiași articol "măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.";
Raportat la aceste motive nu se impune o altă măsură preventivă, cum este arestul la domiciliu și nici controlul judiciar pentru toate motivele expuse aterior.
Față de ansamblul motivelor anterior expuse, constatând neîndeplinite condițiile în vederea luării măsurii arestării preventive va respinge propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța.
În baza art. 227 C.p.p. va respinge propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, privind arestarea preventivă a inculpaților: 1.NI - CNP XXX, domiciliat în XXX; 2.NC - CNP XXX, domiciliat în XXX; 3.NAN - CNP XXX, domiciliat în XXX; 4.CV - CNP XXX, domiciliat în XXX; 5.TV - CNP XXX, domiciliat în XXX; 6.TC - CNP XXX, domiciliat în XXX, 7.BV - CNP XXX, 8.ZN - CNP XXX, domiciliat în XXX și 9.ZG - CNP XXX, domiciliat în XXX, ca neîntemeiată.
Va respinge cererea formulată de avocații celor opt inculpați (cu excepția inculpatului BV, care nu a formulat cerere) de luare față de aceștia a măsurii controlului judiciar.
Va dispune punerea în libertate a celor opt inculpați reținuți, de sub puterea ordonanței de reținere nr.84/P/2016 din 27.01.2016, dacă nu sunt reținuți sau arestați în alte cauze, cu excepția inculpatului BV, care este arestat în altă cauză.
În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Executorie de la data pronunțării cu privire la punerea în libertate.
În baza art.272 C.p.p. onorariu avocat oficiu (MD) în cuantum de 130 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul
