Recurs declarat în baza art. 140^1
| Comentarii |
|
Inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii din 10 decembrie 2001 dată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 8591/2001, prin care s-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive.
Primind declaraţia de recurs la data de 17 decembrie 2001, preşedintele instanţei a fixat termen de judecată pentru ziua de 19 decembrie 2001.
Prin încheierea din 19 decembrie 2001, Curtea de Apel Suceava - Secţia penală a considerat că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită şi a amânat cauza pentru a doua zi, 20 decembrie 2001, dispunând "citarea telefonică a inculpatului din penitenciar, cu menţiunea că prezenţa acestuia la judecata recursului nu este obligatorie".
Măsura este inutilă şi fară temei legal.
Procedura de citare reglementată de art. 175 şi următoarele Cod procedură penală a fost instituită în scopul de a asigura prezenţa părţilor la judecată.
Or, a-l cita telefonic pe inculpatul arestat, prin administraţia locului de deţinere, căreia să i se spună în acelaşi timp să nu-1 aducă la instanţă, este o formalitate fară sens.
Pe de altă parte, dispoziţiile art. 1401 Cod procedură penală instituie o procedură specială, ce derogă de la procedura de drept comun.
Potrivit acestui text, plângerea făcută împotriva ordonanţei de arestare preventivă, împreună cu dosarul cauzei va fi trimisă instanţei în 24 de ore, iar inculpatul arestat va fi adus în faţa instanţei şi va fi asistat de apărător.
Instanţa se pronunţă în cameră de consiliu, în aceeaşi zi, prin încheiere supusă recursului.
Termenul de recurs este de 3 zile, iar inculpatul este adus la judecată numai când instanţa consideră necesar.
Noţiunea de aducere folosită de text precum şi termenele foarte scurte prevăzute pentru înaintarea dosarului la prima instanţă cât şi la cea de recurs, demonstrează că, în această materie, nu operează regulile de procedură prevăzute la art. 175 şi următoarele Cod procedură penală, referitoare la citare (aplicarea acestora însemnând parcurgerea unui timp îndelungat, în detrimentul celui arestat preventiv).
Prin urmare, primind spre soluţionare recursul inculpatului, instanţa ar fi trebuit să-1 soluţioneze numai în prezenţa avocatului, sau, să ordone aducerea inculpatului pentru acel termen sau pentru a doua zi, dar numai în situaţia că ar fi considerat necesară prezenţa acestuia.
încheierea din 19.12.2001 a Curţii de Apel Suceava - Secţia penală
