Provocare. Condiţii
| Comentarii |
|
Provocarea, în sensul art. 73 lit. b) C.pen., presupune o anumită spontaneitate, o surprindere a inculpatului de natură să-l determine să acţioneze sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 75 din 28 septembrie 2010
Prin sentința penală nr. 202/17.06.2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, inculpatul I.R. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte.
Pentru a pronunța această sentință, în esență, s-a reținut că la data de 20.09.2009, pe fondul unui conflict spontan, inculpatul i-a aplicat numitului F.A. mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în zona toracelui și abdomenului, provocându-i leziuni ce au condus la deces.
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul I.R., criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că se impunea reținerea circumstanței atenuante a scuzei provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C.pen., ca urmare a injuriilor adresate în prealabil de victimă, în urma cărora inculpatul a reacționat, cu consecința reducerii pedepsei.
Prin decizia penală nr. 75/A/28.09.2010, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului.
Pentru a pronunța această decizie, în esență, hotărârea curții se întemeiază pe următoarea argumentație:
Este adevărat că, acest conflict, soldat cu moartea victimei, a fost urmarea unor injurii pe care victima le-a adresat inculpatului în data de 20.09.2009, în jurul orelor 15:00, în timp ce inculpatul se afla în locuința sa, dar aceste injurii erau frecvente între părți, existând un conflict mai vechi, așa cum confirmă chiar inculpatul sau martorul A.S.
Acest conflict preexistent între inculpat și victimă, nu poate avea, în opinia Curții, ca, de altfel, și a Tribunalului, semnificația unei provocări prevăzută de art. 73 lit. b) C.pen., care presupune, pe de o parte, o anumită spontaneitate, o surprindere a inculpatului de natură să-l determine să acționeze sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, iar, pe de altă parte, provocarea trebuie să fie produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoane sau altă acțiune ilicită gravă, injuriile pe fondul conflictelor anterioare, nefiind incidente nici sub acest ultim aspect, prevederile textului prevăzut de art. 73 lit. b) C.pen., pentru a putea fi reținută scuza provocării invocată de apărare.
Ca atare, soluția pronunțată sub acest aspect cu nereținerea scuzei provocării de către prima instanță, este o soluție legală și temeinică, Tribunalul făcând o judicioasă individualizare a pedepsei, potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), prin aplicarea unei pedepse de 6 ani și 6 luni închisoare, orientată spre minimul pedepsei prevăzut de textul penal incriminator, care sancționează astfel de fapte cu închisoarea între 5 și 15 ani, dându-se, astfel, eficiență și împrejurărilor în care a avut loc conflictul, dar și atitudinii sincere a inculpatului, care nu este recidivist și care are o familie numeroasă, așa cum a arătat și Tribunalul.
(Judecător dr. Doru Mercan, judecător Raluca-Elena Șimonescu Diaconu)
