Viol. Perversiuni sexuale. Elemente constitutive. Diferenţiere.
| Comentarii |
|
Chiar dacă, urmare a modificărilor aduse art. 197 Cod penal prin Legea nr. 197/2000 şi O.U.G. nr. 89/2001, însuşi conceptul de viol a fost modificat, în sensul că actele incriminate pot fi comise atât de bărbaţi, cât şi de femei, împotriva unor persoane de acelaşi sex sau de sex opus,
nu se poate susţine o abrogare implicită a dispoziţiilor art. 201 Cod penal, prin includerea noţiunii de „perversiuni sexuale" în conţinutul constitutiv al infracţiunii de viol.
Prin decizia penală nr. 250 din 27 martie 2002, Tribunalul Vrancea a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani împotriva sentinţei penale nr. 3197 din 12 decembrie 2001, pronunţată în dosarul nr. 7774/2001, prin care inculpatului minor S.M. i s-a aplicat măsura educativă a libertăţii supravegheate pentru comiterea infracţiunii de perversiuni sexuale, prevăzută de art. 201 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal.
Prin aceiaşi decizie s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Tribunalului Vrancea şi restituirea acesteia pentru cercetări în ceea ce priveşte infracţiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 3 Cod penal către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea.
Pentru a pronunţa această decizie, Tribunalul Vrancea a reţinut că fapta inculpatului S.M. care a întreţinut un act sexual oral cu minorul S.A., constituie infracţiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. 3 Cod penal, text modificat prin Legea nr. 197/2000, situaţie în care urmărirea penală trebuia efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea.
în practică au existat şi opinii în sensul că o astfel de faptă ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii de perversiuni sexuale prevăzută de art. 201 alin. 4 Cod penal.
în argumentarea unei asemenea soluţii s-a reţinut că, într-adevăr, prin legea nr. 197/2000 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal şi apoi prin O.U.G. nr. 89/2001 au fost modificate nu numai dispoziţiile art. 197 Cod penal, dar şi conceptul infracţiunii de viol.
Astfel, potrivit art. 197 alin. 1 Cod penal - modificat - violul reprezintă „actul sexual", de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa". Folosirea sintagmei „act sexual", în textul incriminator, are în vedere faptul că subiectul pasiv al infracţiunii de viol poate fi nu numai femeia, ci şi bărbatul. Astfel, s-a lărgit sfera de aplicare a faptelor incriminate care pot fi comise de bărbaţi sau de femei împotriva unor persoane de acelaşi sex sau de sex opus.
Acest lucru a fost avut în vedere şi de legiuitor la adoptarea modificărilor Codului penal, precum şi de Curtea Constituţională a României care, prin decizia nr. 211/2000, a constatat că prin modificarea dispoziţiilor art. 197 Cod penal noţiunea de act sexual de orice natură o include şi pe aceea de „raport sexual", pe care a înlocuit-o deoarece are o sferă mai mare decât a acesteia dar fără a include şi noţiunea „perversiunilor sexuale".
în nici un caz legiuitorul nu a dorit implicit să abroge dispoziţiile art. 201 Cod penal. Perversiunile sexuale sunt modalităţi aberante de satisfacere a dorinţelor sexuale iar cauzele pot fi socio-familiale, culturale, educative, tulburări psihice etc.
Actul sexual comportă un subiett, un obiect şi un scop. Tocmai abaterea de la unul din aceste repere reprezintă un act de perversiune :
- deviaţiile subiectului (inhibiţia);
- deviaţii de la obiect (incest);
- deviaţii de la scop (exhibiţionism).
Extinderea dispoziţiilor art. 197 şi asupra art. 201 Cod penal apare astfel nu numai nejustificată, dar şi nelegală.
Prin abrogarea art. 200 Cod penal, legiuitorul a trecut pe acelaşi plan, pe lângă relaţia dintre un bărbat şi o femeie, şi relaţia bărbat - bărbat sau femeie - femeie, dar acest lucru nu poate conduce la concluzia că a fost inclus în conţinutul constitutiv al faptei prevăzute de art. 197 Cod penal şi art. 201 Cod penal. Prin aceeaşi O.U.G. nr. 89/2001 a fost modificat şi art. 201 Cod penal, introducându-se alin. 4 şi 5.
într-adevăr, având în vedere data comiterii faptei (după intrarea în vigoare a ordonanţei), încadrarea corectă era în art. 201 alin. 4 întrucât partea vătămată (minor de 5 ani) era în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa. Prin urmare, instanţa de apel trebuia să pună în discuţie schimbarea încadrării juridice şi să dispună condamnarea inculpatului S.M. pentru comiterea infracţiunii de perversiuni sexuale prevăzută de art. 201 alin. 4 Cod penal.
Pentru motivele expuse s-a apreciat că fapta inculpatului S.M. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de perversiuni sexuale prevăzută de art. 201 alin. 4 Cod penal.
(decizia penală nr. 250/R/27.03.2002)
