Ucidere din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului. Individualizarea pedepsei principale. Executare în regim de detenţie.
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă penală nr. 1072 din data de 15.06.2015
Prin sentința penală nr. 1072/1.04.2015, instanța a dispus:
« Condamnă pe inculpatul T., cetățean român, fără antecedente penale, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, după cum urmează:
-la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2 Cod penal, și
-la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal,
infracțiuni săvârșite în concurs, potrivit art. 38 alin. 1 Cod penal.
(…)
În temeiul dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, contopește pedepsele aplicate inculpatului T. pentru infracțiunile concurente și dispune ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din durata celeilalte pedepse, anume 10 luni închisoare, pedeapsa rezultantă pentru concursul de infracțiuni fiind de 4 ani și 4 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.(…)";.
Pentru a dispune astfel, instanța a constatat în esență următoarele:
La data de 2.11.2014, în jurul prânzului, inculpatul T. s-a deplasat împreună cu soția sa, cu autoturismul Opel Vectra aparținând fiului său, la o petrecere organizată în zona de agrement Ciric, unde inculpatul a consumat, pe parcursul după-amiezii, băuturi alcoolice. După ora 17,00 inculpatul a hotărât să plece spre locuința sa, ignorând faptul că era în stare de ebrietate, solicitarea soției sale de a lua un taxi și împrejurarea că nu avea oricum voie să consume băuturi alcoolice din cauza stării sale de sănătate, soția urcând în autoturism pe bancheta din spate iar pe scaunul din dreapta față urcând M., pe care inculpatul intenționa, de asemenea, să o transporte la domiciliu.
În jurul orei 17,45 victima C., în vârstă de 18 ani, se deplasa împreună cu martorul D. pe acostamentul din dreapta părții carosabile pe Șoseaua Ciric, spre stația de tramvai Doi Băieți. În dreptul nr. 57, auzind că din spate se apropia autovehiculul condus de inculpat, martorul D. a făcut un pas mai spre dreapta, urcând spre o movilă de pietriș, iar C. a făcut la rândul său un pas spre dreapta, pentru a se îndepărta și mai mult de carosabil, în același timp întorcând capul către autovehiculul care se apropia.
Inculpatul T., aflat în stare de ebrietate, a intrat cu autoturismul pe acostament, fără a-i observa pe cei doi tineri, și l-a lovit pe B., care se afla la aproximativ jumătate de metru în afara carosabilului, din spate, cu partea frontală dreapta a autoturismului, care rula cu viteza aproximativă de 55 de km pe oră, fără a frâna. Victima a fost lovită în partea din spate a membrelor inferioare, basculată de capota autoturismului, lovindu-se astfel cu capul de partea inferioară a parbrizului, apoi a fost proiectată pe sol, de asemenea în afara carosabilului, pierzându-și pe loc cunoștința.
Inculpatul a observat că lovise ceva și a frânat, autovehiculul oprindu-se la aproximativ 25 de metri de poziția finală a victimei, în momentul în care a coborât din autovehicul fiindu-i atrasă atenția de semnele disperate ale martorului D., ulterior observând și victima căzută pe acostament. În prezența martorului inculpatul a fost testat cu etilotestul de organele de poliție ajunse la fața locului, rezultatul fiind de 0,62 mg/l alcool în aerul expirat. Ulterior, inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Dr. N. Oblu din Iași, unde i s-au recoltat probe biologice, totodată s-a constatat că acesta prezenta halenă alcoolică, comunicare verbală incoerentă, tulburări de echilibru și imprecizie în mișcări.
Potrivit buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 1011/A din 3.11.2014 inculpatul avea la data de 2.11.2014, ora 18,30, o alcoolemie de 1,75 g/l.
Decesul victimei C. a fost declarat la locul accidentului de către echipajul de la Serviciul de Ambulanță Județean Iași. Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 6265/11.11.2014 întocmit de I.M.L. Iași, moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecința unui politraumatism cu fracturi craniene, contuzie cerebrală și cerebeloasă, lamă de hematom subdural, hemoragie subarahnoidiană, contuzie pulmonară, contuzie hepatică, contuzie mezenterică, fisură de splină, contuzii ale membrelor inferioare, produse prin lovire urmată de proiectare în cadrul unui accident rutier, între leziunile de violență și deces existând o legătură directă, examenul toxicologic al eșantioanelor de sânge prelevate de la cadavrul victimei fiind negativ.
În ceea ce privește infracțiunea de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului, instanța a reținut că, dată fiind gravitatea consecințelor faptei, soldată cu accidentarea mortală a unei persoane, precum și valoarea concretă a alcoolemiei, se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea.
La stabilirea duratelor pedepselor principale pe care urmează le-a aplicat inculpatului T. instanța a ținut cont de criteriile enumerate de art. 74 alin. 1 Cod penal, pornind de la limitele reduse cu o treime, potrivit art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, urmare a recurgerii, de către inculpat, la procedura recunoașterii învinuirii.
Pentru infracțiunea de ucidere din culpă, instanța a ținut cont în primul rând de starea fizică a inculpatului la momentul comiterii faptei. Acesta consumase alcool și era conștient că se afla în stare de ebrietate, cu atât mai mult cu cât i se atrăsese atenția că era mai bine să nu conducă mașina în acest context. Mai mult, inculpatul cunoștea că, urmare a unor accidente cerebrale care cauzaseră, potrivit propriei declarații, pareză parțială temporară și diminuarea acuității vizuale, ar fi trebuit să conducă autovehicule cu atenție sporită chiar și când nu se afla sub influența băuturilor alcoolice. Instanța a avut în vedere modalitatea culpei cu prevedere, inculpatul considerând, în mod ușuratic, că rezultatul prevăzut, accidentarea unei persoane, nu se va produce, fie pentru că nu avea să fie pus într-o situație periculoasă, fie pentru că ar fi putut evita pericolul.
Uciderea, din culpă, a unei persoane, poate fi comisă în modalități concrete multiple și într-o varietate mare de împrejurări. Fapta inculpatului de a-l ucide, din culpă, pe C. prezintă o gravitate deosebită tocmai din cauza modului și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, ca o consecință mai mult sau mai puțin directă a punerii în executare a hotărârii de a comite o infracțiune intenționată. Orice conducător auto știe încă de la obținerea permisului de conducere că trebuie să respecte normele legale și să circule cu prudență, existând riscul de a accidenta o altă persoană, posibil chiar mortal. Din acest punct de vedere, culpa conducătorului auto care conduce intenționat un autovehicul în stare de ebrietate, cu o viteză peste limita legală admisă în interiorul localității, și cauzează un accident mortal ieșind de pe carosabil în timpul deplasării, este mai gravă decât culpa simplă a unei persoane care, de exemplu, manipulează greșit un utilaj sau apreciază eronat o situație periculoasă, tocmai pentru că, deși infracțiunea este comisă din culpă, în lanțul ei cauzal există și o faptă intenționată.
Având în vedere vârsta inculpatului, starea sa de sănătate, intervalul din zi în care acesta s-a decis să conducă autovehiculul, ignorarea de către acesta a unui avertisment expres din partea unei persoane apropiate, culpa lui T. în cauzarea morții tânărului C. este una foarte gravă, cu atât mai mult cu cât este de notorietate numărul mare al accidentelor foarte grave cauzate de conducerea autovehiculelor în stare de ebrietate.
În aprecierea gravității urmărilor faptei instanța va avea în vedere și vârsta lui C., astfel cum rezultă din probatoriul privind profilul moral și rezultatele școlare ale acestuia victima fiind un tânăr cu un viitor promițător care i-a fost furat de acțiunile necugetate ale inculpatului. Mai mult, instanța a ținut cont de necesitatea recunoașterii funcției educative a pedepsei, atât pentru inculpat, cât și pentru alte persoane, din păcate foarte numeroase, care sunt dispuse să se urce, fără a se gândi de două ori la consecințe, în stare de ebrietate la volanul unui autovehicul.
În ceea ce privește infracțiunea de conducere a unui autovehicul cu o alcoolemie peste limita legală, instanța a avut în vedere valoarea mare a alcoolemiei, împrejurarea că inculpatul nu a avut un motiv serios pentru a decide să se urce la volan, în loc să cheme un taxi care să îl transporte acasă, de starea efectivă de incoerență și imprecizie în care se găsea inculpatul în momentul examinării clinice, care denotă în ce măsură era acesta apt să conducă un autovehicul. În acest context, instanța a considerat că, în mare parte, acțiunile conducătorului auto care au dus la accidentarea mortală a victimei au fost cauzate de starea de ebrietate în care acesta se găsea, prin urmare la stabilirea duratei pedepsei trebuind să se țină cont și de consecința extrem de gravă produsă, accidentarea letală a unui pieton care circula în afara părții carosabile.
Faptele de conducere în stare de ebrietate reprezintă un fenomen infracțional îngrijorător pentru toți membrii responsabili ai societății, mai ales în contextul unei infrastructuri rutiere deficitare, și duc adesea la consecințe dintre cele mai grave, constând în accidente precum cel din cauza de față. Cu toate că riscurile și consecințele conducerii autovehiculelor în stare de ebrietate sunt mediatizate și cunoscute, numărul acestor fapte rămâne unul foarte mare, cel mai elocvent exemplu în acest sens fiind rolul instanțelor și al unităților de parchet. Instanța a considerat că este, de asemenea, de notorietate și împrejurarea că, în multe cazuri, un conducător auto aflat sub influența băuturilor alcoolice care se vede pus în fața alegerii de a se urca sau nu la volan, analizează în primul rând probabilitatea de a fi oprit de un echipaj de poliție și de a-și pierde dreptul de a conduce, și mai puțin consecințele tragice pe care le poate avea o astfel de faptă. De asemenea, instanța a reținut că, în multe cazuri, conducătorii auto nu sunt depistați de poliție în stare de ebrietate la volan decât după ce un eveniment tragic a avut loc, aceasta fiind situația și în cauza de față. Din acest punct de vedere, pedeapsa, atât prin durată, cât și prin modalitatea de executare, trebuie să aibă și rolul de a descuraja alte persoane să acționeze într-o manieră similară.
Ca elemente în favoarea inculpatului, de natură a diminua durata pedepsei ce se impune a fi aplicată, instanța va avea în vedere, de asemenea potrivit art. 74 alin. 1 Cod penal, vârsta destul de înaintată a inculpatului, fișa de cazier auto, din care nu rezultă că încălcarea regulilor de circulație ar constitui pentru acesta o obișnuință, starea sa fragilă de sănătate, atitudinea responsabilă și în cea mai mare parte sinceră adoptată pe parcursul procesului penal, conștientizarea, de către acesta, a gravității conduitei adoptate la 2.11.2014 și a consecințelor acesteia, atât în privința propriei persoane, cât și a victimei și a membrilor familiei acesteia.
Instanța, pornind de la limitele de pedeapsă deja reduse ca urmare a atitudinii procesuale a inculpatului, fiind obligată să țină seama nu doar de împrejurările care conturează gravitatea faptei, ci și de circumstanțele personale ale inculpatului, s-a orientat spre pedepse cu închisoarea cu duratele situate la jumătatea distanței dintre limitele reduse, aplicând apoi dispozițiile pentru concurs.
