Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1585/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - cont. decizie pensionare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.1585
Ședința publică din 10 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Ciută
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de Casa Județeană de Pensii, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr.85, județul B, împotriva sentinței civile nr.599 din 6 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentantul recurentei precum și intimata.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 1364/40/19.03.2009, contestatoarea a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, contestație împotriva deciziei nr.11550 din 24.02.2009 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă emisă de intimată, solicitând anularea acesteia și obligarea intimatei la emiterea unei decizii de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, începând cu data de 1.02.2009, prin valorificarea la calculul stagiului de cotizare realizat și a anului 1962 în care a lucrat la CAP precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, contestatoarea a arătat că la emiterea deciziei nu s-a luat în calcul anul 1962 lucrat la CAP pentru că nu avea vârsta de 15 ani, astfel încât stagiul de cotizare recunoscut de CJP B (9 ani 9 luni și 28 zile) este mai mic decât stagiul minim necesar de 10 ani și 8 luni.
Aceasta deși din "Fișa cuprinzând datele înscrise în carnetul de pensii și asigurări sociale pentru membrii cooperativelor agricole de producție" rezultă că a lucrat și în anul 1962, depășind cu mult volumul de muncă prevăzut (108 realizat față de 60 prevăzut).
Contestatoarea apreciază ca fiind fără relevanță vârsta pe care o avea la acel moment (14 ani) deoarece munca a fost efectiv realizată, cu rezultate foarte bune. De altfel, chiar și Convenția OIM nr. 138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă, preluând și revizuind prevederi din Convenția asupra vârstei minime în agricultură din 1921 stabilește anumite excepții de la regula vârstei minime de 15 ani, permițând încadrarea în munci ușoare a persoanelor între 13 și 15 ani.
Intimata Casa Județeană de Pensii Bad epus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.
În apărare, intimata a arătat că, analizând cererea contestatoarei nr. 693/21.01.2009 a respins solicitarea acesteia de acordare a pensiei pentru limită de vârstă întrucât potrivit art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 această categorie de pensie poate fi acordată numai dacă asiguratul întrunește cumulativ condiția vârstei standard de pensionare cu cea a stagiului minim de cotizare.
Or, contestatoarea a realizat un stagiu de cotizare de 9 ani 9 luni și 28 zile mai mic decât stagiul minim de 10 ani și 8 luni prevăzut de lege.
Totodată, intimata a precizat că, deși în fișa cu normele realizate de către contestatoare este evidențiat în anul 1962, această perioadă nu a fost luată în considerare ca fiind timp util la pensie conform dispozițiile art.1 din Legea nr. 80/1992, contestatoarea având în acea perioadă vârsta mai mică de 15 ani.
Prin sentința civilă nr.599 din 6.05.2009, Tribunalul Botoșania admis în parte contestația, a anulat decizia nr.R/11550/24.02.2009 și a obligat intimata să acorde contestatoarei pensie pentru limită de vârstă cu luarea în considerare, ca timp util la pensie, și a anului 1962 lucrat la, drepturile de pensie urmând a fi stabilite și acordate de la 1.02.2009.
Prin aceeași sentință s-a respins, ca nefondat, capătul de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a arătat că nici dispozițiile Legii nr.80/1992 și nici cele ale Legii nr.19/2000 nu impun vreo cerință de vârstă pentru agricultori, în afara celei a desfășurării unei activități, a depunerii muncii de agricultor, impunând stabilirea timpului util în raport de volumul total de muncă obținut prin însumarea normelor din întreaga perioadă în care aceștia au lucrat în cadrul fostelor cooperative agricole de producție.
Or, în cauză, din fișa cuprinzând datele înscrise în carnetul de pensii și asigurări sociale pentru membrii cooperativelor agricole de producție întocmită de Primăria comunei, județul B pentru contestatoare (fila 5) rezultă că aceasta a realizat norme de muncă și în anul 1962.
Pe de altă parte s-a arătat că în cadrul raporturilor de muncă funcționează excepția de la regula efectului retroactiv al nulităților, în acest caz nulitatea producându-și efectele numai pentru viitor, deoarece munca fiind deja depusă, repunerea părților în situația anterioară devine imposibilă.
Prin urmare, efectele juridice născute, drepturile deja câștigate nu mai pot fi înlăturate, așa încât activitatea desfășurată constituie vechime în muncă iar plata acesteia nu se restituie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii B, invocând motive de netemeinicie și nelegalitate.
În dezvoltarea acestor motive, recurenta arată că nu-i poate fi acordată reclamantei pensia solicitată prin cererea depusă la data de 23.01.2009 întrucât aceasta nu îndeplinește una din condițiile art.41 alin.1 din Legea nr.19/2000, respectiv pe cea privind stagiul minim de cotizare.
Mai arată recurenta că, deși reclamanta a depus o adeverință din care rezultă că în anul 1962 a lucrat ca muncitor cooperator la, aceasta nu a putut fi luată în considerare întrucât nu avea împlinită vârsta de 15 ani, condiție imperativă impusă de dispozițiile art.1 din Legea nr.80/1992.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat.
Așa cum a reținut și prima instanță, adeverința depusă de reclamantă la sediul pârâtei, în vederea obținerii drepturilor de pensie, îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art.40 cap.VIII din Ordinul nr.340/2001 și cuprinde toate elementele menționate în cuprinsul acestuia.
În aceste condiții, refuzul recurentei de aov alorifica, în vederea acordării în favoarea intimatei a pensiei pentru limită de vârstă, este nejustificată.
Motivația recurentei în sensul că în anul 1962, când reclamanta a lucrat ca muncitor cooperator la, nu avea împlinită vârsta de 15 ani, nu poate fi primită întrucât excede condițiilor cerute de Legea nr.19/2000 în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă.
Această condiție a vârstei era prevăzută prin Legea nr.80/1992, așa cum susține și recurenta, dar în prezent această lege este abrogată prin art.198 din Legea nr.10/2000.
Noua lege nu a mai reluat această condiție, astfel că în mod corect instanța de fond a admis contestația reclamantei și a constatat că îndeplinește condițiile privind stagiul minim de cotizare.
Față de aceste considerente, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă,m va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Casa Județeană de Pensii, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în municipiul B, Calea Națională, nr.85, județul B, împotriva sentinței civile nr.599 din 6 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 6.01.2010
jud.fond:,
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Ciută
