Tentantiva la omor;condamnare pe vechiul Cod Penal; suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei; retinerea provocarii
| Comentarii |
|
Tribunalul DOLJ Hotărâre nr. 861 din data de 24.06.2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
La data de 23.01.2014, s-a primit și înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. 759/63/2014, cauza penală privind pe inculpatul B.V. , cercetat în dosarul de urmărire penală cu nr. 863/P/2013, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev.de art.20/174, art. 175 lit. c din C.p., cu aplicarea art. 73 lit. b C.p.
În cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că inculpatul B.V. , în seara zilei de 06.10.2014, după ce a fost lovit de soția sa, victime B.C. , în zona capului cu o cană de marmură, a înjunghiat-o pe aceasta cu un cuțit în zona hemitorace stânga posterior, provocându-i leziuni traumatice, ce au necesitat pentru vindecare 25-30 zile îngrijiri medicale, cu punerea în primejdie a vieții.
Starea de fapt reținută prin rechizitoriu, s-a probat cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului, acte medico-legale, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului.
La data de 23.04.2014 inculpatului B.V. i s-au adus la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 NCpp
Inculpatul a recunoscut în totalitate faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, și a solicitat ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. Nu a mai solicitat administrarea de probe în cursul judecății.
Prin declarația dată înainte de citirea actului de seisizare a instanței, partea vătămată B.C. a învederat instanței de judecată că nu se constituie parte civilă în prezenta cauză.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova s-a constituit parte civilă cu suma de 2.397,57 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare ale victimei B.C. .
Analizând probatoriul administrat atât în faza de urmărire penală și necontestat de părți (art. 374 alin. 7 N.C.pr.pen.), precum și probele admnistrate în cursul cercetării judecătorești instanța reține următoarea stare de fapt:
Inculpatul B.V. de 51 ani este căsătorit cu victima B.C. , în vârstă de 46 ani, au doi copii majori și locuiesc într-un imobil din com. Simnicu de Sus, sat Florești, jud.Dolj.
În perioada căsătoriei, între inculpat și soția sa au apărut neînțelegeri generate de faptul că în ultimii 15 ani, B.C. a avut o relație extraconjugală cu numitul Ș.J. din com. Orodel, jud. Dolj, în prezent plecat în Italia.
În anul 2009, inculpatul a suferit un accident vascular cerebral, având ca urmare o hemipareză dreapta sechelară, în prezent fiind pensionat medical.
În ziua de 06.10.2013, au desfășurat activități în gospodărie, timp în care victima B.C. a consumat băuturi alcoolice (vin), așa după cum rezultă din declarația inculpatului B.V. .
În seara aceleași zile, după lăsarea întunericului, victima a mers la vecinul lor martorul C. M. , care locuia singur într-un imobil la distanță de câteva case și văzând că acesta intenționează să spele haine la mașina de spălat, l-a rugat să fie de acord să aducă și ea rufe la spălat.
În urma răspunsului afirmativ, victima a mers acasă, de unde a luat rufe într-o plasă și a revenit la locuința martorului, unde a rămas aproximativ o oră și jumătate, cât a durat programul la mașina de spălat, timp în care a consumat vin împreună cu acesta.
În jurul orelor 22,00, B.C. s-a întors acasă, fiind sub influența băuturilor alcoolice, aspect ce rezultă din declarația învinuitului și a martorului C. M. .
Inculpatul B.V. și soția sa au început să se certe pentru faptul că aceasta s-a întors târziu acasă și a refuzat să scoată rufele din camera în care locuiau. În timp ce se certau au ieșit în sala casei, iar când se aflau în apropierea ușii de la ieșire din imobil, victima a luat de pe masă o cană de marmură și l-a lovit pe învinuit în zona capului, după care a intenționat să iasă afară.
În momentul în care a deschis ușa de acces, inculpatul a luat de pe aceeași masă un cuțit și a înjunghiat-o în zona hemitorace stânga posterior. După recepționarea loviturii, B.C. s-a întors în cameră și s-a așezat în pat, fără să dea importanță leziunii suferite.
În dimineața zilei următoare, în jurul orei 05,00, B.C. a apelat-o telefonic pe fiica lor B.I. care se afla în mun. Craiova și a rugat-o să vină acasă, spunându-i că " am fost înțepată și îmi curge sânge din spate"; .
Conflictul dintre inculpat și soția sa a fost auzit de martorul G.I. care are gospodăria lângă cea a familiei B.
În dimineața zilei de 07.10.2013, B.C. a fost transportată cu ambulanța la Spitalul Clinic Judetean de Urgență nr. 1 Craiova, unde a fost internată cu diagnosticul: Hemopneumotorax stâng. Plagă tăiată hemitorace stâng, penetrantă cu leziuni de pachet vascular intracostal.
În timpul conflictului a suferit leziuni și inculpatul B.V. în zona parietal-dreapta și fronto-parietal median, pentru a căror vindecare a avut nevoie de 5-6 zile îngrijiri medicale, după cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 3325/A1/2013 emis de Institutul de Medicină Legală Craiova.
Pe parcursul urmăririi penale, învinuitul a avut o atitudine sinceră, recunoscând fapta săvârșită, pe care a justificat-o ca o reacție la agresiunea comisă asupra sa de soție care l-a lovit în cap cu o cană.
Starea de fapt expusă mai sus se probează prin: procesul verbal de cercetare și planșa foto anexă; actele medico-legale; declarațiile martorilor; declarațiile învinuitului.
Fiind audiat de către instanța de judecată, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, și a solicitat ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.
Recunoașterea inculpatului B.V. se coroborează cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă; actele medico-legale; declarațiile martorilor, alte înscrisuri. Prin raportul de constatare medico-legală nr. 3326/A1/2013, Institutul de Medicină Legală Craiova a concluzionat că numita B.C. prezintă leziuni traumatice ce pot data din 06.10.2013, au putut fi produse prin lovire cu un corp tăietor-înțepător, au necesitat 25-30 zile îngrijiri medicale cu punerea în primejdie a vieții.
În drept, fapta inculpatului B.V., constând în aceea că, în seara zilei de 06.10.2013, după ce a fost lovit de soția sa victima B.C. , în zona capului cu o cană de marmură, a înjunghiat-o pe aceasta cu un cuțit în zona hemitorace stânga posterior, provocându-i leziuni traumatice, ce au necesitat pentru vindecare 25-30 zile îngrijiri medicale, cu punerea în primejdie a vieții, s-a considerat ca întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20/174,175 lit.c din C.p., cu aplic. art. 73 lit. b din C.p.
Cu privire la latura subiectivă, instanța apreciază că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, intenție rezultând din modalitatea de săvârșire a faptei. Astfel, lovind victima cu cuțitul în zona hemitorace stânga posterior, inculpatul a prevăzut posibilitatea ca aceasta urmare a loviturilor primite să decedeze, rezultat pe care chiar dacă nu l-a urmărit, l-a acceptat.
Se va retine circumstanta prev de art 175 lit c Cp, intrucat partile sunt soți. Se va retine si circumstanta atenuanta a provocarii , prev de art 73 lit b Cp, ca de altfel si in actul de sesizare, faptele in intregul sau fiind recunoscute si asumate de inculpat. Sunt incidente dispozițiile art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen., care reglementează circumstanța atenuanta legala a provocării, fiind îndeplinite cumulativ cele trei condiții prevăzute de lege și anume: infracțiunea să fi fost comisă sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, această stare sufletească să fi fost determinată de o provocare din partea victimei și provocarea să se fi produs printr-o violență ori printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.
Prin urmare instanța va dispune condamnarea inculpatului B.V. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor.
La data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind codul penal în care, la art. 5, se prevede că în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Pentru identificarea corectă a legii penale mai favorabile, trebuie avute în vedere o serie de criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale și a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici.
În acest sens Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 1470/8 noiembrie 2011 că "determinarea caracterului mai favorabil are în vedere o serie de elemente cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, etc.
Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală cât și condițiile referitoare la pedeapsă.
Cu privire la aceasta din urmă pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident la modalitatea stabilirii acestora în mod concret";.
Comparând cele două legi penale succesive - Codul penal din 1969 și Codul penal actual, Curtea constată următoarele:
Textul din actualul cod penal care incriminează infracțiunea de tentativă de omor, respectiv art. 32 rap. la art. 188 cod penal are regim sancționator mai blând (pedeapsa de la 5 ani la 10 ani) decât cea din vechea reglementare - art. 20 rap. la art. 174, 175 lit.c cod penal, respectiv pedeapsa de la 7, 5 ani la 12,5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Codul penal anterior este însă lege mai favorabilă inculpatului sub aspectul incidenței circumstanțelor atenuante judiciare reținute în favoarea sa și pe care instanța le menține, considerentele fiind arătate mai jos, ca și sub aspectul modalității de executare a pedepsei - suspendarea sub supraveghere reglementată de art. 861.
Conținutul circumstanței atenuante reglementată în art. 73 lit. b cod penal anterior se regăsește în art. 75 alin. 1 lit. a cod penal actual. Codul penal anterior este mai favorabil și sub aspectul efectelor circumstanțelor atenuante; în noul cod penal nu mai este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special, efectul reținerii circumstanțelor atenuante fiind limitat la reducerea limitelor legale de pedeapsă cu o treime.
Este evident, așadar, că, în speță, legea penală mai favorabilă inculpatului în ceea ce privește cuantumul pedepsei este vechiul cod penal.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, pronunțarea unei hotărâri cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, fiind suficientă pentru corijarea atitudinii inculpatului față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială și perceperea în mod corect a consecințelor faptei săvârșite.
Instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere din vechiul cod este mai favorabilă inculpatului decât reglementarea prevăzută în art. 91 cod penal actual, având în vedere atât sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării cât și disp. art. 16 alin.1 și 2 din Legea de aplicare care prevăd că măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după intrarea în vigoare a Codului penal, până la împlinirea termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare (alin.1) iar pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanța va avea în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere (alin.2).
Având în vedere aceste considerente, conform art. 5 C.p., în baza art. 386 alin. 1 C.p.p., instanța va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul B.V. dintr-o tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 C.pen. rap. la art. 174 - 175 alin. 1 lit. c Codul penal, cu aplicarea art. 73 lit. b din Codul penal din 1968 într-o tentativă la infracțiunea de omor prev. de art. 32 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 C.pen. și art. 199 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a C.p.
Constatând îndeplinite condițiile răspunderii penale, instanța va dispune condamnarea inculpatului iar la individualizarea pedepsei principale vor fi avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal incriminator (reduse cu o treime prin aplicarea dispoz. art. 396 alin. 10 C.p.p.) și toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă cât și persoana acestuia, respectiv criteriile generale prev. de art.72C.p. "dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă, persoana făptuitorului, gradul de pericol social al faptelor săvârșite și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală";.
Astfel, instanța are în vedere gradul de pericol social generic și concret al faptei săvârșite și împrejurarea că fapta comisă de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social, determinat de modul în care a conceput și realizat în concret acțiunea ce constituie elementul material al infracțiunii de tentativă de omor, dar și de împrejurările care o particularizează, de împrejurarea că partea vătămată a avut o atitudine provocatoare la adresa inculpatului, de caracterul și importanța obiectului material lezat sau pus în pericol, constând în corpul persoanei agresate, de caracterul și gravitatea urmărilor dar și de persoana inculpatului, care a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii.
De asemenea, prin actele depuse pe parcursul urmăririi penale și în fața primei instanțe s-a demonstrat în mod indubitabil că anterior săvârșirii faptei pentru care este cercetat în prezenta cauză inculpatul a avut un comportament bun în familie și societate, neavând antecedente penale, fiind căsătorită de o perioadă îndelungată de timp cu partea vătămată iar pe parcursul căsătoriei dând naștere la doi copii care actualmente sunt majori, având anterior un loc de muncă și câștigându-și astfel în mod onest mijloacele de subzistență, actualmente fiind pensionat medical.
Pentru toate aceste motive, se va dispune condamnarea inculpatului B.V. , în baza art.20 C.p. rap. la art.174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. c C.p. cu aplicarea cu aplicarea art. 396 alin 10 N.C.pr.pen., cu aplic. art.73 lit. b C.p. rap. la art.76 alin.2 C.p., cu aplicarea art. 5 NCP, la pedeapsa de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev.de art.64 alin.1, lit.a, teza II, lit.b cod penal pe o durată de 2 ani.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei, se constată îndeplinite condițiile prev. de art. 86/1 C.p., astfel că se va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare pe o perioadă de 7 ani termen de încercare, considerând că față de persoana inculpatului pronunțarea acestei condamnări va constitui un avertisment real și suficient pentru inculpat, de natură a determina adoptarea unei alte atitudini a acestuia față de valorile sociale ocrotite de legea penală.
În baza art. 863 C.p. pe durata termenului de încercare, inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj; va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă; va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-au pus în vedere inculpatului dispoz. art.864 C.p. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare ori a neexecutării obligaților civile stabilite în sarcina sa.
In ceea ce privește pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi au fost avute în vedere atât dispozițiile art. 71 alin. 2 C.p. în conformitate cu care condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii, atrage de drept interzicerea tuturor drepturilor prev. de art. 64 C.p., dar în special jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotărârea din 28.09.2004 pronunțată în cauza Sabou și Pîrcălab împotriva României prin care s-a constatat că interzicerea drepturilor părintești, în mod automat și absolut cu titlul de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, în absența oricărui control exercitat de instanțele judecătorești și fără a lua în considerare tipul infracțiunii sau interesul minorului reprezintă o încălcare a art. 8 din Convenție.
Deși hotărârea vizează doar aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. d C.p. mutatis mutandis aceleași argumente se impun și în cazul celorlalte pedepse accesorii, instanța având obligația să motiveze stabilirea acelora care se justifică a fi aplicate.
În cauză, examinând proporționalitatea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p., instanța va reține că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă cu intenție indirectă, astfel că interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a C.p. teza a II-a și lit. b C.p., respectiv a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, cu titlul de pedeapsă accesorie este proporțională și justificată pe durata termenului de încercare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale iar în baza art. 71 alin. 5 C.p. va dispune suspendarea executării acestei pedepse.
Sub aspectul laturii civile, se va lua act că partea vătămată B.I. nu se constituie parte civilă în cauză.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova s-a constituit parte civilă cu suma de 2.397,57 lei despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată B.C., suma reactualizată la data plății efective.
Prin decizia nr. 17/1964 a Tribunalului Suprem s-a stabilit că în cazul infracțiunilor săvârșite ca urmare a provocării din partea victimei, la stabilirea despăgubirilor civile se va ține seama de regulile la culpa comună.
Coroborând declarația inculpatului care a recunoscut fapta cu declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor, actele medico-legale, instanța reține culpa concurentă a părții vătămate B.C. în proporție de 1/2, la săvârșirea faptei.
În baza art. 19 N.C.pr.pen. rap. la art. 397 alin. 1 N.C.pr.pen. cu aplic. art. 1357 și urm. C.civ., art.313 din Legea nr.95/2006, se va admite în parte acțiunea civilă promovată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență Craiova, iar inculpatul va fi obligat la plata 1198,78 lei despăgubirilor civile către Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, sumă reactualizată la data plății efective, cuantum ce a fost redus corespunzător gradului de culpă 1/2 reținută în sarcina inculpatului.
În baza art.118 alin.1 lit. b C.p. se va dispune confiscare de la inculpat a unui cuțit de bucătărie de culoare negru și cu lama de 13 cm.
În baza art.7 din Legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., inculpatul va fi obligat la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 272 alin. 1 C.p.p, onorariu avocat oficiu în cuantum de 200 lei va fi suportat din fondurile Ministerului de Justiție.
