Asigurări sociale. Decizia 1048/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

DOSAR NR-

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.1048

Ședința publică din data de 11 iunie 2008

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru

- -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr.465 din data de 23 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator, domiciliat în comuna, sat, județul

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-contestator, reprezentat de avocat, din Baroul Dâmbovița, lipsind recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se învederează instanței că recursul este motivat, a fost declarat în termen legal și că intimatul-contestator a depus la dosar întâmpinare.

Avocat pentru intimatul-contestator depune la dosar împuternicirea avocațială nr.23 din 25 martie 2008, arată că nu mai are cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Avocat având cuvântul pentru intimatul-contestator solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală,fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, contestatorul a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii D solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.-/14.11.2007 emisă de intimată, a deciziei nr.1742/2.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de expertiză medicală M și a deciziei nr. 2757/28.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă

În motivarea cererii, contestatorul a arătat că are dreptul la pensie de invaliditate, iar deciziile atacate sunt incorecte deoarece a respectat toate dispozițiile legale privind revizuirea stării de invaliditate, iar art.91 alin.1 lit.b din Legea 19/2000 produce efecte doar pentru viitor.

Contestatorul a arătat și că nu-i este imputabil faptul că intimata nu a respectat procedurile prevăzute de lege și că a depus toată documentația medicală din care rezultă starea sa de sănătate.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că decizia prin care s-au anulat deciziile medicale, a fost emisă în urma unei note de constatare întocmită de către Direcția audit Intern și Control din cadrul CNAPS prin care s-au constatat deficiențe și nereguli în ceea ce privește procedura prin care persoanele pensionate de invaliditate au fost expertizate, cât și în privința emiterii deciziilor de încadrare în grad de invaliditate.

Prima instanță, examinând actele și lucrările dosarului, prin sentința 465/26.03.2008 a admis acțiunea, a anulat decizia nr.-/14.11.2007 emisă de intimată, decizia nr.1742/2.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de expertiză medicală M și decizia nr. 2757/28.12.2007 emisă de Oficiul Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că, în baza nr. 13/2004 și a Ordinului nr. 340/2001, Direcția de Audit și Control a Casei Naționale de Pensii a efectuat un control asupra activității de expertiză medicală și de recuperare a capacității de muncă, la Cabinetul medical M, aflat în subordinea pârâtei.

Cu această ocazie s-au constatat deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, putându-se emite noi decizii fie de menținere în același grad de invaliditate, fie de încadrare în alt grad ori de încetare a invalidității cu efecte pentru viitor, iar pentru trecut, anularea deciziilor putându-se face numai prin hotărâri judecătorești definitive.

Tribunalul a constatat că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M nu poate constitui temei pentru anularea deciziei medicale de menținere în grad de invaliditate, întrucât nerespectarea procedurii de revizuire medicală nu-i poate fi imputată contestatorului.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii D, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta a susținut că instanța de fond a greșit reținând că temeiul de drept aplicabil este art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, câtă vreme deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale, în conformitate cu art. 41, cap. III din secțiunea Caa celuiași ordin, incident în cauză.

Așa fiind, recurenta a criticat sentința care a reținut că asupra unei decizii intrate în circuitul civil nu mai pot opera revizuiri.

Sub un alt aspect, recurenta a susținut că nu s-au depus la dosar documente medicale și contestatorul nu s-a prezentat spre expertizare la medicul specialist astfel cum rezultă din nota de constatare aflată în dosar, iar instanța a greșit considerând că este culpa pârâtei pentru deficiențele constatate cu prilejul controlului, câtă vreme contestatorul nu și- îndeplinit obligația de a depune acte medicale și de a se supune examinării medicale de specialitate.

Mai arată recurenta că nu este obligatorie consultarea

Invocând motivele de modificare a hotărârii prevăzute de art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod pr.civilă, recurenta Casa Județeană de Pensii a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii contestației și menținerea deciziei atacate.

Intimatul contestator a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.

Curtea, verificând hotărârea recurată în raport de criticile aduse, de actele și lucrările dosarului dar și sub toate aspectele, conform art. 3041Cod proc.civilă, constată că recursul exercitat este nefondat.

Prin decizia nr.1742/2.11.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D- Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M s-a anulat decizia asupra capacității de muncă emisă pentru intimatul-contestator, reținându-se că aceasta a fost eliberată fără a fi respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.

În cuprinsul deciziei sus menționate s-au invocat rezultatele controlului consemnate în nota de constatare, iar drept temei juridic au fost indicate anumite dispoziții ale Legii nr.19/2000, ale Ordinului nr.340/2001 al pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, precum și ale nr.HG1229/2005 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a și a serviciilor teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.

Potrivit notei de constatare a fost efectuat un control, în baza Nr.HG13/2004 și a Ordinului nr.340/2001al - secțiunea C, punctul III, art.39, de către Direcția Audit Intern și Control a CNPAS din cadrul Casei Județene de Pensii D, control ce a vizat activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă a Cabinetului Medical

În atare situație, în mod corect prima instanță a făcut trimitere în fundamentarea soluției la dispozițiile art.39, din secțiunea C, punctul III, din Ordinul nr.340/2001 al, text de lege invocat chiar în cuprinsul notei de constatare și care statuează, printre altele, că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a activității de control se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.

Prin urmare, în cazul în care în urma unui control, se constată deficiențe în ceea ce privește derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate ori de revizuire medicală se pot emite noi decizii prin care să fie menținut același grad de invaliditate, persoana în cauză să fie încadrată în alt grad de invaliditate sau decizii de încetare a invalidității, efectele producându-se pentru viitor, așa cum justificat a concluzionat și prima instanță.

Intimatul contestator s-a adresat cu contestație împotriva deciziei nr.1742/2.11.2007 la Oficiul Județean de Expertiză Medicală D, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.19/2000, text de lege menționat chiar în cuprinsul deciziei, iar acesta din urmă i-a comunicat decizia nr. 2757/28.12.2007 conform căreia anularea dispusă nu a avut la bază criterii medicale, ci nerespectarea unor proceduri medicale.

Recurenta pârâtă a încălcat însă dispozițiile art.56 alin.3 din Legea nr.19/2000, modificată și completată, în raport de care, la soluționarea contestației, trebuia să consulte Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, institut al cărui aviz este obligatoriu și definitiv.

Recurenta a susținut că la dosarul medical intimatul contestator nu a depus documente justificative, iar acesta nu a fost expertizat de medicul specialist, deși atât din conținutul adresei Oficiului Județean de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă D, către intimat, cât și al notei de constatare întocmită în urma controlului rezultă că nu motive medicale, ci nerespectarea procedurilor legale datorate, în principal, unei angajate a cabinetului, au impus anularea deciziei asupra capacității de muncă, măsură contestată ulterior de beneficiar.

În consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că nu i se pot imputa intimatului neregulile constatate în dosarul său medical, iar existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M nu poate justifica anularea deciziei asupra capacității de muncă și încetarea plății pensiei.

Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, soluția tribunalului apare ca fiind legală și temeinică, astfel încât Curtea privește recursul ca nefondat, urmând ca în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă să-l respingă.

În baza disp. art.274 pr.civ. curtea va obliga recurenta la 200 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 4659 din 23 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în comuna, sat, județul

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 11 iunie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru

Fiind în concediu odihnă

prezenta se semnează de

Președintele instanței

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Număr notificare 3120

Red.TL/SȘ

2 ex./30.06.2008

dosar fond - -- Tribunalul Dâmbovița

jud. fond -

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 1048/2008. Curtea de Apel Ploiesti