Recurs declarat de moştenitorul părţii vătămate -inadmisibilitate
| Comentarii |
|
Prin sentinţa penală nr.1223 din 4 decembrie 2000, Judecătoria Suceava l-a condamnat pe inculpat la 1.000.000 lei amendă, pentru infracţiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal.
Acesta a fost obligat să plătească moştenitorilor părţii vătămate, constituită parte civilă şi decedată ulterior în timpul procesului, suma de 1.400.000 de lei despăgubiri.
Unul din moştenitori a declarat apel şi recurs, susţinând că pedeapsa a fost greşit individualizată.
Acestea au fost respinse, ca inadmisibile, prin decizia penală nr. 419 din 6 iunie 2001 a Tribunalului Suceava şi prin decizia penală nr. 752 din 17 octombrie 2001 a Curţii de Apel Suceava.
Codul penal român nu cuprinde dispoziţiuni exprese de reglementare a modului cum se exercită acţiunea penală şi căile de atac în situaţia decesului părţii vătămate.
Coroborând însă textele cuprinse în capitolul II, secţiunea I Cod procedură penală, trebuie să conchidem că după decesul părţii vătămate, acţiunea penală este continuată numai de procuror. Asta deoarece nu avem un text care să dea dreptul moştenitorilor la exercitarea acţiunii penale (cum este reglementată exercitarea acţiunii civile, prin art. 21 alin. 1 Cod procedură penală), iar dispoziţiile art. 10 şi 11 Cod procedură penală nu prevăd decesul părţii vătămate ca un motiv de încetare a procesului.
în privinţa căilor de atac, dispoziţiile art. 3852 raportat la art. 362 lit. c Cod procedură penală prevăd că, în cauzele în care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă (printre care se află şi infracţiunea de vătămare corporală), partea vătămată poate declara apel şi recurs în ce priveşte latura penală - nu şi moştenitorii acesteia.
După decesul părţii vătămate, modul de rezolvare a acţiunii penale poate fi atacat cu apel şi recurs numai de procuror, potrivit art. 3852 raportat la art. 362 lit. a Cod procedură penală.
Decizia penală nr. 752/17.10.2001 a Curţii de Apel Suceava
