Alte cereri. Decizia 1590/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - alte cereri -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1590
Ședința publică din 10 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Ciută
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de Casa Județeană de Pensii, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în municipiul S, str.- -, județul S, împotriva sentinței civile nr.1165 din 18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns consilier juridic pentru pârâta recurentă, lipsă fiind contestatorul intimat R.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru recurentă, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii reclamantului ca fiind nefondată și menținerea deciziei nr.281/11.02.2009 a Casei Județene de Pensii
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția civilă sub nr- din 06.03.2009, petentul Rac hemat în judecată pe intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S contestând decizia nr.281/11.02.2009 prin care s-a stabilit în sarcina sa un debit de 3070 lei.
În motivarea cererii petentul a arătat că prin decizia contestată în sarcina sa a fost stabilit un debit de 3070 lei reprezentând pensie nelegal primită în perioada 01.09.2007 - 01.06.2008.
A mai arătat petentul că în urma alegerilor locale a fost ales consilier local demnitate pentru care primește (nu în fiecare lună) o indemnizație reprezentând 5% din salariul primarului.
Petentul a mai precizat că indemnizația de ședință primită de el nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă lipsită de importanță și care nu poate fi considerată un salariu permanent susceptibil a se constituit în cumul cu pensia de invaliditate gradul II.
A mai arătat petentul că obținerea de către el, în mod ocazional, a acestei indemnizații nu poate fi asimilată, cu realizarea unui venit de natura să determine încetarea plății pensiei de invaliditate.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile codului d e procedură civilă și ale Legii nr.393/2004.
În dovedirea acțiunii petentul a depus la dosar înscrisuri.
Legal citată, intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Sad epus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată întrucât petentul nu poate cumula pensia cu indemnizația primită pentru calitatea de consilier potrivit art.94, art.91 și art.5 alin.1 pct.II din Legea nr.19/2000.
În susținerea întâmpinării intimata a depus la dosar înscrisuri.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Prin sentința nr. 1165/18.05.2009 a Tribunalului Suceava - secția civilă, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis contestația formulată de contestatorul R în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii S și s-a anulat decizia nr. 281 din 11.02.2009 emisă de intimată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În cauza de față petentul Rac hemat în judecată pe intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S contestând decizia nr.281/11.02.2009 prin care s-a stabilit în sarcina sa un debit de 3070 lei reprezentând pensie nelegal primită în perioada 01.09.2007 - 01.06.2008 întrucât în calitate de consilier local nu poate cumula pensia de invaliditate gradul II cu indemnizația primită pentru această funcție.
Potrivit art.187 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripție de 3 ani. În cazul prestațiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la alin.(1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale. Casele teritoriale de pensii recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuți la alin.(2). Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu. Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedați nu se mai urmăresc.
Pe de altă parte, potrivit art.91 din Legea nr.19/2000, cu modificările ulterioare, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care: a) beneficiarul a decedat; b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia; c) urmașul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului.
Conform art.92 din actul normativ precizat anterior, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: a) pensionarul își stabilește domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plătește de către celălalt stat; b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II; c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică; d) beneficiarul unei pensii de urmaș realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3); e) copilul urmaș nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 66 lit. b) și c); f) soțul supraviețuitor, beneficiarul unei pensii de urmaș, se recăsătorește.
Totodată, potrivit art.94 alin.1 din Legea nr.19/2000 pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: a) copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) și b); b) nevăzătorii; c) pensionarii pentru limită de vârstă; d) pensionarii de invaliditate de gradul III.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, prima instanță a reținut că petentul este pensionat cu pensie de invaliditate gradul II.
Prin decizia nr.281/11.02.2009 emisă de intimată s-a reținut că prin interpretarea dispozițiilor art. 94 alin. 1 lit. d din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, contestatorul, înscris la pensie de invaliditate gr. II nu putea cumula pensia de invaliditate cu venitul realizat.
A dedus intimata, prin interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 94 alin. 1 din Legea 19/2000 că atât timp cât pensionarii de invaliditate gr. II nu sunt cuprinși în enumerarea limitativă din acest articol, contestatorul nu poate cumula pensia cu venitul obținut dintr-o altă activitate, respectiv indemnizația obținută în calitate de consilier local.
Aceste dispoziții nu pot justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali reglementată de art. 34 din Legea 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul cu pensia de invaliditate gr.II. De altfel, această indemnizație nu are nici caracterul unui venite realizat dintr-o activitate profesională, calitatea de consilier local neconstituind o profesie.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă lipsită de importanță care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistență unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia de invaliditate gr. II.
Obținerea în mod ocazional de către aleșii locali a 2 - 3 indemnizații lunare, reprezentând fiecare până la 5% din indemnizația lunară, după caz, a primarului comunei, respectiv a primarului general al municipiului B nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina încetarea plății pensiei de invaliditate.
De asemenea, tribunalul a reținut că aceeași interpretare a fost dată art. 5 alin. (1) pct. II și ale art. 94 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată, raportate la dispozițiile art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la posibilitatea consilierilor locali de a cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective și de Înalta Curte de casație și Justiție - Secții Unite în cuprinsul Deciziei nr. 16 din 18 februarie 2008, ublicată p. in Monitorul Oficial, Partea I nr. 837 din -.
Astfel, s-a arătat că potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, modificată și completată: "Drepturile bănești cuvenite aleșilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia și cu alte venituri, în condițiile legii."
În privința drepturilor de pensie, actul normativ-cadru îl reprezintă Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată, care în art. 94 alin. (1) prevede că: "Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:a) copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) și b); b) nevăzătorii; c) pensionarii pentru limită de vârstă; d) pensionarii de invaliditate de gradul III."
Pe de altă parte, în art. 5 alin. (1) pct. II din același act normativ se prevede că: "(1) În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [.] II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I", adică persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici.
Coroborarea acestor dispoziții legale nu poate justifica excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective a consilierilor locali, câtă vreme aceste indemnizații nu reprezintă venituri realizate dintr-o activitate profesională.
În privința pensiei de invaliditate de orice grad, condițiile de acordare sunt reglementate de dispozițiile art. 53 - 64 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată.
Cauzele de încetare, respectiv de suspendare a plății pensiei, precum și situațiile în care pensia poate fi cumulată cu alte venituri sunt expres și limitativ prevăzute în actul normativ menționat.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 91 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000: "Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care: [.] b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;", împrejurare care, în ceea ce privește pensia de invaliditate, este prevăzută în art. 62 alin. (2) lit. c) din același act normativ, conform căruia încetarea calității de pensionar de invaliditate se dispune ca urmare a redobândirii capacității de muncă, stabilită în urma revizuirii medicale periodice de către medicul specializat în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 92 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 62 alin. (4) din Legea nr. 19/2000, plata pensiei de invaliditate se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul acestui tip de pensie nu se prezintă, din motive imputabile, la revizuirea medicală periodică.
Din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 94 din Legea nr.19/2000 rezultă că plata pensiei se suspendă și în situația în care pensionarul are venituri realizate dintr-o activitate profesională, iar dispoziția legală respectivă nu-i permite cumulul.
Conform art. 94 alin. (1) lit. d) cumulul este permis numai pensionarilor de invaliditate de gradul III, însă activitatea desfășurată de consilierii locali nu este o activitate profesională în sensul acestei dispoziții legale.
Activitatea consilierului local nu se desfășoară în urma încheierii unui contract de muncă, a unui contract civil sau a unui contract de drept public.
Între consiliul local și consilier nu există raporturi specifice celor dintre un angajator și salariat sau dintre o instituție și funcționarul public, activitatea alesului local realizându-se în baza unui mandat rezultat din alegeri.
Pe de altă parte, natura juridică a indemnizației de ședință, la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, potrivit art. 34 din Legea nr. 393/2004, nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia de invaliditate de gradul II.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință la care au dreptul consilierii locali, conform dispozițiilor din textul de lege menționat, nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei sau cumulul acesteia.
Această indemnizație de care beneficiază consilierii locali este corespunzătoare numărului de ședințe la care au participat și nu poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații etc.
Prin urmare, calitatea de consilier local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizația aferentă acestei calități nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o astfel de activitate.
În aceste condiții, consilierii locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația la care au dreptul pe durata îndeplinirii funcției elective.
În consecință, tribunalul a apreciat că decizia prin care s-a dispus imputarea pensiei de invaliditate încasată de contestator în perioada în care a beneficiat și de indemnizație de consilier local este nelegală, impunându-se, în conformitate cu art.87 din Legea 19/2000 admiterea contestației și anularea deciziei nr.281/11.02.2009 emisă de intimată.
Împotriva sentinței sus-menționate, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii S, solicitând modificarea în totalitate a acesteia, în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca nefondată.
În motivarea recursului, pârâta a arătat, în esență, că art. 5 al. 1 pct. II din Legea nr. 19/2000 dispune că persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective, între care se încadrează și consilierii locali și județeni, sunt asigurate obligatoriu în sistemul public prin efectul legii, pe durata mandatului, fără a fi reglementată exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale pentru cei care desfășoară activitatea cu contract individual de muncă în altă unitate sau sunt pensionari pentru limită de vârstă. În consecință, pentru indemnizațiile primite de aceste persoane se datorează contribuție de asigurări sociale, perioadele respective constituind stagiu de cotizare. De asemenea, recurenta a precizat că art. 94 din Legea nr. 19/2000 stabilește clar categoriile de persoane care pot cumula pensia cu veniturile și printre aceste categorii se regăsesc pensionarii de invaliditate de gradul III, nu și cei de gradul II, cazul reclamantului, astfel încât în mod corect s-a procedat la emiterea dispoziției de încetare a plății pensiei reclamantului și a deciziei care stabilește debitul.
În drept, pârâta recurentă a invocat art. 91 al. 1 lit. b și art. 94 din Legea nr. 19/2000 și Codul d e procedură civilă.
Analizând sentința recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, precum și a motivelor invocate în recurs, care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
În perioada 01.09.2007 - 01.06.2008, reclamantul intimat a fost beneficiarul unei pensii de invaliditate gradul II și concomitent și-a exercitat mandatul de consilier local.
Potrivit dispozițiilor art. 94 alin. 1 lit. a - f din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: copiii rămași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, nevăzători, pensionarii pentru limită de vârstă, pensionari de invaliditate de gradul III, beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parțiale care exercită funcția de consilier local sau județean, pensionarii de invaliditate care exercită funcția de consilier local sau județean. Dispozițiile art. 94 al. 1 lit. e și f sunt reproduse astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 209/2008.
Articolul 34 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali stabilește că pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizație de ședință.
Potrivit aceluiași act normative, numărul maxim de ședințe pentru care se acordă indemnizația este de o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună (art. 34 alin. 3 din Legea nr. 393/2004).
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, această indemnizație nu are un caracter permanent, ci este o remunerație ocazională, neputând fi asimilată cu un venit realizat dintr-o activitate profesională.
De altfel, consilierii locali își exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleși, în puterea acestui mandat, neputându-se reține că prestează o activitate profesională în înțelesul dispozițiilor art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - secțiile unite prin decizia nr. XVI din 18 februarie 2008, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a dispus:
"Dispozițiileart. 5alin. (1) pct. II,art. 94alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiileart. 36din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, modificată și completată, se interpretează în sensul că:
Persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective.
, potrivitart. 329alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 februarie 2008."
În considerentele deciziei sus-menționate s-au reținut, în esență, următoarele:
"Potrivit dispozițiilorart. 36din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, modificată și completată: "Drepturile bănești cuvenite aleșilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia și cu alte venituri, în condițiile legii."
În privința drepturilor de pensie, actul normativ-cadru îl reprezintăLegea nr. 19/2000privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată, care înart. 94alin. (1) prevede că: "Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute laart. 66lit. a) și b);
b) nevăzătorii;
c) pensionarii pentru limită de vârstă;
d) pensionarii de invaliditate de gradul III."
Pe de altă parte, înart. 5alin. (1) pct. II din același act normativ se prevede că: "(1) În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [.] II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I", adică persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici.
Coroborarea acestor dispoziții legale nu poate justifica excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective a consilierilor locali, câtă vreme aceste indemnizații nu reprezintă venituri realizate dintr-o activitate profesională.
În privința pensiei de invaliditate de orice grad, condițiile de acordare sunt reglementate de dispozițiileart. 53- 64 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată.
Cauzele de încetare, respectiv de suspendare a plății pensiei, precum și situațiile în care pensia poate fi cumulată cu alte venituri sunt expres și limitativ prevăzute în actul normativ menționat.
Astfel, potrivit dispozițiilorart. 91alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000: "Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care: [.] b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;", împrejurare care, în ceea ce privește pensia de invaliditate, este prevăzută înart. 62alin. (2) lit. c) din același act normativ, conform căruia încetarea calității de pensionar de invaliditate se dispune ca urmare a redobândirii capacității de muncă, stabilită în urma revizuirii medicale periodice de către medicul specializat în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii.
Totodată, potrivit dispozițiilorart. 92alin. (1) lit. c) coroborat cuart. 62alin. (4) din Legea nr. 19/2000, plata pensiei de invaliditate se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul acestui tip de pensie nu se prezintă, din motive imputabile, la revizuirea medicală periodică.
Din interpretarea per a contrario a prevederilorart. 94din Legea nr. 19/2000 rezultă că plata pensiei se suspendă și în situația în care pensionarul are venituri realizate dintr-o activitate profesională, iar dispoziția legală respectivă nu-i permite cumulul.
Conformart. 94alin. (1) lit. d) cumulul este permis numai pensionarilor de invaliditate de gradul III, însă activitatea desfășurată de consilierii locali nu este o activitate profesională în sensul acestei dispoziții legale.
Activitatea consilierului local nu se desfășoară în urma încheierii unui contract de muncă, a unui contract civil sau a unui contract de drept public.
Între consiliul local și consilier nu există raporturi specifice celor dintre un angajator și salariat sau dintre o instituție și funcționarul public, activitatea alesului local realizându-se în baza unui mandat rezultat din alegeri.
Pe de altă parte, natura juridică a indemnizației de ședință, la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, potrivitart. 34din Legea nr. 393/2004, nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia de invaliditate de gradul II.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință la care au dreptul consilierii locali, conform dispozițiilor din textul de lege menționat, nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei sau cumulul acesteia.
Această indemnizație de care beneficiază consilierii locali este corespunzătoare numărului de ședințe la care au participat și nu poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații etc.
Prin urmare, calitatea de consilier local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizația aferentă acestei calități nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o astfel de activitate.
În aceste condiții, consilierii locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația la care au dreptul pe durata îndeplinirii funcției elective."
Decizia sus-menționată este obligatorie pentru instanțe, astfel după cum impune art. 329 al. 3 Cod procedură civilă.
Prin urmare, Curtea reține că indemnizația de care a beneficiat reclamantul intimat nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate fi asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, neavând o semnificație de natură a determina suspendarea/încetarea plății pensiei sau cumulul acesteia.
Pentru aceste considerente, constatând că sentința recurată este legală, în temeiul disp. art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Casa Județeană de Pensii, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în municipiul S, str.- -, județul S, împotriva sentinței civile nr.1165 din 18 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă - în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
2 ex. 4.01.2010
jud.fond:,
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Ciută
